5,879 matches
-
tineri, mai cu seamă! A durat mai mult după ce timpul de program s-a expirat! Nimeni nu mai voia să plece acasă! Cu genericul „Ștefan Vlad și invitații săi”, spectacolul a fost un „referendum” pentru fidelitate și iubire față de cântecul folcloric românesc. Parte de identitate a ființei neamului românesc, muzica folclorică, pe cale de a fi invalidată de asaltul modernității, a fost salvată de artiști de valoare, printre care și Ștefan Vlad! În acest context se poate spune că se încadrează, fără
ŞTEFAN VLAD. CÂNTECELE, TRAVALIU MELANCOLIC DENS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372629_a_373958]
-
de program s-a expirat! Nimeni nu mai voia să plece acasă! Cu genericul „Ștefan Vlad și invitații săi”, spectacolul a fost un „referendum” pentru fidelitate și iubire față de cântecul folcloric românesc. Parte de identitate a ființei neamului românesc, muzica folclorică, pe cale de a fi invalidată de asaltul modernității, a fost salvată de artiști de valoare, printre care și Ștefan Vlad! În acest context se poate spune că se încadrează, fără teama acuzației de înflorire verbală, ceea ce a făptuit artistul Ștefan
ŞTEFAN VLAD. CÂNTECELE, TRAVALIU MELANCOLIC DENS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372629_a_373958]
-
sufletească și trupeasca; bucuria de a trăi lângă cei dragi, bucuria locului, bucuria vieții, dragostea de a trăi și a asculta vorbele, cântecele, obiceiurile, costumul național de unde ai trăit. Mara Circiu: Aveți vreun artist preferat? Vă plac și alte zone folclorice? Nicoleta Voica: Artiștii preferați sunt cei adevărați, cei care într-adevăr CÂNTĂ. Nu am iubit niciodată playback-ul, i-am iubit pe cei ce au cântat. Soliștii dăruiți au rezistat peste vreme. O iubesc pe Maria Ciobanu, o adevărată privighetoare a
VREAU SA TRAIESC ATAT TIMP CAT POT SA CANT...INTERVIU CU SOLISTA DE MUZICA POPULARA DIN BANAT, NICOLETA VOICA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372641_a_373970]
-
ne-au rămas în lada de zestre pe care nimeni nu are dreptul să o știrbească! Noi trebuie să adăugăm valori la valori, nimeni nu ne dă dreptul să mutilam ce ne-au lăsat strămoșii noștri ... îmi plac toate zonele folclorice, în special regăsite în cântece cantate din suflet! Artiștii nu mor niciodată, ei trăiesc în operele lor! Mara Circiu: Ce fel de muzică ascultați atunci când nu ascultați muzică populară? Nicoleta Voica: De obicei ascult muzică populară când apare un album
VREAU SA TRAIESC ATAT TIMP CAT POT SA CANT...INTERVIU CU SOLISTA DE MUZICA POPULARA DIN BANAT, NICOLETA VOICA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372641_a_373970]
-
urmași ai reginei. În regiunea munților Aures, berberii șaui o numes Yemma al Kahina , respectiv, “Mama Kahina”, dedicându-i multe cântece în limba lor sau în arabă. Prin anii 1980 exista în orașul Batna din Algeria chiar și un grup folcloric ce se numea El Kahina, etc. Dar... oare... cum să fi arătat ea de fapt?! Sursele au din nou o părere diferită. Crescută cu luxul și fastul specifice statutului ei social, unii zic despre Kahina că era o frumusețe și
AL KAHINA de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372198_a_373527]
-
să probeze afirmația că “amazoanele erau preotese dace” ceea ce s-ar potrivi de minune Kahinei! (© Mariana Bendou, 2015) NOTE: 1.Regina Kahina este cinstită deopotrivă și de algerieni și de tunisieni dar autoritățile o reduc treptat doar la o personalitate folclorică... 2.Statutul femeii în islam este unul dintre cele mai controversate subiecte. Pe de o parte există concepția că sunt oprimate și persecutate, iar pe de alta există argumente cu privire la autenticitatea culturală, la drepturile femeilor de a se afirma în
AL KAHINA de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372198_a_373527]
-
2015, în cadrul Programului Național “România 100”, sub egida Consiliului Județean Prahova și a Centrului Județean de Cultură, sub directa coordonare a doamnei Ludmila Sfîrloagă, consilier județean și președinte al Comisiei de Integrare Europeană, în județul Prahova s-a desfășurat Festivalul folcloric “Prahova iubește Basarabia” la care au participat formații artistice din județul Prahova, din Republica Moldova și din Ucraina, principalele activități având loc în municipiul Ploiești și în Parcul “Constantin Stere” din comuna Bucov, județul Prahova. Deschiderea festivalului a avut loc pe
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
Ploiești și ai raioanelor invitate din Republica Moldova și din Ucraina au rostit alocuțiuni în care au evidențiat specificul relațiilor de prietenie dintre țările participante și, în mod deosebit, dintre localitățile și zonele înfrățite. În continuare a avut loc un spectacol folcloric la care au participat formații artistice din Republica Moldova: “Pruteanca” - raionul Leova, “La Izvor” și “Busuioc moldovenesc” - raionul Cimișlia, “Mărunțica” - raionul Basarabeasca, “Pe-un picior de plai” - raionul Hîncești, “Codrenii” - raionul Călărași, “Mugurel” - Cernăuți, Ucraina, “Perinița” - Consiliul Județean Prahova, “Floare de
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
Bănești, județul Prahova. A doua zi s-a desfășurat Parada portului popular, care s-a deplasat în cântec de fanfară, de la statuia ecvestră a domnitorului Mihai Viteazul, pe Bulevardul Republicii până la Palatul Culturii, Ploiești. A fost urmată de un spectacol folcloric susținut de aceleași formații artistice, la Amfiteatrul Palatului Culturii, Ploiești. Pe data de 23 august, festivitatea s-a desfășurat, în mod simbolic, în Parcul Cosntantin Stere din localitatea Bucov, județul Prahova. Constantin Stere, scriitor, om politic, jurist, scriitor, s-a
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
basarabeni, a adresat repetat îndemnul la Unire. Reprezentanților ansamblurilor participante le-au fost conferite diplome de excelență și machete pe care se află busturile domnitorilor români întregitori de țară: Mihai Viteazul, Al.I. Cuza, Ferdinand I. A urmat un spectacol folcloric în aer liber la care și-au dat concursul formațiile amintite anterior. Pentru o mai bună convingere despre asemănările de limbă, de port, dans și cântec popular dintre cele trei Țări Române participante la festival vom face o scurtă prezentare
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
opinci. Ansamblul “Busuioc moldovenesc”, din satul Ialpujeni, este coordonat de Pânzar Larisa, a fost înființat în 1995, este compus din 20 de membri, dintre care unii au vârste între 7-9 ani și alții până la 50 ani. Au un repertoriu autentic folcloric, tradiții și obiceiuri: botez, cununie, tradiții și obiceiuri de iarnă: “Căiuții”, “Steaua”, “Ursul” și colinde, cântece pascale, sărbători familiale. Costumul femeiesc se compune din: opinci, cătrință, fustă, bondiță, broboadă și costumul bărbătesc din: opinci, ciorapi de lână, ițari, cămașă cu
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
Dragă mi-I cântecul pe lume. Dragă mi-I să cant, să joc Cu tot neamu la un loc.// Frunză verde busuioc, Drag mi-I cântecul și joc! Dar mai drag în satul meu Să cânt la mine mereu! Cântece folclorice pentru copii Cântec de joc cu copilul Horai țâca ș-un țâcoi Ș-un țâcoi ș-un țâcoieș Să crești mare, Mihăieș!// Să crești mare, puișor, Să fii mamei de-ajutor! Hai, ding, ding, ding!// Mititel și-nfășățel, Puiul mamei boțocel
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
cărți, vibrația unui elan sufletesc de o puritate cum rareori am întâlnit, dornic de idealitate și de tot ce depășește mărginirea impusă condiției noastre pământești“; Aurel Marin în Gazeta Transilvaniei: „Poesie de atmosferă, de suavități ca și de fericite ecouri folclorice, Paradisul peregrinar este lumea cu minunile ei nedeslușite, văzute cu un ochi avid de toate puritățile și uimit de puterile elementare ale naturii“; Gherghinescu Vania în „Tribuna”: „D. Ion Șiugariu este tânăr și la primul volum. Nu s’ar părea
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
a spiritului! E o fericire bivalentă sorbirea cu ochii și urechea în același timp a artistei Steliana Sima, pentru că adevărul fericirii nu poate să se fixeze pe desfătarea dintr-o parte și decăderea din alta! În plus, interpreta de muzică folclorică oltenească Steliana Sima e înveșmântată într-un port popular cu motive ce justifică termenii descrierii creației monumentale cu suveica și acul de cusut, din pânză, fir și minune! De fapt, Steliana Sima, născută la 6 ianuarie 1965, la Cilieni, Olt
STELIANA SIMA. VÂRSTA ARTIŞTILOR FRUMOŞI NU ARE ANI! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379699_a_381028]
-
-o, căci și ea a fost câteodată răpită, încă din școala generală. Din anul 1983, începe să participe la concursuri și aceasta-i calea care o conduce la „Rapsodia Oltului”, precum și la Ansamblul „Plaiurile Oltului”, iar întâlnirea cu ciocârlia muzicii folclorice românești, Maria Ciobanu îi va deschide neșovăit ușa la Ansamblul „Ciocărlia”, ca solistă vocală. În anul 2006 a absolvit Facultatea de Muzică a Universității „Spiru Haret”, și i s-a conferit grad de agent de poliție. În anul 2008 obține
STELIANA SIMA. VÂRSTA ARTIŞTILOR FRUMOŞI NU ARE ANI! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379699_a_381028]
-
1586 din 05 mai 2015 Toate Articolele Autorului În data de 3 mai 2015 la Tv-H a avut loc un spectacol omagial cu prilejul ANIVERSĂRII A 50 DE ANI DE ACTIVITATE A MAESTRULUI GHEORGHE ROȘOGA, SLUJITOR CREDINCIOS AL SCENEI „RAIUL FOLCLORIC” „Distins public, stimați telespectatori, iubit prieten, drag gorjean, Gheorghe Roșoga, la cei 50 de ani de activitate în slujba poporului îți urez viață lungă.” În câteva fraze vă voi spune despre maestrul GHEORGHE ROȘOGA, un nume cu rezonanță în muzica
GHEORGHE ROŞOGA ANIVERSEAZĂ 50 DE ANI DE ACTIVITATE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379764_a_381093]
-
Gheorghe Roșoga, la cei 50 de ani de activitate în slujba poporului îți urez viață lungă.” În câteva fraze vă voi spune despre maestrul GHEORGHE ROȘOGA, un nume cu rezonanță în muzica românească, 50 de ani închinați pe scena „RAIULUI FOLCLORIC” - dăruire, iubire de neam și glie, port, tradiții populare, cântec nemuritor, doine cântate cu patimă și dor, astăzi colonel MAI în rezervă, ne-a fascinat pe data de 28 aprilie la spectacolul „OMAGIU VETERANILOR DE RĂZBOI” care a avut loc
GHEORGHE ROŞOGA ANIVERSEAZĂ 50 DE ANI DE ACTIVITATE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379764_a_381093]
-
la sfat”, „Golomoz”, „Gil la Ungiu la Scăiușu”, iată câteva titluri din cuprinsul de carte ce-nvelește inima bănățeană gi la Murăș în Petrari cu o cuvertură de flori ale gurii Banatului cel care rostește de demult până azi verset folcloric și doină curate ca roua, naturale ca laptele mamei. A lua cuvântul de la întâii rostitori care i-au dat ființă, a-l purta prin milenii și veacuri până la anii de azi, a-l preschimba în poezie și a-l așeza
IOAN VODICEAN. „PRIMARUL REGELUI”, POET ÎN GRAIUL CURAT BĂNĂŢEAN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379781_a_381110]
-
strica ce-au zidit strămoșii într-o istorie până la care calea e cosmică! Câteva săptămâni înainte să scriu despre poetul Ioan Vlădicean, primar al Săvârșinului, „primarul Regelui”, cum îi zice toată lumea și-l face mândru, m-a îndemnat interpretul melosului folcloric românesc Benone Sinulescu să îl caut și să îl cunosc - tot maestrul Benone este „vinovat” și de întâlnirea mea cu doinitorul Lazăr Novak, din Banatul sârbesc. L-am căutat imediat pe „primarul Regelui”. Om bun, cu vorbă caldă, bănățeană, cu
IOAN VODICEAN. „PRIMARUL REGELUI”, POET ÎN GRAIUL CURAT BĂNĂŢEAN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379781_a_381110]
-
țării dar și din diaspora prezenți la acest eveniment deosebit pentru românii de pretutindeni. De la ora 16.30 “OSPĂȚ AL CUVÂNTULUI”, a continuat la Salon-Club SUPCA unde organizatorii au oferit o masă invitaților în prezența ansamblului de dansuri și interpretări folclorice “Izvor de Vâlcea”, dar și a domnului Gheorghe Cărbunescu și Ion Lupu. Scriitorii și-au oferit cărți unii altora, cărți de vizită, au rostit alocuțiuni, au fost acordate de către domnul director George Rotaru trofee și medalii O serie de oameni
ZIUA LIMBII ROMANE LA RAMNICU VALCEA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374669_a_375998]
-
tristeți, este închinată Doinei și lui Ion Aldea-Teodorovici. Remarcabile sunt și poeziile de critică socială sau a scăderilor omenești: Algoritmul succesului, Zâmbetul fals, În timp, Întrebări (celor ce muncesc în străinătate). Întâlnim și poezii care au împrumutat câte ceva din recuzita folclorică: „Jelui-m-a, cui să-i spui?/ Jelui-m-a nucului.../ Nucul are frunza multă -/ Ca tristețea mea, profundă”. (Jelui-m-aș) Poeta Tatiana Dabija nu a fost tributară modelor și curentelor poetice, a scris cum a simțit, păstrând nota
PLASA UNEI ILUZII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374696_a_376025]
-
la secțiunea interpretare cât și la creație, ceea ce ne dă speranța că la cea de a XII-a Ediție să avem rezultate pe măsura muncii depuse. Alături de noi și-a dat concursul carismatica artistă, soprana RODICA ANGHELESCU, angajată la Ansamblul Folcloric „CIOCÂRLIA” al M. A. I. - interpretă de melodii populare din zona Gorjului și Banatului, colaboratoare a Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski" - Constanța, Opera Națională Română - Timișoara, colaborator permanent la Opera Comică pentru Copii - București, deținătoarea a numeroase premii naționale
O ARTISTĂ CU VALENŢE MULTIPLE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371722_a_373051]
-
lume!” , „Doina nemuritoare și prietenii ei” (C.D. împreună cu maestrul Gheorghe Zamfir)” Scriitor-compozitor Marin Voican-Ghioroiu *** Pentru ca cititorii Revistei „CONFLUENȚE LITERARE” să o cunoască mai bine pe Rodica Anghelescu, voi insera câteva aprecieri despre această solistă de primă mărime pe scena „Raiului Folcloric Românesc” și regină a scenei de operă „Regină a Nopții” în opera FLAUTUL FEREMCAT de Wolfgang Amadeus Mozart, cuvinte elogioase scrise în diferite momente din viața artistei de către mari personalități ale lumii cultural-muzicale. Iată ce scrie excelența Sa domnul prof. univ.
O ARTISTĂ CU VALENŢE MULTIPLE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371722_a_373051]
-
care a compus și muzica și îndrăgita noastră interpretă de muzică populară, și nu numai, fiind o soprană de coluratură foarte apreciată în lumea artistică, ca să realizeze un album cu 35 de piese, adevărate bijuterii, ce vor îmbogăți tezaurul nostru folcloric, aducându-i frumusețe și prospețimea neuitaților cântăreți gorjeni, vâlceni și doljeni”. *** O frumoasă colaborare dintre un statornic și pătimaș iubitor al culturii populare, scriitorul Marin Voican-Ghioroiu, exprimată în forma cea mai sensibilă, cântecul liric și o voce de excepție al
O ARTISTĂ CU VALENŢE MULTIPLE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371722_a_373051]
-
Porumbescu” din București, s-a afirmat ca soprană de coloratură în diferite spectacole, concerte sau recitaluri, interpretând arii din opere celebre de W. A. Mozart, Leo Delibes, Giuseppe Verdi, Giacomo Puccini, etc. precum și lieduri, canțonete, romanțe și prelucrări clasice sau folclorice din creațiile compozitorilor T. Brediceanu, C.Trăilescu, Constantin Arvinte și alții.Colaborarea cu Orchestra Națională de Folclor a Fundației „ValențeUmane” începută cu prilejul „Concertul de colinde” din decembrie 2007 la Sala Palatului a fost încununată de un mare succes, datorită
O ARTISTĂ CU VALENŢE MULTIPLE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371722_a_373051]