5,324 matches
-
legate de sexualitate: comune și acestea tuturor mamiferelor, sunt date încă din primul moment al existenței, sunt indiscutabil firești, dar nu par necesare - cel puțin în opinia lui Epicur, care nu l-a citit pe Freud și ignoră că o frustrare poate induce mai multe neajunsuri și suferințe decât plăceri! Epicurienii care vor urma - Lucrețiu, dar și Horațiu, precum și poeții din cercul campanian - își vor lua unele libertăți în legătură cu această dorință pe care vor avea tendința s-o considere naturală, desigur
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
o problemă. Deși nu este prezentă la nivelul conștiinței colective ca o p.s.. în anumite condiții poate fi asumată, în mod conștient, ca problemă. Satre latentă Este considerată de către colectivitate ca o problemă, fiind asociată cu o atitudine pasivă: resemnare, frustrare, anxietate. Stare manifestă P.s., considerată de către colectivitate ca problemă, este asociată cu o atitudine activă: există voință de acționa. Satre de centralitate Este o stare manifestă a p.s., considerată prioritară pentru a mobiliza atenția și a canaliza resursele disponibile. Factorii
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
fondul conflictelor sociale, în lupta pentru putere pot fi utilizate masiv formulări distorsionate de probleme-cauză. Asemenea formulări distorsionate pot fi un important mecanism de deturnare a atenției de la cauzele reale, dar și un mecanism de absorbție a incertitudinii în jurul profundelor frustrări și temeri colective. Formularea problemelor-cauză are adesea o funcție compensatorie, oferind o relaxare a stresului social, prin identificarea unor cauze și indicarea unor direcții de acțiune, în speranța că problemele-situație vor fi eliminate. Definirea problemelor-cauză reprezintă un răspuns funcțional la
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
care a durat câteva secole este un caz paradigmatic. Un alt exemplu este antisemitismul ideologiei hitleriste. Criza profundă care a cuprins Germania după primul război mondial, accentuată de criza economică din 1929-1933, a generat o stare colectivă de anxietate și frustrare. Era nevoie de identificarea problemelor-cauză pentru dificultățile cu care societatea germană se confrunta. Evreii, țiganii, amestecul raselor au fost prezentate drept cauzele crizei sociale. Soluția care decurgea dintr-o astfel de definire era purificarea rasială și, în mod special, suprimarea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cu unul monocameral etc. Teorema 6. Pe fondul unui deficit de cunoaștere a cauzelor problemelor-stare, formularea problemelor-cauză poate deveni instrument al manipulării de către actorii sociali, un instrument de luptă politică, dar și un mecanism de absorbție a incertitudinii în jurul profundelor frustrări și temeri colective. Metode de analiză a problemelor sociale Nu există o metodologie coerentă de analiză a problemelor sociale, deși elemente ale acesteia există în mare măsură. Este nevoie o structurare a metodelor deja existente de analiză a p.s.. Metodologia
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
referă la procesul care urmărește îndeaproape și din interiorul său starea ce profilează un anumit nivel de trai, care se referă la un standard de viață în parametrii decenței, raportat la aspirațiile colective de viață și care generează disconfort și frustrare. S. așa cum o definește Townsend (1979) nu se rezumă numai la cauze economice, financiare, ci implică o serie de consecințe care se regăsesc mai târziu în diferite forme de excluziune socială, pentru că, de fapt, se referă la deprivare relativă: „oamenii
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
putea fi schimbată de unul sau altul dintre actori. Utilizând al treilea nivel de analiză, atentatul de la 11 septembrie, spre exemplu, s-ar explica prin existența unei singure superputeri în sistem - SUA (variabila independentă) -, judecând după distribuția capabilităților, ceea ce cauzează frustrări și tendințe antihegemonice, de echilibrare, din partea multor altor actori statali și nonstatali (variabila dependentă). La același nivel, se cuvine remarcată ca explicație și actuala răspândire difuză și incontrolabilă a armamentului, ceea ce pare să indice pe viitor luarea în considerare, în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
erau definite în Europa, pentru restul lumii manifestându-se o puternică competiție. Nu exista o concepție comună asupra securității, doctrina nucleară a „distrugerii reciproc asigurate” scăpând cunoscutei dileme - îndepărtarea amenințării nu se mai face prin capacitatea de apărare, ci prin frustrarea celuilalt de posibilitatea obținerii victoriei. Cel mai serios impediment în formarea unui regim de securitate era însă faptul că cele două părți considerau că cea mai sigură cale pentru atingerea și păstrarea stabilității internaționale era balanța strategică în domeniul forței
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
lui Daniel Biró pentru invitația de a participa la acest proiect și pentru eficienta colaborare pe parcursul scrierii celor două capitole. Microteoriile analizează conflicte din perspectivă individuală, în centrul atenției aflându-se individul cu o întreagă gamă de trăiri, complexe și frustrări care se revarsă, prin comportamentul său, în mediul social; macroteoriile se axează pe structuri și instituții sociale, în centrul atenției fiind comportamentul colectiv și tensiunile care se creează în comunități. Pentru mai multe detalii, vezi Dougherty și Pfaltzgraff (1971, pp.
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de venituri uriașe, dar și de mari nenorociri la nivel personal sau național; − generarea crizelor financiar-globale cu epicentrul în SUA. Acestea au creat dezavantaje pentru restul țărilor care au preluat efectele negative ale crizelor și, normal, că au creat nemulțumiri, frustrări, unele dintre acestea fiind prezentate și la Forumul Economic Mondial de la Davos, în anul 2009. Manifestările antiglobalizare se accentuează în special cu prilejul reuniunilor anuale ale celor mai importante organizații internaționale din sistemul ONU: Organizația Mondială a Comerțului - OMC), FMI
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
unor activități/specializări din asistență socială, în ocupații distincte sau chiar profesii de sine stătătoare, duce la o percepție greșită a profesiei în conștința comunității. Ea generează incoerență/ineficiență și haos în planul acțiunilor practice individuale și instituționale, duce la frustrări multiple și lipsă de motivație pentru profesie. Fragmentarea nejustificată a profesiei diminuează enorm eficiența rezultatelor și acțiunii specialiștilor pe piața muncii. Astfel, în locul profesiei consacrate pe plan mondial (asistența socială) se folosesc o mulțime de denumiri, uneori dintre cele mai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
dependența de alcool și droguri) echivalează cu mari solicitări emoționale la adresa practicienilor. Eșecul în acordarea de ajutor poate fi interpretat ca un eșec personal. Responsabilitățile sunt mari, soluțiile disponibile sunt ambigue, resursele sunt limitate, generând riscuri de anxietate, culpabilitate, descurajare, frustrare. Natura asistenței sociale este un argument nu numai pentru nevoia de supervizare în cazul debutanților, ci și în cazul celor mai experimentați practicieni. 13. Supervizarea în asistența socială are o semnificație deosebită întrucât îndeplinește funcții importante și necesare, ce răspund
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
interviului este acela că permite angajatului să descrie activități și comportamente care nu ar putea fi scoase la iveală într-un alt mod. Interviul oferă, de asemenea, posibilitatea angajatului să cunoască importanța și funcțiile analizei muncii și să își exprime frustrările sau opiniile care ar rămâne altfel necunoscute de către manageriat. Un alt avantaj al interviului este acela că reprezintă un mod simplu și rapid de a obține informații (tabel 3.4.1.1.). Dezavantajul major al acestei metode este riscul crescut
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
procesării informațiilor rezultate în urma aprecierilor performanței, facilitând astfel decizii mai rapide. 7.5. Tendințe contemporane în evaluarea performanțelor În ultimii ani sistemele de evaluare a performanțelor au început să ia forme noi în cadrul organizațiilor. Acest lucru se datorează sentimentelor de frustrare apărute ca urmare a eșecului metodelor tradiționale de evaluare a performanțelor de a da rezultatele așteptate și datorită schimbărilor survenite în natura organizațiilor ca atare. Sistemele de evaluare de astăzi sunt generalizate la toate nivelurile manageriale, sunt simplificate și din ce în ce mai
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
prevenirea stresului îl are percepția ridicată a eficienței de sine (Bandura, 1986). Prin acest termen se definește credința unei persoane de a putea îndeplini o sarcină specifică. Asemenea credințe influențează comportamentul unei persoane, generând mai multă perseverență în fața obstacolelor și frustrărilor, deci implicit, mai mari șanse de succes. Din cele prezentate se poate observa importanța acestei percepții a propriei eficiențe în evaluarea agentului stresant. Astfel, nivelul stresului perceput va fi mult redus în cazul persoanelor care au credința că pot depăși
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
statusul, condițiile economice percepute, opiniile, atitudinile, valorile și cunoștiințele politice. Variabilele de status includ: vârsta, status, educație, clasă, rezidență, regiune, etc. (Pattie, Johnston, 1998). Statusul socioeconomic corelează pozitiv cu participarea politică și nu negativ așa cum ne-am aștepta conform teoriei frustrării sociale (frustrarea este mai mare în cazul celor cu resurse mai mici deci aceștia ar trebui să participe/protesteze într-o măsură mai mare) (Denni și Lecomte, 2004, p. 26-27). Pe de altă parte însă, cei cu resurse de bază
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
economice percepute, opiniile, atitudinile, valorile și cunoștiințele politice. Variabilele de status includ: vârsta, status, educație, clasă, rezidență, regiune, etc. (Pattie, Johnston, 1998). Statusul socioeconomic corelează pozitiv cu participarea politică și nu negativ așa cum ne-am aștepta conform teoriei frustrării sociale (frustrarea este mai mare în cazul celor cu resurse mai mici deci aceștia ar trebui să participe/protesteze într-o măsură mai mare) (Denni și Lecomte, 2004, p. 26-27). Pe de altă parte însă, cei cu resurse de bază mai mici
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Comunism Credincios orientat mai mult spre rugăciune obișnuit de duminică minimalist Credință religioasă Criminalitate reală percepută consecințe Criticism social Cultură rurală politică Deprivare relativă Dezirabilitate socială Dezordine socială Dezvoltare a localității socială Educație Electorate ale partidelor tipuri de Emigrare temporară Frustrare Ideologia procapitalistă religioasă Inconsistență de status negativă pozitivă Încredere în instituții în partide în lideri în primar Indicatori de credință de relevanță comportamentali Inegalitate/omogenitate Integrare religioasă rezidențială maritală Intenții de migrație de mutare din locuința actuală de plecare temporară
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
inducții sau analogii, și totuși gândim altfel decât el. Aceasta Înseamnă că gândirea are proprietatea de a se individualiza de fiecare dată când este folosită, de a se personaliza, Încărcându-se, de exemplu, cu nostalgiile sau efuziunile noastre sentimentale, cu frustrările sau iluziile noastre grandilocvente, cu prejudecățile sau convingerile noastre ambițioase etc. Μ Profesorul de talent are știința Întreținerii unui dialog didactic cu elevii sau studenții săi, printr-un procedeu relativ simplu: Îi face ca, din clipă În clipă, să aștepte
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
în stare să-l aplice? Nu. Sau îl aplică doar parțial, ajungând să adopte doar o caricatură a acestuia; sau nu reușesc să-l pună în practică decât într-o măsură atât de redusă, încât devin victime ale modelului amintit. Frustrarea sau chiar freamătul nevrotic sunt de-acum stări de spirit colective. De exemplu, până acum câțiva ani, lumpenproletarii respectau cultura și nu se rușinau de propria ignoranță. Dimpotrivă, erau chiar mândri de propriul model popular de analfabeți, însă în posesia
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
fosilizarea limbajului verbal (elevii vorbesc ca din cărți, copiii din popor și-au pierdut orice inventivitate argotică), este tristețea: veselia este de fiecare dată exagerată, ostentativă, agresivă, ofensivă. Tristețea fizică despre care vorbesc este profund nevrotică. Ea depinde de o frustrare socială. Acum, când modelul social care trebuie pus în aplicare nu mai este cel al propriei clase, ci e impus de putere, mulți nu sunt în stare să-l realizeze. Iar asta îi umilește peste măsură. Dau un exemplu foarte
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
au depozitat acele „valori” ale civilizației capitaliste de consum care fac din el un mic-burghez incapabil să aplice acele valori în viața practică; b) prin urmare, ori acceptă dezvoltarea, ori PCI-ul și pe al său tout va bien; c) frustrarea și agresivitatea ce derivă din aceasta ar putea să-l facă să accepte „chiar și” cuvintele de ordine revoluționare ale mișcărilor Lotta Continua și Potere Operario 1, pentru că el a ajuns la acel nivel de rea-voință și de vulgaritate care
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
un automobil și a nu face parte dintr-un cuplu, când toți „trebuie” să aibă un automobil și „trebuie” să facă parte dintr-un cuplu (un monstru consumist cu două fețe), nu poate fi considerat decât o mare nenorocire, o frustrare de netolerat. La fel, și iubirea heterosexuală - permisă într-o asemenea măsură, încât a devenit obligatorie - s-a transformat într-un fel de „erotomanie socială”. Mai mult, atâta libertate sexuală nu a fost dorită și cucerită de jos, ci a
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
o publicitate ce se referă, aproape la modul rasist, la stilul de viață mic-burghez. Rezultatele sunt evident dureroase, deoarece un tânăr sărac din Roma nu este încă în stare să realizeze aceste modele, iar acest fapt îi dă neliniști și frustrări ce îl aduc în pragul nevrozei. Sau există modelul falsei toleranțe, al permisivității. În marile orașe și la țară, în centru și în sud, încă mai era în vigoare un anumit tip de morală populară, mai curând liberă, desigur, dar
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
conflictul le-a produs și se referă în special la relațiile dintre părțile aflate în conflict (suportive sau, dimpotrivă, dușmănoase) (Gordon, 1987). Ken Thomas descrie procesualitatea conflictului diferit de cea a lui Gordon, stabilind patru stadii de manifestare a conflictelor: frustrarea - un grup nu-și poate îndeplini sarcinile sau obiectivele propuse; conceptualizarea - indivizii implicați în conflict percep existența conflictului și formulează idei asupra problemelor pe care le întâmpină; comportament - cei afectați răspund situației conflictuale; rezultat - conflictul este rezolvat sau frustrarea continuă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]