2,684 matches
-
la punctul său critic în zilele de 11 și 12 iulie. Penetrarea încercată de "II SS Panzerkorps" a reușit să ducă la o pătrundere până la gara Prohorovka și amenința să încercuiască Armata 1 Tancuri sovietică. Gara se afla în inima fortificațiilor Frontului Voronej. La 11 iulie, mareșalul Jukov a ordonat ca la 12 iulie să înceapă o contraofensivă cu cinci armate sovietice, inclusiv două din Frontul Stepa, îndreptată împotriva vârfului de lance. Armatele sovietice, împreună cu Armata 1 Tancuri condusă de general-maior
Bătălia de la Prohorovka () [Corola-website/Science/322864_a_324193]
-
nr.6, 405200 Ocna Dejului, județul Cluj. Exploatări de sare cunoscute din antichitate sunt și cele de la Ocna Dej. Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului subliniază prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Castrul roman de la Gherla a apărat exploatările de sare de la Ocna Dej, Sic, Cojocna și Pata, castrul fiind poziționat între acestea. În epoca romană modul de exploatare a sării a avut un caracter sezonier (din primăvară, până înspre toamnă
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
cca. 2026 î.Hr.- 2004 î.Hr.. În timpul domniei sale, Imperiul Sumerian a fost atacat în mod repetat de către amoriți. Datorită scăderii încrederii în conducătorul său, Ibbi Sin, Elam și-a declarat independența și a început să jefuiască imperiul. a ordonat construirea unor fortificații în cele mai importante orașe din Ur și Nippur, dar aceste eforturi nu au fost suficiente pentru a opri raidurile sau a păstra imperiul unificat. Numeroase orașe din tot imperiul s-au desprins deoarece regele nu le mai putea proteja
Ibbi-Sin () [Corola-website/Science/323000_a_324329]
-
(în , în ) este un turn construit în secolul al XIV-lea de breasla săsească a dulgherilor în orașul Sibiu. Turnul făcea partea din cea de-a treia centură de fortificații a orașului. Turnul Dulgherilor este cel mai nordic dintre cele trei turnuri aflate pe str. Cetății (în ). Incinta a III-a a ansamblului fortificațiilor orașului medieval Sibiu, din care fac parte Turnuri de apărare, Turnul Dulgherilor, Turnul Olarilor, Turnul Archebuzierilor
Turnul Dulgherilor din Sibiu () [Corola-website/Science/323905_a_325234]
-
săsească a dulgherilor în orașul Sibiu. Turnul făcea partea din cea de-a treia centură de fortificații a orașului. Turnul Dulgherilor este cel mai nordic dintre cele trei turnuri aflate pe str. Cetății (în ). Incinta a III-a a ansamblului fortificațiilor orașului medieval Sibiu, din care fac parte Turnuri de apărare, Turnul Dulgherilor, Turnul Olarilor, Turnul Archebuzierilor, Turn de Poartă și curtine edificate în perioada 1357-1366, a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2004, având codul
Turnul Dulgherilor din Sibiu () [Corola-website/Science/323905_a_325234]
-
(în ) este un turn construit în secolul al XV-lea de breasla săsească a olarilor în orașul Sibiu. Turnul făcea partea din cea de-a treia centură de fortificații a orașului. Turnul Olarilor este unul din cele trei turnuri aflate pe str. Cetății (în ), fiind situat între Turnul Archebuzierilor și Turnul Dulgherilor. Incinta a III-a a ansamblului fortificațiilor orașului medieval Sibiu, din care fac parte Turnuri de apărare
Turnul Olarilor din Sibiu () [Corola-website/Science/323912_a_325241]
-
Turnul făcea partea din cea de-a treia centură de fortificații a orașului. Turnul Olarilor este unul din cele trei turnuri aflate pe str. Cetății (în ), fiind situat între Turnul Archebuzierilor și Turnul Dulgherilor. Incinta a III-a a ansamblului fortificațiilor orașului medieval Sibiu, din care fac parte Turnuri de apărare, Turnul Dulgherilor, Turnul Olarilor, Turnul Archebuzierilor, Turn de Poartă și curtine edificate în perioada 1357-1366, a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2004, având codul
Turnul Olarilor din Sibiu () [Corola-website/Science/323912_a_325241]
-
este prevăzut la partea superioară cu metereze, unde se ajungea de pe un coridor de acces acoperit, susținut de o înșiruire de arcade. Acest sistem fortificat de apărare este larg răspândit la cetățile sătești din județul Sibiu, un exemplu tipic fiind fortificația din Vorumloc. Turnul Olarilor este construit din piatră și cărămidă. Are o formă dreptunghiulară (la bază), după care turnul se retrage la etajul intermediar, pentru a se încheia în partea superioară prin clasica porțiune ieșită în afară, susținută de console
Turnul Olarilor din Sibiu () [Corola-website/Science/323912_a_325241]
-
din Sibiu (în ) este un bastion construit în a doua jumătate a secolului al XVI-lea în orașul Sibiu și face parte din fortificațiile înglobate ulterior centurilor de apărare a orașului. El este situat în capătul sud-estic al fortificațiilor, pe bd. Spitalelor și str. Pompei Onofreiu nr. 8. Fortificațiile târzii ale orașului medieval Sibiu, din care fac parte , Bastionul Soldisch, fragmente de rondelă și
Bastionul Haller () [Corola-website/Science/323916_a_325245]
-
din Sibiu (în ) este un bastion construit în a doua jumătate a secolului al XVI-lea în orașul Sibiu și face parte din fortificațiile înglobate ulterior centurilor de apărare a orașului. El este situat în capătul sud-estic al fortificațiilor, pe bd. Spitalelor și str. Pompei Onofreiu nr. 8. Fortificațiile târzii ale orașului medieval Sibiu, din care fac parte , Bastionul Soldisch, fragmente de rondelă și curtine edificate în secolele XII-XVII, au fost incluse pe Lista monumentelor istorice din județul Sibiu
Bastionul Haller () [Corola-website/Science/323916_a_325245]
-
a doua jumătate a secolului al XVI-lea în orașul Sibiu și face parte din fortificațiile înglobate ulterior centurilor de apărare a orașului. El este situat în capătul sud-estic al fortificațiilor, pe bd. Spitalelor și str. Pompei Onofreiu nr. 8. Fortificațiile târzii ale orașului medieval Sibiu, din care fac parte , Bastionul Soldisch, fragmente de rondelă și curtine edificate în secolele XII-XVII, au fost incluse pe Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2004, având codul de clasificare SB-II-m-A-12010.05. Pe la mijlocul
Bastionul Haller () [Corola-website/Science/323916_a_325245]
-
Bastionul Soldisch, fragmente de rondelă și curtine edificate în secolele XII-XVII, au fost incluse pe Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2004, având codul de clasificare SB-II-m-A-12010.05. Pe la mijlocul secolului al XVI-lea, pe măsura creșterii amenințării otomane, fortificațiile orașului Sibiu au fost întărite cu rondele de artilerie și cu bastioane. Bastioanele au fost construite pentru a întări unele puncte mai importante ale centurilor de apărare ale orașului. Proiectele bastioanelor au fost executate de arhitecți italieni care au impus
Bastionul Haller () [Corola-website/Science/323916_a_325245]
-
întărite cu rondele de artilerie și cu bastioane. Bastioanele au fost construite pentru a întări unele puncte mai importante ale centurilor de apărare ale orașului. Proiectele bastioanelor au fost executate de arhitecți italieni care au impus un sistem nou de fortificații. Singurele mărturii ale sistemului italian de fortificații implantat în a doua jumătate a secolului al XVI-lea pe teritoriul actual al României îl constituie bastioanele Haller și Soldisch din Sibiu, precum și cetatea bastionară din Oradea (1569-1618). În iunie 1551, trupele
Bastionul Haller () [Corola-website/Science/323916_a_325245]
-
bastioane. Bastioanele au fost construite pentru a întări unele puncte mai importante ale centurilor de apărare ale orașului. Proiectele bastioanelor au fost executate de arhitecți italieni care au impus un sistem nou de fortificații. Singurele mărturii ale sistemului italian de fortificații implantat în a doua jumătate a secolului al XVI-lea pe teritoriul actual al României îl constituie bastioanele Haller și Soldisch din Sibiu, precum și cetatea bastionară din Oradea (1569-1618). În iunie 1551, trupele austriece aflate sub comanda generalului Giovanni Battista
Bastionul Haller () [Corola-website/Science/323916_a_325245]
-
Castaldo a instalat în Cetatea Sibiului la 17 august 1551 o garnizoană formată din 14 companii de infanterie, dotate cu 46 de tunuri și 216 puști de cetate, care au sporit mult capacitatea de apărare a cetății. Nemulțumit de starea fortificațiilor, generalul a dispus construirea de bastioane care să întărească centurile de apărare ale orașului. Arhitectul italian Alessandro Clippa (Alexander Klippa) a realizat un proiect de întărire a fortificațiilor cu cinci bastioane de mari dimensiuni, plasate la colțurile centurii. Bastioanele urmau
Bastionul Haller () [Corola-website/Science/323916_a_325245]
-
care au sporit mult capacitatea de apărare a cetății. Nemulțumit de starea fortificațiilor, generalul a dispus construirea de bastioane care să întărească centurile de apărare ale orașului. Arhitectul italian Alessandro Clippa (Alexander Klippa) a realizat un proiect de întărire a fortificațiilor cu cinci bastioane de mari dimensiuni, plasate la colțurile centurii. Bastioanele urmau să fie prevăzute cu platforme spațioase pentru amplasarea tunurilor, sub care trebuiau amenajate cazemate pentru depozitarea muniției și adăpostirea trupelor. Bastionul Haller a fost construit în perioada 1551-1553
Bastionul Haller () [Corola-website/Science/323916_a_325245]
-
(în ) este un turn construit în secolul al XVI-lea în orașul Sibiu și care făcea parte din fortificațiile înglobate ulterior centurilor de apărare a orașului. El este situat pe strada Cetății și pe bulevardul Corneliu Coposu (fostul bulevard 23 August din perioada comunistă). În clădirea turnului a fost instalat în anul 1788 primul teatru al orașului, înființat de
Turnul Gros din Sibiu () [Corola-website/Science/323937_a_325266]
-
a fost afectată de un incendiu. După efectuarea lucrărilor de reparații, pe platforma turnului a fost amenajat clubul uzinelor Independența. Începând din 2004 aici se află Sala Thalia a Filarmonicii de Stat din Sibiu. Incinta a III-a a ansamblului fortificațiilor orașului medieval Sibiu, din care fac parte Turnuri de apărare, Turnul Dulgherilor, Turnul Olarilor, Turnul Archebuzierilor, Turn de Poartă și curtine edificate în perioada 1357-1366, a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2004, având codul
Turnul Gros din Sibiu () [Corola-website/Science/323937_a_325266]
-
pe Turnul Gros și situată pe str. Cetății nr. 5, este inclusă pe aceeași listă cu codul SB-II-m-B-12070. Ea este datată din 1540, anul probabil de construire a Turnului Gros. Pe la mijlocul secolului al XVI-lea, pe măsura creșterii amenințării otomane, fortificațiile orașului Sibiu au fost întărite cu rondele de artilerie și cu bastioane. Astfel, în perioada 1540-1552 au fost construite câteva rondele de artilerie în fața porților Turnului Cisnădiei, precum și pe alte câteva străzi din centrul istoric al Sibiului (pe strada Rotarilor
Turnul Gros din Sibiu () [Corola-website/Science/323937_a_325266]
-
din Sibiu, denumit și Bastionul Mercenarilor, (în ) este un bastion construit în perioada 1622-1627 în orașul Sibiu și face parte din fortificațiile înglobate ulterior centurilor de apărare a orașului. El este situat în capătul vestic al fortificațiilor, pe str. Bastionului colț cu șoseaua Alba Iulia. Fortificațiile târzii ale orașului medieval Sibiu, din care fac parte Bastionul Haller, , fragmente de rondelă și curtine
Bastionul Soldisch () [Corola-website/Science/323943_a_325272]
-
din Sibiu, denumit și Bastionul Mercenarilor, (în ) este un bastion construit în perioada 1622-1627 în orașul Sibiu și face parte din fortificațiile înglobate ulterior centurilor de apărare a orașului. El este situat în capătul vestic al fortificațiilor, pe str. Bastionului colț cu șoseaua Alba Iulia. Fortificațiile târzii ale orașului medieval Sibiu, din care fac parte Bastionul Haller, , fragmente de rondelă și curtine edificate în secolele XII-XVII, au fost incluse pe Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din
Bastionul Soldisch () [Corola-website/Science/323943_a_325272]
-
Mercenarilor, (în ) este un bastion construit în perioada 1622-1627 în orașul Sibiu și face parte din fortificațiile înglobate ulterior centurilor de apărare a orașului. El este situat în capătul vestic al fortificațiilor, pe str. Bastionului colț cu șoseaua Alba Iulia. Fortificațiile târzii ale orașului medieval Sibiu, din care fac parte Bastionul Haller, , fragmente de rondelă și curtine edificate în secolele XII-XVII, au fost incluse pe Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2004, având codul de clasificare SB-II-m-A-12010.05. Pe la mijlocul
Bastionul Soldisch () [Corola-website/Science/323943_a_325272]
-
Bastionul Haller, , fragmente de rondelă și curtine edificate în secolele XII-XVII, au fost incluse pe Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2004, având codul de clasificare SB-II-m-A-12010.05. Pe la mijlocul secolului al XVI-lea, pe măsura creșterii amenințării otomane, fortificațiile orașului Sibiu au fost întărite cu rondele de artilerie și cu bastioane. Bastioanele au fost construite pentru a întări unele puncte mai importante ale centurilor de apărare ale orașului. Proiectele bastioanelor au fost executate de arhitecți italieni care au impus
Bastionul Soldisch () [Corola-website/Science/323943_a_325272]
-
întărite cu rondele de artilerie și cu bastioane. Bastioanele au fost construite pentru a întări unele puncte mai importante ale centurilor de apărare ale orașului. Proiectele bastioanelor au fost executate de arhitecți italieni care au impus un sistem nou de fortificații. Singurele mărturii ale sistemului italian de fortificații implantat în a doua jumătate a secolului al XVI-lea pe teritoriul actual al României îl constituie bastioanele Haller și Soldisch din Sibiu, precum și cetatea bastionară din Oradea (1569-1618). În a doua jumătate
Bastionul Soldisch () [Corola-website/Science/323943_a_325272]
-
bastioane. Bastioanele au fost construite pentru a întări unele puncte mai importante ale centurilor de apărare ale orașului. Proiectele bastioanelor au fost executate de arhitecți italieni care au impus un sistem nou de fortificații. Singurele mărturii ale sistemului italian de fortificații implantat în a doua jumătate a secolului al XVI-lea pe teritoriul actual al României îl constituie bastioanele Haller și Soldisch din Sibiu, precum și cetatea bastionară din Oradea (1569-1618). În a doua jumătate a secolului al XVI-lea și prima
Bastionul Soldisch () [Corola-website/Science/323943_a_325272]