2,594 matches
-
asociază de obicei cu despicătura buzei și a palatului (118; p.10). Stabilirea formei clinice precum și clasificarea rămâne însă o chestiune de controversă în literatura de specialitate. Astfel se întâlnesc clasificări din punct de vedere embriologic, teratologic, morfologic, chirurgical și fonetic. În anul 1966, Baibak și Bromberg clasifică despicăturile după formarea ambriologică, iar P.A.Mc Cahe (citați de Arnold) în același an face o standardizare morfologică după propunerea Asociației Americane pentru uranoschizis (despicături de boltă și de văl palatin) (4; p.
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
ale tulburărilor de vorbire pe criteriul organic neglijând acțiunea diferită a particularităților individuale cu variabilele de adaptare a funcției la situația anatomică deficitară (118; p.145-162). Molles și Vallancien (1966), Lebourg Cl.(1958), Launay și Borel Maisonny (1972) preferă criteriul fonetic considerând deformarea punctului de articulare ca o consecință directă a insuficienței velare, fără să țină seama că subiectul poate alege și alte alternative posibile și aproximativ egal probabile în articulare, determinate de factorii de influență care modelează limbajul articulat, chiar
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
vorbire compensată până la normal cu antrenarea velo-faringiană, fapt ce vine să argumenteze posibilitățile multiple de adaptare ale funcției fonatorii la forma și starea aparatului instrumental. Diagnosticul tulburărilor rhinolalice de origină velo-palatină trebuie să se bizuie pe date complexe psihologice, lingvistice, fonetice, pe lângă cele biologice și clinice și toate acestea legate de variabilele de mediu, considerând învățarea limbajului ca pe un sistem funcțional, deoarece „învățarea limbajului implică coexistența presiunii exercitate atât de factorii biologici cât și de factorii de mediu” (19; p.
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
la vârsta de 3 ani și 9 luni după încheierea tratamentelor chirurgicale. Repus în mediu vorbitor cu un curs intensiv de reeducare, copilul recuperează pe toate laturile. Defectele organice grave de la nivelul aparatului fonator frânează dezvoltarea limbajului prin imposibilitatea articulării fonetice, fapt pus în evidență numai în perioada achiziției acestuia. Aceste aspecte aparente și transitorii determină adesea erori de diagnostic. În cazurile descrise vedem cum insuficiența organelor fonatoare poate fi anatomică și fiziologică, cauza tulburărilor de articulare, dar direct influențate de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
a condițiilor de achiziție a limbajului precum și a modalității de abordare a terapiei complexe. Datele consemnate în fișa logopedică au condus la clasificarea tulburărilor fono-articulatorii specifice insuficienței velare sau nespecifice datorate altor cauze interferate pe parcursul dezvoltării limbajului. Observații asupra aspectului fonetic și psiholingvistic au fost necesare în organizarea muncii de reeducare, în colaborarea cu chirurgul specialist, ca și în stabilirea unui prognostic pentru a indica părinților ce îmbunătățiri pot să aștepte, ce defecte nu se pot decât diminua și care sunt
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de acuitate auditivă, atenție auditivă, memorie auditivă, capacitate de diferențiere fonematică și capacitate de analiză și sinteză fonematică. S-a examinat apoi caracteristicile fonației, stabilindu-se gradul rezonanței nazale și orale, intensitatea suflului bucal, nasal și laringial, stabilindu-se particularitățile fonetice ale emisiei vocalice și consaonantice. Examenul vorbirii a început prin a afla câteva date cu privire la istoricul apariției și dezvoltării vorbirii până la data examinării. Pentru stabilirea tulburărilor de pronunție s-au folosit teste de articulare formate din vocabular-imagini cât mai apropiat
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
așa fel încât, fiecare fonem să existe în cuvânt în poziție inițială, medială și finală, metodă relevantă pentru o cercetare tipologică, după Müller et al. (117; p.177). Cuvintele sunt pronunțate cu nasul deschis și închis notându-se prin transcriere fonetică schimbările fonetice obținute prin obturarea nasală pentru a fi comparate înainte și după operație, înainte și după reeducare. Se notează felul de emisie al fiecărei vocale: dacă este clară, sonoră, deschisă, difuză, închisă, surdă, nasonată, fără intensitate, poate sau nu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
încât, fiecare fonem să existe în cuvânt în poziție inițială, medială și finală, metodă relevantă pentru o cercetare tipologică, după Müller et al. (117; p.177). Cuvintele sunt pronunțate cu nasul deschis și închis notându-se prin transcriere fonetică schimbările fonetice obținute prin obturarea nasală pentru a fi comparate înainte și după operație, înainte și după reeducare. Se notează felul de emisie al fiecărei vocale: dacă este clară, sonoră, deschisă, difuză, închisă, surdă, nasonată, fără intensitate, poate sau nu poate fi
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
felul dislaliei și dacă există legate de aceasta fenomene de dislexie și disgrafie. Examinându-se raportul dintre rezonatori s-a stabilit gradul și forma rhinoliei. Pentru determinarea generală a vorbirii nasale deschise s-au folosit probele de perflațiune nasală (aerul fonetic parcurge nasul). Se închide și se deschide alternativ nasul la vocalele I, u și la consoanele p, t, f, s. O schimbare vizibilă de sunet indică nasalizarea deschisă care se poate recunoaște și prin aplicarea în fața nasului a unei oglinzi
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
hiper-nasonare cu insuficient suflu oral, evidențiate cu ajutorul probelor de suflu și oglinda Glatzels. - La examenul ortodontic efectuat la vârsta de 6 ani, prezintă - inocluzie verticală - absența dinților de partea despicăturii (bilateral). - Examenul andiologic auz normal evaluat prin proba de acumetrie fonetică. - Examenul neurologic: la EEG prezintă în stare de veghe un traseu în ritmuri alpha bine înscrise în reacțiile de oprire la deschiderea ochilor. Hipermneea evocă un număr redus de unde teta normo-voltate în derivațiile posterioare fără anomalii bioelectrice. 4. 4. Examen
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Adaptabilitate la efortul standard „Marti net” extrem de economică; deglutiție infantilă; fonație în „h” cu hipernasonanță. c. Examen ortodontic. Compresie de maxilar cu anomalii de poziții a dinților pe arcada superioară. d. Examen andiologic: auz normal evaluat prin probe de acumetrie fonetică. Acuitate auditivă săracă cu deficit în percepția fonematică. 4. Examen neurologic - E.E.G. indică traseu hipervoltat, cu limitele 20-30 microvolți cu incidența mărită de unde lente din banda teta, insensibil la hiperpnee fără anomalii bioelectrice. 5. Examen psihologic clinic Retard psihic determinat
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
unde obține 54,36 centile. Relațiile psiho-afective cu adulții se modifică pe măsura progresiunii terapiei complexe, manifestând tendința spre o permanentă emancipare prin limbaj și lărgirea cunoștințelor. 6. Examenul complex al limbajului - întârzierea în integrarea verbală, prin imposibilitatea de articulare fonetică și carențe în achiziția limbajului la vârsta specifică acestuia. Activitatea preverbală a început în jurul vârstei de 2 ani și primele cuvinte cu sens au fost schițate la vârsta de 3 ani, după revenirea în mediul familial. Progresele se înregistrează la
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
tabel 6) efectuate pe același lot de investigație reiese că se menține un palat funcțional numai în 54,6% și nefuncțional în 45,5%, după un număr de operații cuprinse între 1 până la 5, cea ce complică activitatea de reeducare fonetică. În urma studiului efectuat se constată că mai multe intervenții chirurgicale pe același văl nu aduc un plus de funcționalitate velară, calitate ce se poate dealtfel obține ușor prin gimnastică și antrenament muscular. Practica confirmă justețea alegerii momentului operator la vârsta
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
2) timbru nasal; 3) grimasă nasală; 4) stop glotic; 5) omisiunea tuturor consoanelor fricative și explosive, neefectuându-se nici o încercare de a le produce în propoziție normală sau adaptată. Se disting astfel pe de-o parte o serie de tulburări fonetice specifice deficienței anatomice și pe de altă parte o serie de tulburări nespecifice determinate prin interrelația funcțională dintre elementele aparatului fonator. Elementele aparatului fonator nelezate de malformație ca: laringele, limba, maxilarul și buzele în cazul unei despicături simple de văl
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
a achiziției limbajului, prin formarea și dezvoltarea deprinderilor practice complexe inabordabile în condiții de neintegritate bio-morfologică a aparatului fonator. Modalitatea în care începe, în această etapă, activitatea preverbală și verbală, pune amprenta asupra întregii dezvoltări a limbajului. Tulburările de diferențiere fonetică, evidențiate odată cu primele emisii ale consoanelor oclusive reprezintă modalități de adaptare a sistemului fonologic al limbii materne la condițiile instrumentale pe care copilul malformat le are la dispoziție. În literatura de specialitate nu se cunoaște însă un studiu al echiziției
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
2. a. Stadiul prelingvistic Stadiul prelingvistic este observat începând cu vârsta de 6 luni, datele din anamneză fiind completate cu observații nemijlocite efectuate longitudinal. Testele de dezvoltare psihică s-au aplicat îmbinate continuu cu probele de emisie verbală, de articulare fonetică, de dezvoltarea lingvistică, de dezvoltarea limbajului, în cabinet, pe tot parcursul activității logopedice de îndrumare și control. În cadrul observațiilor noastre s-a urmărit realizarea indicilor de dezvoltare pe o populație de 234 subiecți cu despicături congenitale labio-maxilo-palatine cuprinși între vârsta
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
descoperă raporturile între mișcarea buzelor, limbii și audiția sunetului. La copilul cu despicătură vocalizarea din primele luni ca reacție la vocea umană este fără intensitate, extrem de săracă, în multe cazuri inexistentă. Sunetele labiale m, p, b, nu intră în structura fonetică a gânguritului și a lalalizării ca și elementele consonantice linguo-velare c, g și linguopalatale t, d, l, care abundă de obicei în gânguritul copilului normal cu reacții la stările de plăcere și confort. Literatura admite în general că „primele sunete
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
normal, stagnează la copilul cu defect velar amplificând dificultățile de emisie a sunetelor. În literatura de specialitate se observă două puncte de vedere opuse: pentru unul învățarea se face printr-un proces gradat de la simplu la complex, pentru altul echipamentul fonetic original al individului este foarte larg și învățarea lui se face printr-un proces de adaptare și eliminare a sunetelor utilizate de către limbajul învățat. Dacă cercetările ulterioare vor sprijini această teorie, va fi interesant de stabilit legătura sa cu dezvoltarea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
că sunetele limbajului sunt achiziționate gradat și că sunetele complexe sunt construite pornind de la cele mai simple, lucru verificat în practica logopedică cu copii malformați. Schultz subliniază că evoluția lalalizării este supusă celui mai mic efort fiziologic și că emisiunile fonetice ale copilului evoluează de la foneme labiale către sunete care cer un mai mare efort, adică sunetele linguo-velare. Ombredanne (131) constată această remarcă deja veche și de acord cu Irwin arată că desfășurarea progreselor fonemelor se face de la cele care implică
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
formate din consoanele m, n + vocale, sunetele explosive bilabiale p, b și linguo-dentalele t, d fiind inaccesibile - înainte de închiderea dehiscenței. Cele 4-5 cuvinte care urmează sunt pronunțate defectuos, prin înlocuirea sunetelor bilabiale cu cele nasale, neadecvat din punct de vedere fonetic. Cuvântul „tata” este pronunțat „nana” sau „ha-ha”, sau „a-a”; cuvântul „apă” este pronunțat „aha”, „ana”, „aca” sau „a-a”. Urmează apoi o perioadă de stagnare în creșterea vocabularului, odată cu inaccesibilitatea consoanelor oclusivo-explosive, în comunicare făcându-și loc mai mult
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
oclusivo-explosive, în comunicare făcându-și loc mai mult starea de inhibiție și refuzul de a vorbi. Achiziția de noi cuvinte se reia numai după sutura chirurgicală a bolții și a vălului palatin și numai în activitatea de îndrumare și reeducare fonetică. Vocabularul înțeles crește mult mai repede decât cel folosit, mijloacele de comunicare verbală fiind înlocuite cu gesturile, mimica sau cu un anumit cod lingvistic care nu poate fi decodat decât în contextul situațional și numai de către persoanele din preajma copilului. Prin
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
medie aritmetică de 6,30 cu o abatere standard de ± 0,18. Datele relatate cu privire la dezvoltarea socio-afectivă la copiii rhinolalici, arată o evoluție în creștere - de la stadiul preoperator la cel postoperator și prelogopedic cu un salt calitativ obținut în urma reeducării fonetice. Analiza suportului verbal la copiii rhinolalici la care nucleul simbolic este modificat în formă de exprimare, ridică problema mediației verbale și deci a activității intelectuale care se semnalează încă din prima etapă a copilăriei printr-un deficit aparent și transitoriu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
grad mai mic. Probele aplicate au facilitat astfel includerea în discuțiile noastre a componentei dezvoltării intelectuale apreciind de data aceasta rezultatele obținute la cele patru criterii de apreciere înainte de operație, după operație înainte de reeducare și după reeducare astfel: După reeducarea fonetică dezvoltarea limbajului face un salt considerabil, armonizându-se cu indicii dezvoltării psiho-intelectuale, marcând evident relația dintre gândire și limbaj. 4.2. Relațiile dintre dezvoltarea vorbirii și dezvoltarea intelectuală Dezvoltarea intelectuală la copiii cu malformații labio-maxilopalatine este privită în literatura medicală
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
au facilitat generalizări nefavorabile grupului, determinând ignorarea aspectelor psiho-pedagogice ale posibilităților de recuperare bio-psiho-socială. Ipoteza de la care s-a plecat este determinată de existența acestor posibilități, precum și a rezultatelor școlare pe care le obțin copiii cu despicături, operați și reeducați fonetic până la vârsta de 6-7ani și, ulterior, de validarea acestor rezultate în procesul de calificare și formare a personalității, în practica socială. Datele statistice extrase din evidența logopedică în perioada anilor 1968 - 1978, comparativ cu cele din 1958 - 1968, relevă tocmai
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
I. = 89 care plasează copilul în categoria cazurilor limită, cu un ușor retard psihic. La finele clasei a II-a și în urma activității psiho-logopedice intensive, se obțin rezultate bune școlare, la repetarea examenului psihologic obținând un Q.I. = 102. Reeducarea fonetică în ansamblu cu consecințe asupra îmbunătățirii calitative a vorbirii și limbajului, a transferat pe plan psihic o creștere a potențialului intelectual. Aceleași observații se desprind și din analiza cazului T. Viorel în vârstă de 6 ani și 6 luni, cu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]