36,010 matches
-
Vladimir Tismăneanu, postfață de Dorian Branea, volum coordonat de Daciana Branea și Ioana Copil-Popovici, Iași, Polirom, 2000, 294 pag., f. p. Din nou Mitteleuropa Europa Centrală sau paradoxul fragilității, seminarul Jacques Le Rider, este singurul în care discuția cu membrii Fundației A Treia Europă ocupă mai puțin spațiu decât partea de eseuri și articole, și întregul nu reușește să dea impresia de unitate specifică celorlalte volume. în plus, scriitura academică a lui Le Rider recomandă textele sale mai curând specialiștilor; jurnalul
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
internaționale și acțiuni inițiate de centrele din diferite țări, a organizat el însuși patru simpozioane pe teme de mare actualitate. Cel de al patrulea a avut loc de curînd, între 27 și 29 iulie, la Sinaia, cu sprijinul financiar al Fundației "Friedrich Ebert", reprezentată la lucrări de d-nele Elke Sabiel și Maria Stein. Sub genericul PEN-Cluburile Europene - argumente ale unei viitoare Europe Unite, simpozionul a reunit, pe lîngă 27 de scriitori români, delegați ai centrelor PEN din Anglia, Franța, Norvegia, Portugalia
PEN-Cluburile Europene - Argumente ale unei Europe Unite by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15961_a_17286]
-
tema propusă a fost Integrarea culturală a Europei Centrale și de Est, o componentă principală a integrării europene. Textele citite și discuțiile moderate de Andrei Ionescu și Mihai Zamfir (toate actele simpozionului vor fi adunate într-un volum finanțat de Fundația "Friedrich Ebert") s-au referit la identitatea europeană, la faptul că, din punct de vedere cultural, aceasta e și identitatea noastră. Deosebit de apreciată a fost contribuția lui Vitalie Ciobanu, care a vorbit despre faptul că "bîlbîiala geopolitică a Basarabiei o
PEN-Cluburile Europene - Argumente ale unei Europe Unite by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15961_a_17286]
-
deosebirile de apreciere sînt, totuși, atît de minimale încît aproape că s-au ivit din același trunchi de cecitate obtuză. Dar, încă răvășiți, iată opinia lui Zarifopol din 1922, marele prieten al lui Caragiale, cel ce va iniția, la Editura Fundației Regale, ediția monumentală de Opere din creația scriitorului fără egal: "Lumea aceasta, de care se îngrozesc judecătorii moralicești ai lui Caragiale, îmi pare mie că se deosebește printr-o vastă lipsă de perversitate. Vorbesc de modelele reale, nu de preparatele
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
comunități critice de calibru. O carte care ne obligă la o lectură reflexivă, la o revizuire a obișnuințelor noastre universitare pînă la urmă. Marcel Corniș-Pop - Tentația hermeneutică și rescrierea critică. Interpretarea narativă în zodia poststructuralismului, traducere de Corina Tiron, Editura Fundației Culturale Române, București, 2000, 416 pagini, f.p Un alt fel de cartografiere, o schiță a geografiei literare din ultimul secol, dicționarul lui Alain și Odette Virmaux este o expediție printre grupări, mișcări artistice de tot felul, asociații, instituții, proiecte
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
veacul pe care, tocmai, l-am depășit. Postfața d-lui Ion Ianoși, densă, cam lasă să se înțeleagă această caracteristică prea laxă a lucrării. Costică Brădățan, O introducere la istoria filosofiei românești în secolul XX. Postfață de Ion Ianoși. Editura Fundației Culturale Române, 2000.
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
sediul Centrului Cultural European, un loc care se dorește deschis inițiativelor spirituale de anvergură, dinamice, flexibile. O vreme nu s-a întîmplat nimic, din păcate. Iată că o întîlnire între mai multe minți neliniștite a făcut să se spargă gheața. Fundația Centrul Cultural European, Compania Passe-Partout D.P. în parteneriat cu UNITER și EUROTIN au făcut posibilă producția , un spectacol după scenariul și în regia lui Dan Puric. Un artist complex, extrem de preocupat și muncitor, în sensul cel mai nobil al cuvîntului
Made in România by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15611_a_16936]
-
gală - animată de aplomb inepuizabil de către conf. univ. dr. Laurențiu Damian, prorector și director al festivalului - a fost înnobilată de prezența actriței căreia i s-au decernat și două premii: unul din partea arh. Dodu Bălășoiu personal, altul din partea recent constituitei Fundații CineMAiubit. A doua distincție excepțională conferită de acest organism ce încununează munca și dăruirea prof. univ. Elisabeta Bostan, decan al facultății de film, a revenit Yolandei Mîntulescu, care are pe lîngă o impunătoare filmografie, și meritul de a fi îndrumat
Restanța "CineMAiubit" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15613_a_16938]
-
Lucian Blaga) - a scriitorului american de origine română, Andrei Codrescu, a sporit, în ultimii doi ani, cu alte câteva apariții de succes pe piața cărții americane: Ay, Cuba!, A Bar in Brooklyn, Messiah, (carte tradusă și în românește la Editura Fundației Culturale Române). Dintre acestea, An Involuntary Genius in America's Shoes (And What Happened Afterwards), Editura Black Sparrow Press Santa Rosa, 2001, ar merita, în mod special, să fie oferită și cititorului român. În primul rând, poate, pentru cele douăzeci și opt
Andrei Codrescu - identitate și ficțiune by Nicolae Stoie () [Corola-journal/Journalistic/15633_a_16958]
-
memory is interested in continuity, in how identity is preserved over time", Daniela Koleva) care să creeze, dacă nu o identitate regională, cel puțin o creștere a importanței laturii civice în fața celei naționaliste. Universitatea "Babeș-Bolyai", Centrul de cercetare a imaginarului; Fundația Culturală Echinox și Asociația Română de Literatură Comparată - Caietele Echinox, Postcolonialism & Postcomunism, volumul 1, Ed. Dacia, Cluj, 2001, 264p., preț 60.000 lei Scurtă istorie Identificări, de data aceasta strict literare, și re-poziționări (cu 25 de aplicații) operează și Ion
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
numai pentru a releva că "aiuritul" Lemnaru putea fi și vindicativ și drastic cînd era necesar. Tot ocupat, fără să facă nimic semnificativ, Oscar Lemnaru a publicat, în viață, un singur volum, Omul și umbra în 1946, firește la Editura Fundației Regale pentru Literatură și Artă, aflată, cum se știe, sub conducerea prietenului său bun Alexandru Rosetti. A fost ultimul tren, pentru că, apoi, proza sa, de formulă fantastică, nu ar mai fi putut apărea decît postum (scriitorul a murit în 1968
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
despre Lemnaru, pe care l-am văzut la Spitalul Colentina, bolnav incurabil. Așadar, dacă Al. Rosetti nu-l grăbea să-și adune prozele în volum, rămînea cu ele risipite prin Facla lui Ion Vinea și N.Carandino sau în Revista Fundațiilor Regale, condusă de Camil Petrescu, ori în Viața Românească a lui Ralea, ca și fragmentul din Adonis hîdul rămas (se putea?) neterminat, în săptămînalul Azi al lui Zaharia Stancu (se povestea, prin anii șaizeci, că Stancu, dorind să-l tot
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
-l dărâme cu emfaza lor patriotică în formă și ineptă în conținut. Detestăm monarhia, însă nu pierdem nici un prilej să vorbim despre niște ucigași precum Zelea Codreanu, Antonescu, Horia Sima ca despre niște sfinți. Le dăm nume de străzi iar fundații cu țeluri anti-democratice răspicat afirmate le poartă numele. Să nu dea Dumnezeu să reamintești guvidului național că Ștefan cel Mare a moștenit o Moldovă uriașă, iar la glorioasa lui moarte a lăsat "urmașilor urmașilor" una piticizată rău de tot, că
Limba de lemn a ceasului istoric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15670_a_16995]
-
alții ciumă, cum s-ar zice. În al treilea rînd, vin susținătorii ocazionali, patru mai importanți în deceniul postdecembrist: dl Octavian Mitu, în tipografia căruia am apărut o vreme, Ion Rațiu, următorul nostru tovarăș de drum, Dumnezeu să-l răsplătească!, Fundația Soros (devenită Fundația pentru o Societate Deschisă) și Editura Național, coeditorul nostru în 2001. Le sîntem recunoscători tuturor (lui Ion Rațiu în veșnicie) și n-avem de ce le purta ranchiună că, la un moment dat, confruntați ei înșiși cu dificultăți
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
s-ar zice. În al treilea rînd, vin susținătorii ocazionali, patru mai importanți în deceniul postdecembrist: dl Octavian Mitu, în tipografia căruia am apărut o vreme, Ion Rațiu, următorul nostru tovarăș de drum, Dumnezeu să-l răsplătească!, Fundația Soros (devenită Fundația pentru o Societate Deschisă) și Editura Național, coeditorul nostru în 2001. Le sîntem recunoscători tuturor (lui Ion Rațiu în veșnicie) și n-avem de ce le purta ranchiună că, la un moment dat, confruntați ei înșiși cu dificultăți, s-au retras
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
53% CAS și impozitele!), 19 milioane colaborări și drepturi de autor, 5 milioane tehnoredactare, 15 milioane diverse și neprevăzute. Acestea fiind sumele, lefurile se zbat între 3 și 5 milioane de redactor (în ce mă privește, am o indemnizație de la Fundația R.l., mai mică decît leafa unui redactor). Tehnicul și corectura, neputînd trăi din leafa de la noi, lucrează și la alte publicații, spre a-și rotunji minusculele venituri. O colaborare: cîteva zeci de mii lei. Ne permitem să punem 1.000
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
promițător - să stea un an acasă și să scrie încă un roman, care de obicei îl consacra. Truman Capote și alții s-au bucurat de această șansă. Tot experiența altora ne învață ce să facem. O altă soluție ar fi fundațiile de pe lîngă instituții serioase. Fundația Regală ,,Carol II" (apoi Mihai I) a editat Revista Fundațiilor Regale și a sprijinit o editură excepțională. Multe instituții de azi și-ar putea permite să vină în ajutorul revistelor prin fundații culturale. În sfîrșit
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
acasă și să scrie încă un roman, care de obicei îl consacra. Truman Capote și alții s-au bucurat de această șansă. Tot experiența altora ne învață ce să facem. O altă soluție ar fi fundațiile de pe lîngă instituții serioase. Fundația Regală ,,Carol II" (apoi Mihai I) a editat Revista Fundațiilor Regale și a sprijinit o editură excepțională. Multe instituții de azi și-ar putea permite să vină în ajutorul revistelor prin fundații culturale. În sfîrșit, mai sînt binevoitorii, ca I.
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
îl consacra. Truman Capote și alții s-au bucurat de această șansă. Tot experiența altora ne învață ce să facem. O altă soluție ar fi fundațiile de pe lîngă instituții serioase. Fundația Regală ,,Carol II" (apoi Mihai I) a editat Revista Fundațiilor Regale și a sprijinit o editură excepțională. Multe instituții de azi și-ar putea permite să vină în ajutorul revistelor prin fundații culturale. În sfîrșit, mai sînt binevoitorii, ca I. Valerian, care scotea în anii '20-'30 Viața literară (au
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
soluție ar fi fundațiile de pe lîngă instituții serioase. Fundația Regală ,,Carol II" (apoi Mihai I) a editat Revista Fundațiilor Regale și a sprijinit o editură excepțională. Multe instituții de azi și-ar putea permite să vină în ajutorul revistelor prin fundații culturale. În sfîrșit, mai sînt binevoitorii, ca I. Valerian, care scotea în anii '20-'30 Viața literară (au colaborat la ea G. Călinescu, Bacovia, Pillat) sau ca C. Banu care a editat Flacăra, tot pe banii lui. Nu există nimic
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
dîrz, deabia în noiembrie 1976 la vîrsta înaintată de 81 de ani. Și-a scris, în 1945, niște Memorii, pe care le-a publicat. Cum tot avea vreme și era liber a mai scris Amintiri, care astăzi sînt publicate de Fundația Academia Civică (editor dl Romulus Rusan) și, deși scrise idilic bătrînește, lipsite de flacăra intelectualității autentice, amintirile tîrzii ale lui Ilie Lazăr se citesc cu real interes. Născut în 1895 în Giuleștii Maramureșului, Ilie Lazăr are aproape biografia standard a
Memorialistica unui bătrîn penețist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15659_a_16984]
-
chiar de Ilie Lazăr, s-a apelat la echipa condusă de comunistul Bodnăraș. Amintirile lui Ilie Lazăr trebuie citite, chiar cu acele inevitabile scăpări de condei ale bătrînului bărbat politic. Ilie Lazăr, Amintiri. Editor Romulus Rusan. Prefață de Dan Radosev. Fundația Academia Civică. Biblioteca Sighet, 2000.
Memorialistica unui bătrîn penețist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15659_a_16984]
-
adresate M.C.C., care a aprobat o sumă de 6 666 666 lei pe număr și... A doua aprobare vine, de fapt, din afară. Dna Petreu, probabil din patriotism, a pus-o tot în contul intern. E vorba de aceeași olandeză Fundație de la care Apostrof a primit cam aceeași sumă ca aceea de la Ministerul Culturii și Cultelor, cu singura deosebire că banii vin înainte și nu după apariția numărului ca cei de la MCC. România literară suportă în același fel tranziția spre economia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15651_a_16976]
-
lor are un fundamental deficit de realitate. Faptul se vede clar din crisparea și din conformismul cu care își cheltuiesc banii, chiar când e vorba de bani mulți. Nu există mecenat, nu există, precum în Occident, donații caritabile, sponsorizări și fundații umanitare, ori orientate către cercetare, spitale și biblioteci, nu există interes pentru artă, fi și numai la nivelul licitațiilor. Ar fi eronat să aruncăm vina pentru toate aceste omisiuni pe incultura noilor înavuțiți: e vorba mai degrabă despre incapacitatea lor
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
în prima frază - reproduc ultimul proiect rămas în stadiul inițial. Proiect MOȚIUNEA (...) "Noi, criticii de film (...), salutînd avanpremiera filmului Filantropica de Nae Caramfil, la gala de deschidere a celei de a XI-a ediții a Festivalului DaKINO, elogiem inițiativele acestei fundații private, grație căreia anul trecut am putut vedea în avanpremieră Marfa și banii de Cristi Puiu, iar în palmaresul concursului din edițiile succesive ale festivalului, au fost promovate scurtmetraje, precum cele ale lui Hanno Höffer, la rîndul lor concludente pentru
Somnul insulei filmice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15683_a_17008]