17,773 matches
-
Se zice în popor că în spatele unei mari averi se află un furt mare - doar că asta nu e valabil numai pentru spatele marilor averi materiale - cele mici, ba chiar și cele spirituale nu scapă de această umilă geneză. Toată lumea fură ceva de la cineva: bani, idei, muncă, timp, viață chiar . Numai sufletul nu se fură, pentru că el poate fi doar cumpărat (sau, mai bine zis, vândut) de către însuși stăpânul său, ceea ce de altfel mulți dintre noi fac cu destulă plăcere și
Avanpremieră editorială - Rui Zink - Cititorul din peșteră by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8795_a_10120]
-
doar că asta nu e valabil numai pentru spatele marilor averi materiale - cele mici, ba chiar și cele spirituale nu scapă de această umilă geneză. Toată lumea fură ceva de la cineva: bani, idei, muncă, timp, viață chiar . Numai sufletul nu se fură, pentru că el poate fi doar cumpărat (sau, mai bine zis, vândut) de către însuși stăpânul său, ceea ce de altfel mulți dintre noi fac cu destulă plăcere și, aș spune eu, la un preț suficient de modic. Evident, așa vorbește un hoț
Avanpremieră editorială - Rui Zink - Cititorul din peșteră by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8795_a_10120]
-
-vă milă și nu uitați că, în delăsarea părinților mei, încă pierduți în camera cu oglinzi a ranchiunii lor, îmi pica tare greu să fiu disprețuit până și de garda regală. În definitiv, eram și eu un hoț și, chiar dacă furam mini-flecuștețe, dacă hoț căutau, de ce să nu mă fi căutat pe mine? Să fiu eu oare mai puțin important decât ceilalți? Însă, îndată ce i-am văzut pe soldați, m-a cuprins un atac de panică fericită și am șters-o
Avanpremieră editorială - Rui Zink - Cititorul din peșteră by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8795_a_10120]
-
nu săream din tren, aș fi fost acum departe, poate aș fi ajuns în țară... Dar nu-mi pare rău. Mulțămită mie, două sărmane ființe omenești, în vălmășagul aprins al marelui război, aruncate acum laolaltă sub același acoperiș, izbuteau să fure vieții, pe apucate, partea lor de fericire umilă". Pirin-Planina a fost neîntârziat recenzată în Bulgaria, de către dr. I. S. Penakoff, în ziarul de limbă franceză La parole bulgare din 4 mai 1936. Autorul aprecia tocmai ideea de omenie și de
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
pe care se bazează și Iorgu Iordan, în Stilistica limbii române (1944). De aceea, dicționarul academic (DLR, Litera Z, volum apărut în 2000) îl înregistrează, alături de derivatele sale. Termenul apare în primul rând în expresia a da cu zula - "a fura" - "Părinte, omu a dat cu zula" (Astaloș, 1996), de la care s-a format și verbul a zuli, cu același sens: "Gagica zulește?" (P. Ciureanu, Note de argot, 1935); "De zulit ai mai zulit la viața ta?" (E. Barbu, Groapa). La
Zulitor sau julitor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8816_a_10141]
-
chiar în afara locuțiunii, sensul de "furt". E destul de sigur că la originea expresiei (care a circulat și în varianta a face zulă) stă un mai vechi împrumut și calc parțial din argoul turcesc, în care există locuțiunea zula etmek "a fura". Aceasta e atestată de M.L. Wagner, în 1943, într-un articol despre argoul turcesc, publicat în Buletinul Institutului Philippide - dar e ușor de găsit, între timp, în dicționare, chiar bilingve, unde zula e definit ca termen argotic (de slang) pentru
Zulitor sau julitor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8816_a_10141]
-
în Buletinul Institutului Philippide - dar e ușor de găsit, între timp, în dicționare, chiar bilingve, unde zula e definit ca termen argotic (de slang) pentru "ascunzătoare" (pentru lucruri furate), iar zula etmek apare cu sensul "a ascunde, a dosi, a fura" (The Larger Redhouse Portable Dictionary, Istanbul, 1998). Informația se găsește și în internet (sozluktr.com), spațiu din care putem afla și de existența unui grup muzical turcesc Baba Zula, ca și de faptul că termenul zula ar fi intrat și
Zulitor sau julitor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8816_a_10141]
-
el te scoate beția. Cele două stări cu care, ca un chefliu la parastas, dansează micul roman al lui Stelaru. Întîi foamea, simțită ca-n poveștile de război, pericol de moarte, sfîrșeală haină și de nelecuit. "După legea cîinilor flămînzi" fură, cînd omul se răcorește la o cișmea, struguri de la un oltean. Și "ghearele ciorilor din burtă erau acum de vată." În feluri multe, foamea revine în momente de cotitură a poveștii. Foamea de niște haine omenești, plătite cu muncă de
Joacă pentru zei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8876_a_10201]
-
Nu mai puțin adevărat este că niciodată nu mi-a trecut prin minte că exegeza rebreniană și fructificarea ei îmi vor măcina din viață... 40 de ani. Precum cartoforii, m-am așezat la masă convenind ca jocul să nu ne fure prea mult. Vorbe - deoarece, peste tururile de onoare, au urmat repetate prelungiri, mereu pentru recuperarea timpului pierdut, hărăzit altminteri să se ducă pe Apa Sâmbetei" (p. 155). Scriitorul amânat își spune aici oful, întristat că istoricul literar i-a furat
Istorie literară în schițe satirice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8912_a_10237]
-
fure prea mult. Vorbe - deoarece, peste tururile de onoare, au urmat repetate prelungiri, mereu pentru recuperarea timpului pierdut, hărăzit altminteri să se ducă pe Apa Sâmbetei" (p. 155). Scriitorul amânat își spune aici oful, întristat că istoricul literar i-a furat timpul și posibilitatea de afirmare. Modestia editorului nu-l satisface: " În cazul unui autor de ediție critică, singura lui pricopseală este de a se îngropa la zece metri sub monumentul ridicat de el, într-un anonimat perfect" (p. 156). Nu
Istorie literară în schițe satirice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8912_a_10237]
-
întoarcem în trecut, recitind cartea captivantă a lui Ștefan Ionescu, Bucureștii în vremea fanarioților. Cum era controlat comerțul: ..."Călare, cu picioarele desculțe, în iminei..., domnul se oprea la prima dugheană... începea să cântărească pentru a vedea dacă nu cumva negustorul fură la cântar. Era vai și amar de cel prins. Pe loc, după gravitatea faptei, era bătut în uliță sau pur și simplu spânzurat. însă, în afară de bătaie sau spânzurătoare, Mavrogheni mai aplica o pedeapsă. Țintuia de urechea dreaptă pe negustorii necinstiți
Garda literară by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9795_a_11120]
-
Simona Vasilache Despre generația lui Dimitrie Stelaru s-a vorbit ca despre cei cărora cea mai cumplită furtună a veacului le-a furat azimutul. N-ai spune, recitin-du-i poeziile dintr-un volumaș din '69, de la Editura Tineretului, cu o prefață a lui Raicu. Mare incognitum. Versuri pentru marea necunoscută, sărată, poate "oceanul cel de gheață", poate libertatea periculoasă a visătorului la mal, prea
Ţărmul pierdut by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9870_a_11195]
-
a unor complicate jocuri de biliard în care sunt puse la bătaie sume colosale. Perdantul e, pe de o parte, cetățeanul căruia i se prezintă drept valori și modele demne de urmat astfel de personaje, dar și statul, care e furat de impozitul care i-ar fi revenit dacă prezenta lui Becali ar fi fost rezultatul unei tranzacții oneste. Rapacitatea și lipsa de scrupule a patronilor de televizuni - implicați până-n gât nu doar în jocuri politice, ci și, după cum se vede
Rating în unu, în doi, în trei, în câţi vrei by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9887_a_11212]
-
părul de lîngă casă, și să încremenească pe scaunașul ieșit din gura cuptorului oricine se așază pe el. Cîștigă, din cărți, o avere, și ajunge să joace cu stăpînul iadului. Joacă pe suflete, eliberînd pe cei doisprezece cuconași care ajunseseră furi după ce el îi sărăcise la stos, și muriseră în piața orașului. Face, pe deasupra, și o cruce de cretă pe poarta iadului, ținîndu-l închis pînă la ștergerea ei. Ca-n Ivan Turbincă, moartea vine și este păcălită cu părul și scăunașul
Români vechi şi noi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9883_a_11208]
-
de cazarmă/ E în sat.// Doar șeful de post colindă/ Și un ins cu un ciomag,/ Somnoroși și plini de-arțag/ Pe la porți, cu gînd să prindă/ Drag cu drag!" în același sens al comportamentului benign, parodistul se lasă deseori furat de tonalitatea "serioasă", sentimenta-lizantă ori meditativă a paradigmei pe care o continuă cu nota simpatetică proprie. Exemplu: Odaia bunicului, prilej de incursiune în lirica lui Ion Pillat: "Pe Argeș în sus nimic nu s-a clintit și iată/ Casa bătrînească
Poeţi din Nord (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9903_a_11228]
-
cu o mare deschidere... cu munii care se ridic?de ambele p?i." Pasiunea c??oriei o dovedise ?c?din anul trecut, 1922, c?d, ca o veritabil?alpinist? vizitase vechile m??tiri din Grecia (Meth?râs), ??ațe pe v?furi de st?ci, ? locuri aproape inaccesibile. Acum, este ?c?țâț?de Coastă Dalmat? ?dr?oștit?pur i simplu de faimoasa Ragusa, denumire italieneasc?purtat?? evul mediu de oraul Dubrovnik de azi, aparin?d Croaiei. Cuv?tul divin ? revine adesea pe
Bucuriile și durerile unei regine by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9915_a_11240]
-
comporte ca niște case orășenești de cultură, care își bifau în calendarele de manifestări tot soiul de acțiuni terne, lipsite de ecou, întru a-și justifica sinecura pe care cei mai mulți atașați culturali și-o devorau într-o lume ce le fura mințile. Din păcate, pașii nu sunt făcuți cum trebuie nici de suratele acestora, institutele culturale care, sub forme oarecum elevate dar sterpe, fac același lucru, cu bif-uri în calendare și ieșiri în presa de acasă, în așa fel ca lumea
Premiul Național de Poezie"Mihai Eminescu" by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/9956_a_11281]
-
constați că rezultatele acestei societăți de consum nepăsătoare sînt rezultatele unei dictaturi, unui adevărat fascism. ș...ț Nu mai este vorba, ca în epoca lui Mussolini, de o înregimentare superficială, de decor, ci despre o înregimentare reală care le-a furat și le-a schimbat sufletul. Ceea ce înseamnă, în definitiv, că această Ťcivilizație a consumuluiť este o civilizație dictatorială. Pe scurt, dacă noțiunea de fascism înseamnă samavolnicia puterii, Ťsocietatea de consumť a realizat deplin fascismul."
Sinceritatea lui Pasolini by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9996_a_11321]
-
Apoi auzeam glasul broscuțelor în apropierea Paștelui, al brotacului verde care anunța ploaia, al greierului care cânta vesel vara și din ce în ce mai trist toamna, când anotimpul rece îl prindea mereu nepregătit. Poveștile livezii spuneau de întâmplări petrecute demult în care zmeii furau merele de aur și erau prinși de voinici, când copacii ocroteau privighetori vorbitoare, când oamenii care greșeau erau transformați în copaci. Dar mai mult îmi plăceau poveștile care înfățișau viața vietăților din livadă, care încercau să trăiască în bună înțelegere
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
hol de hotel la Beijing); Pentru a suna room service, rugăm de deschis ușa și chemat Room Service. Rugăm liniște, oameni poate adormiți" (Etiopia); Dacă telefonați la room service veți primi răspunsul pe care-l meritați" (Las Palmas); Interzis de furat prosoape din hotel. Dacă nu sînteți persoane care să facă așa ceva rugăm nu citiți notis" (Tokyo); "în caz de incendiu, rugăm citiți aceasta" (Arabia Saudită); Liftul se repară pentru ziua următoare. în acel timp regretăm că veți fi de nesuportat" (București
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8976_a_10301]
-
nu mai concepem statuile grecești decât albe. Imaginea pe care o avem asupra clasicității e falsă, e o creație modernă. La ea au contribuit nu doar ploile care au spălat vopseaua și au înlăturat genele artificiale; sau hoții, care au furat podoabele. Au contribuit și romanticii care au visat între ruine." (p. 157). De la ulița din Lisa ori Calea Secii la oracolul de la contraforturile Parnasului sau dezolanta Arcadie reală, memoria biografică și culturală a lui Octavian Paler înregistrează secvențe și aspecte
Ultimul Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9003_a_10328]
-
lider-ul care pare a obține totul cu blândețe, calm, siguranță. Laura Samuel, ilustrează cele mai substanțiale recomandări despre rolul foarte important al viorii secunde. în armonia sonoră, timbralitatea ei aduce o altă culoare: complementară. Este voluntară, capricioasă. Dar permanent "fură cu ochiul" spre Corina. Are o impulsivitate care stimulează ansamblul în jocul intens, viguros. Dacă Apollo și Dionyssos sunt alături în artele frumoase, în acest grup contrastele de temperament individual se armonizează între parteneri: timbrul de catifea al violei (așa
Rising stars - New generation by Ada Brăvescu () [Corola-journal/Journalistic/9013_a_10338]
-
deși fără înflorituri, detaliul se precizează pregnant atunci cînd desenatoarea îl ia în calcul, în timp ce Marjan îi trîntește pentru prima oară în față o serie de grosolănii gazdei vieneze, porfesoară de filozofie, care o acuză pe nedrept că i-a furat broșa, cîinele pișăcios al acesteia exultă într-o veselie tîmpă. Vocile din spatele personajelor sunt, de asemenea, importante, accentele oferă balansul în care putem regăsi căldura umană sau dimpotrivă isteria, iar Chiara Mastroiani chiar falsează pentru mai multă autenticitate. Povestea se
Comment peut-on etre Marjan? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9014_a_10339]
-
calmul. Așa se face că, în viața cotidiană, omul este înclinat să se gîndească la moarte ca la un eveniment care va veni într-o zi nedefinită, plasată cît mai departe în viitor. Aruncarea într-un viitor foarte îndepărat îi fură morții caracterul atroce și desființător, și îi dă omului entuziasmul de care are nevoie pentru a trăi. Toate considerațiile acestea au fost etichetate de Sartre drept jonglerii heideggeriene. Oricum ar fi, ceva adevărat tot trebuie să fie în această analiză
Spinul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9072_a_10397]
-
căpătuială și să trecem, făcându-ne că nu vedem, pe lângă problemele create de grupuri defavorizate de concetățeni. În loc să-i integrăm, așa cum s-a întâmplat în toată Europa, obligându-i să meargă la școală, să lucreze, să se spele, să nu fure, ne-am mulțumit să-i ghetoizăm, ușurându-ne conștiința pentru că unii lideri ai lor știu să dea din gură pe la televizor, să-și vândă voturile la alegeri celor mai ticăloși dintre politicieni și să pretindă "discriminări pozitive". Așa că degeaba ne
Bella Italia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9093_a_10418]