99,031 matches
-
cauză similară ("onoarea de familist nereperată"), cu riscul de a merge "la cremenal", jupîn Dumitrache îl atacă "cu sabia scoasă" pe "bagabont", ajutat fiind de ipistat, înarmat așișderea și de Chiriac, cu "pușca cu șpanga pusă". Coconul Andronache se putea gîndi să-l împuște pur-și-simplu pe amant, fără să mai piardă timpul cu toate reglementările pe care le presupunea un duel. Însă ar fi riscat să fie trimis de domn în surghiun la mănăstire. Poate că - orbit de mînie - boierul Andronache
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
-l împuște pur-și-simplu pe amant, fără să mai piardă timpul cu toate reglementările pe care le presupunea un duel. Însă ar fi riscat să fie trimis de domn în surghiun la mănăstire. Poate că - orbit de mînie - boierul Andronache se gîndea să-i omoare pe amîndoi amanții, ca în "cîntecul moldovenesc" al lui Pușkin, Șalul negru: "Iute ca un fulger paloșul am scos / C-o cruntă lovire i-am prăvălit jos!". Poate că boierul ieșean se gîndea să o împuște doar
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
mînie - boierul Andronache se gîndea să-i omoare pe amîndoi amanții, ca în "cîntecul moldovenesc" al lui Pușkin, Șalul negru: "Iute ca un fulger paloșul am scos / C-o cruntă lovire i-am prăvălit jos!". Poate că boierul ieșean se gîndea să o împuște doar pe soția adulteră. Sau măcar să o expună oprobriului public, alungînd-o din casă cu lăutari care să-i cînte "Curvă ai fost, curvă să fii, / La mine să nu mai vii!", cum se obișnuia în Bucureștii de la
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
care să-i cînte "Curvă ai fost, curvă să fii, / La mine să nu mai vii!", cum se obișnuia în Bucureștii de la începutul secolului al XIX-lea.14 În fine, poate că postelnicul Andronache - cu pistolul încărcat în mînă - se gîndea la sinucidere. "Să-și tragă-un glonț? Păzească sfîntul! / Nici gînd să-ncerce așa pas", spunea Pușkin despre Evgheni Oneghin. Dar personajul lui Negruzzi nu suferă, ca cel al lui Pușkin, doar de melancolie, "Ce-n englezește spleen se cheamă
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
cu precădere în cea cultă și seculară, acolo unde lucrează exclusiv inaparentele noastre mișcări sufletești și cu mult mai puțin, sau, dacă se poate, deloc, filosofii adiționale ori ideologii limitative, am zis-o, însă, mai mult așa, fără să mă gîndesc la consecințe, pentru că este bine cunoscută distanța enormă dintre proiect și finalizare în paradoxala noastră cultură, sfîșiată ca Ioan Vodă cel Cumplit de către cămilele divergente, între elanurile adolescenței și picotelile senilității. Cu alte cuvinte, am zis da într-o doară
O poveste despre lumen și lux by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11776_a_13101]
-
sună și mă somează blajin să-i trimit textul, îmi prezintă argumente irefutabile în legătură cu necesitatea lui, îmi invocă mari personalități ale culturii române, și nu numai, care fac același lucru, iar eu încerc să amîn, fentez stîngaci și, evident, mă gîndesc intens la ce s-ar putea spune despre un obiect care-ți voalează retina, care absoarbe polaritățile prin concilierea transparenței absolute cu opacitatea unică, iar acest tip de obiect nu este altceva decît pictura lui Oravitzan. Pentru că este mult mai
O poveste despre lumen și lux by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11776_a_13101]
-
opinia culeasă de mine de la o doamnă de cultură, pictură și BMW: mă piș pe ei. O moderată. Aceasta-i așadar starea naturală a oamenilor simpli de caracter. Modele le sînt alții ca ei. Definiția lui Vladimir trăiește. Și mă gîndesc mai mult la intelectualitatea umanistă decît la cea tehnică cînd îmi răsună-n minte vorbele orbitorului Lucifer. (Pentru că Diavolul, după chipul și asemănarea sa, este Lenin. Nu Stalin. Stalin e copilul lui. Făcut cu Troțki. Un incest revoluționar.) Și l-
Creierul națiunii by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11760_a_13085]
-
aminti de femeia din Lublin, care-i spusese: "O să fii nora mea", " Nu, n-am să fiu!, rosti răspicat Miriam-Lieba. Nu sunt o vită legată cu o funie și dusă la piață pentru a fi vândută!" încetă o clipă să gândească. Privi de la fereastră în noapte, la zăpadă și la lună. "El n-o să mă târască după dânsul cu de-a sila. Oh, cât de lașă sunt!" în fața ochilor îi apăru fulgerător viața de care va avea parte dacă va rămâne
Isaac Bashevis-Singer - Conacul by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/11777_a_13102]
-
sentiment de uimire puse stăpânire pe Miriam-Lieba: ce destin straniu are! Cât de repede s-a îndrăgostit dânsa de Lucian și cât de repede s-a îndrăgostit Lucian de ea! "De ce tocmai eu? Va trebuie să mă botez..." Deodată, se gândi la seara de lom Kipur și-și aminti de povestea pe care o auzise despre fuga unei fete evreice cu un tânăr creștin chiar în Ziua iertării. Acum, de Purim, ea va face același lucru. Teama care se potolise în
Isaac Bashevis-Singer - Conacul by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/11777_a_13102]
-
Susan M. White. În contrast, Barker preferă să scoată de la naftalină o altă relație, de data asta între doi bărbați, din care să facă pivotul filmului: aceea dintre Cromwell (superb interpretat de Tim Roth, nici nu m-aș fi putut gândi la altcineva în acest rol) și generalul aristocrat Thomas Fairfax (Dougray Scott). Ultimul a căzut în uitare, pentru că, într-un anume punct, a abandonat lupta alături de Cromwell. Nu se prea știe că acela a fost "punctul" care l-a propulsat
Fantezie și istorie pe micul ecran by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11798_a_13123]
-
din Roșiori, discuțiile despre legea sponsorizării în cultură. Greu de înțeles este schimbarea stilistică pe care editorialistul o operează între cele două tipuri de analize. Cum spuneam, articolele pe problematică externă au o sobrietate academică, impun respect și dau de gîndit. Celelalte par, uneori, scrise în bășcălie, cu o familiaritate nelalocul ei (Valeriu Stoica este numit în cîteva rînduri Stoicul Valerius, Dinu Patriciu, firește, Patricianul Dinu, cît despre Traian Băsescu, el a avut un dublu regim: pînă la anunțarea rezultatelor alegerilor
Politica din cărți by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11784_a_13109]
-
cu precizie impersonală, se amestecă, prin variația laturii formale, cu "imnele" de transfigurată elevație ale lui Hölderlin. Sufletul este un palimpsest: "Șterg scrisul proaspăt și deodată iese / Alt scris, cu slove ciunte, neînțelese". Ce impact afectiv are ideea, cînd ne gîndim la copilul precoce, deja evocat, care învățase mai multe alfabete (elin, gotic, chirilic, latin și chiar arab) dintr-o curiozitate pur estetică, "pentru a le dibui tîlcul"! Dacă pe G. Călinescu îl deranjează întrucîtva lipsa oricărei erotici, a bucuriei de
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11796_a_13121]
-
sînt reale, ele intră în mica istorie orală a fiecărei închisori, dar nu sînt reprezentative pentru existența de zi cu zi a celor nevoiți să își irosească cea mai mare parte din viață îndărătul gratiilor. În momentul în care ne gîndim la un "viețaș", sîntem tentați să ni-l imaginăm în ipostaza contelui de Monte Cristo, a lui Papillon sau a lui Hannibal Lecter, perfect izolat într-o celulă, eventual săpînd discret, dar eficient, la un tunel prin care să încerce
Breviarul ororilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11808_a_13133]
-
la care încearcă să răspundă autorul este cum au fost posibile toate aceste crime care ne-au îngrozit la vremea respectivă și ce se petrece astăzi, după mai mulți ani de temniță, în mintea celor care le-au produs? Cum gîndesc și cum se exprimă ei, în ce măsură își regretă viața anterioară, din ce este compus sistemul lor de valori? Întrebări fundamentale, la care Eugen Istodor nu răspunde direct. El lasă fiecărui cititor șansa de a-și da singur răspunsurile după ce ascultă
Breviarul ororilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11808_a_13133]
-
alții. Și am aflat și ce era și antisemitismul, exact într-un moment când, mă scuzați, stăteam și ne pișam la colț și doi mi-au spus: uite, când se încrucișează doi așa, omoară un jidan. De atunci, m-am gândit mult la ce înseamnă aceste identități, dar, până n-am ajuns în America, nu am studiat istoria evreilor din România și nu am știut precis de unde vin și de unde-mi vin părinții. Acum sunt mai bine informat, iar despre unele
Andrei Codrescu "Voi îmi hrăniți spiritul" by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11801_a_13126]
-
Constantin Țoiu Azi, 4 aprilie 2005, primind scrisoarea lui Ion Șerban Tomșa din comuna Gratia, județul Teleorman, cod poștal 147155, un prozator spiritual, supra ori infra realist, despre care am mai scris în această revistă, m-am gândit că a venit momentul să mă țin de făgăduiala făcută cu privire la auto-recenzia mea schițată nu de mult în R. l., apărută datorită inteligenței, zic puțin, zicând strălucită, a directorului Nicolae Manolescu, critic de bază al literaturii române. Sigur, Mecanica lacrimilor
O promisiune ținută by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11817_a_13142]
-
și infinita muzicalitate a operei lui Brâncuși". El a fost artistul vizionar nu doar în tentativa de a se apropia de esența lucrurilor, ci și atunci când, genial, a aruncat punți peste timp. S-a născut pentru puțin artistul care se gândește numai la vremea sa. Pe cei ce vor veni să-i ai în vedere, par a spune sculpturile lui. într-o expunere de mare artă, pe socluri ce țin în echilibru linii, forme și suprafețe cu aerul din jur, ceea ce
Brâncuși la Londra by Ion Igna () [Corola-journal/Journalistic/11823_a_13148]
-
tarifele tot mai apropiate de cele din UE. Dar, să luăm alt exemplu, tot dintr-un într-un reportaj tv: senatorul sau deputatul cutare se află în sală, cască plictisit, are program administrativ-nazal2), sau tresare și ridică mâna - să voteze, gândim noi veseli și optimiști... De fapt, ce se întâmplă ? Demnitarul tocmai se visează elev și ridică mâna să se ceară afară pentru rezolvarea unor probleme fiziologice. Într-un asemenea caz, ce impact poate să aibă asupra alegătorului-telespectator situația ca atare
Demnitari, actori și-un harem... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11827_a_13152]
-
ajutorul medicamentelor, foarte conștient, altfel, de fabuloasa capacitate a insului de a uita suferințele, nopțile când durerea zvâcnind magnetic în câte o măsea vulnerată, pretindea câte un algocalmin la fiecare sfert de ceas. Natural că atingând vârsta când Matusalem se gândea să-și croiască o cale în viață, numărul de hapuri pe care înainte și după fiecare dintre mese trebuie să le dau pe gât, cu multă apă, a crescut, într-atât încât în acele de taină colocvii, când doctorul mă
Nervi de primăvară by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11806_a_13131]
-
generală și difuză, precum aerul pe care îl respirăm. E al tuturor și al nimănui anume. Și ne amintim de el atunci cînd ne lipsește. E ansamblul Ť locurilor comune ť în prezența cărora spiritul funcționează normal. În linii generale, gîndim, vorbim și scriem maiorescian. În detalii, sîntem noi înșine". (p. 370) Există, categoric, o moștenire a lui Maiorescu la nivelul vieții intelectuale românești, dar ea ar putea fi cu greu numită maiorescianism. Chiar dacă reflexele intelectuale ale maestrului își fac încă
Ce rămîne din Maiorescu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11833_a_13158]
-
Ioana Pârvulescu Seara de sâmbătă nu anunța nimic spectaculos la televizor, așa că hotărîsem să o dedic altor ocupații. Mă gândeam la o formulă pe care o auzisem, la momentul adevărului, pe nu știu care post de televiziune străin: "În vremea tinereții mele " spunea un domn de o vârstă respectabilă, cu voce ticăită, dar idei pline de vitalitate " în vremea tinereții mele, televiziunea
Hearts in Atlantis by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12885_a_14210]
-
situații umilitoare în care erau puși, istoricii români s-au dovedit incapabili să furnizeze politicienilor argumentele care să plaseze România acolo unde îi este locul, și nu acolo unde vor să ne mențină cozile de topor ale bolșevișmului. M-am gândit la toate aceste lucruri în Elveția, ca participant, la sfârșitul lunii aprilie, la conferința " Unde se află Europa Centrală", organizată de Institutul Federal de Tehnologie din Zurich și de Pro Helvetia. A fost o întâlnire științifică, între istorici, jurnaliști, universitari
Prea târziu pentru Europa Centrală ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12886_a_14211]
-
s-ar distinge prin "tumbe și piruete lingvistice", plasate în chiar "borșul cotidian". Coborît întru totul cu picioarele pe pămînt, d-sa se manifestă aidoma unui profet nemulțumit pînă la rozul indignării de contemporaneitatea decăzută: "O sectă/ care respiră și gîndește în grup, așa încît dacă îl răsfoiești/ pe unul dintre ei nici nu mai știi în viața cui ai intrat,/ prin zilele sau prin nopțile cui ai ajuns să cotrobăi.../ Și cum își trec cădelnița cu tămîie de la unul la
Înger și Demon by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12892_a_14217]
-
O rapidă verificare în Internet confirmă existența și chiar răspîndirea confuziei: putem găsi cel puțin 8 citate care o ilustrează, prin sintagma în aprofunzime; ele provin nu numai din pagini personale sau mesaje de pe forumuri (�dacă analizăm lucrurile și ne gîndim în aprofunzime� - ziarul de iasi.ro � forum), ci chiar din texte informative de tip oficial: Un Institut pentru Studii Avansate (ASI) este o activitate de învățământ de înalt nivel, unde un subiect bine definit este prezentat sistematic, este tratat în
"Aprofunzimi" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12894_a_14219]
-
nu erau pregătiți pentru acest protest. Cînd ajungi să ieși în stradă, reflectă el, în sacul de dormit, trebuie să nu-ți mai pese de nimic altceva decît de scopul pe care ți l-ai propus. Nu trebuie să te gîndești la ce zice lumea și nici la ce impresie vei produce. Oricum ești o ciudățenie pentru ceilalți. Și cui îi păsa că el era victima unei erori judiciare? Protestul îl adusese într-o lume pe care n-o înțelegea și
Buimaci în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12901_a_14226]