2,189 matches
-
hexadei, problematica articolelor eminesciene dobândește valențe noi, reflectând adecvarea conținuturilor la finalitățile demersului jurnalistic. O altă dimensiune a analizei hexadice a vizat identificarea și descrierea mijloacelor de expresie folosite de jurnalist în construirea demersului publicistic. În acest sens, remarcăm preferința gazetarului pentru mijloace precum: utilizarea paremiologiei românești și străine în argumentarea ideilor politice; explicitarea constantă a vocabularului; dezvăluirea mecanismelor și strategiilor discursive, prin intermediul metacomentariului didactic care însoțește excursul jurnalistic; cultivarea tehnicii exemplului și a analogiei, cu rol în plasticizarea noțiunilor și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dată, că fiecare ipostază în parte modelează selecția mijloacelor de exprimare, imprimă textelor direcții tematice particulare, manifestă finalități specifice, generând efecte distincte la nivelul receptării. În vreme ce ipostaza analistului politic imprimă textelor o componentă reflexivă accentuată, evidențiind refuzul înregimentării politice a gazetarului, ipostaza specialistului imprimă articolelor o dimensiune pozitivistă pregnantă, implicând recursul la surse de autoritate în domeniile abordate. Polemistul recurge la un discurs virulent, urmărind demontarea concepțiilor politice ale adversarilor astfel încât, deși pledează pentru un discurs polemic onest, Eminescu recurge el
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
complexitate, favorizând delimitarea unor paliere multiple de constituire a mesajului jurnalistic. Niciodată izolat sau izolabil, limbajul eminescian intră în dialog cu manifestări discursive variate, resuscitând potențialul semantic al semnelor verbale și îmbogățindu-l cu valențe noi, în funcție de finalitățile discursive ale gazetarului. Ironia, unul dintre instrumentele retorice predilecte ale jurnalistului Eminescu, vine să îmbogățească caracterul polisemic al limbajului publicistic, favorizând desfășurarea vocației artistice a gazetarului. Semnificațiile mesajului jurnalistic sunt influențate și de topografia articolelor în economia paginii de ziar. Pe această linie
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
variate, resuscitând potențialul semantic al semnelor verbale și îmbogățindu-l cu valențe noi, în funcție de finalitățile discursive ale gazetarului. Ironia, unul dintre instrumentele retorice predilecte ale jurnalistului Eminescu, vine să îmbogățească caracterul polisemic al limbajului publicistic, favorizând desfășurarea vocației artistice a gazetarului. Semnificațiile mesajului jurnalistic sunt influențate și de topografia articolelor în economia paginii de ziar. Pe această linie de interpretare, vecinătatea textuală a rubricii intitulate "Revista presei străine" influențează semantica editorialelor semnate de Eminescu în Timpul, favorizând lectura contrastivă a concepțiilor și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sunt influențate și de topografia articolelor în economia paginii de ziar. Pe această linie de interpretare, vecinătatea textuală a rubricii intitulate "Revista presei străine" influențează semantica editorialelor semnate de Eminescu în Timpul, favorizând lectura contrastivă a concepțiilor și atitudinilor politice ale gazetarilor. În acest sens, o semiotică vizuală a paginii de ziar poate oferi informații prețioase privind diferențele de receptare a textelor. Sub aspectul semanticii intensionale, respectiv al semanticii extensionale, publicistica eminesciană marchează o schimbare de paradigmă în discursul jurnalistic al vremii
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
printr-o dinamică particulară a relației jurnalist-cititor, evidențiind fenomenul co-producerii semnificației mesajului jurnalistic. Plecând de la postulatul că, în cazul discursului publicistic, componenta informațională este dublată de o accentuată componentă pragmatică, vizând persuadarea cititorului, câștigarea adeziunii acestuia la opiniile și judecățile gazetarului, am urmărit în analiza noastră particularitățile de manifestare a relației jurnalist-cititor în publicistica eminesciană și mutațiile pe care le înregistrează aceasta de-a lungul celor patru etape de activitate. În acest sens, specificul relației jurnalist-cititor modelează mijloacele de exprimare utilizate
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
iluziuni în privirea aceasta"526. Textele publicistice construiesc în mod explicit două tipologii la nivel de recepare: cititorul tendențios, care atribuie jurnalistului concepții și atitudini mistificatoare, și cititorul ideal, capabil să descifreze și să se plieze pe strategiile discursive ale gazetarului. Din punct de vedere pragmatic, publicistica eminesciană marchează deplasarea accentului de pe funcția referențială a limbajului publicistic, de reprezentare a realităților sociale ale secolului al XIX-lea, pe funcția interpretativă, de evaluare a actelor și actorilor politici ai vremii. Conștient de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
al XIX-lea, pe funcția interpretativă, de evaluare a actelor și actorilor politici ai vremii. Conștient de potențialul performativ al cuvântului, jurnalistul Eminescu pledează pentru o retorică lucid și conștient orientată pragmatic. Dintre mijloacele de persuasiune folosite cu predilecție de gazetar reținem: ponderea și impactul exemplelor, tehnica citatului revelator, pasiunea pentru datele empirice, dimensiunea metadiscursivă a limbajului publicistic, adresarea directă și dramatizarea. Complementaritatea celor trei niveluri ale analizei (sintaxă, semantică, pragmatică) a determinat conexiuni constante între dimensiunile semiotice și, implicit, depășirea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
epocii. Dincolo de limitele unui astfel de instrument de analiză care se rezumă la cuantificarea inventarului lexical pe clase semantice stabilite anterior, procesarea corpusului publicistic cu ajutorul DAT a oferit informații relevante privind direcțiile tematice ale publicațiilor și, implicit, concepțiile politice ale gazetarilor. O limită a programului a constituit-o eludarea aspectelor de ambiguitate semantică, care nu pot fi rezolvate fără raportare la contextul discursiv. Chiar dacă în cazul limbajului publicistic, ambiguitatea semantică este semnificativ mai redusă decât în cazul limbajului artistic, considerăm că
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
al vremii să-și înnoiască tiparele, tot astfel cum poezia eminesciană marchează intrarea lirismului românesc pe noi coordonate. Odată cu Eminescu, limbajul jurnalistic românesc își primenește mijloacele de expresie și modalitățile de construcție a argumentației discursive. Un merit incontestabil îi revine gazetarului în rafinarea și limpezirea mijloacelor de exprimare ale limbii române, într-o perioadă în care lipsa unor norme literare se face simțită în stilul greoi al publicisticii, caracterizat prin amestecul de vechi și nou, prin oscilații la nivelul lexicului și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dimensiune esențială a problematicii publicisticii eminesciene. Atrăgând atenția asupra necesităților de normare și de modernizare a limbii române, Eminescu se lansează într-o campanie acerbă împotriva "limbii păsărești", cultivată de presa vremii, și a fluctuațiilor lingvistice vizibile la nivelul discursului gazetarilor. Jurnalistul susține că fiecare înnoire pe terenul limbii trebuie să aibă la bază tradiția și evidențiază pericolele modernizărilor pripite. Fără a se opune înnoirilor, Eminescu critică "formele goale" și jurnaliștii care "fabrică vorbe nouă, risipind vechea zidire a limbii românești
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
despre omul deplin al culturii românești, Editura Eminescu, București. Noica, Constantin, (2003), Introducere la miracolul eminescian, Editura Humanitas, București. Olariu, Florin-Teodor, (2007), Dimensiunea ludic-agonală a limbajului, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași, Iași. Oprea, Al., (1983), În căutarea lui Eminescu gazetarul, Editura Minerva, București. Oprea, Ioan, (2001), Curs de filosofia limbii, Editura Universității Suceava, Suceava. Ornea, Zigu, (1997), "Publicistica eminesciană de la "Timpul"", în România literară, nr. 23, p. 9. Ornea, Zigu, (1998), "Poetul național", în Dilema, nr. 265, p. 10. Paleologu
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
64-65. 158 Rodica Zafiu, Limbaj și politică, Editura Universității din București, București, 2007, p. 22. 159 Constantin Noica, Introducere la miracolul eminescian, Editura Humanitas, București, 2003, p. 18. 160 Ibidem, p. 79. 161 Apud Al. Oprea, În căutarea lui Eminescu gazetarul, Editura Minerva, București, 1983, p. 15. 162 V., în acest sens, opiniile exprimate de unii interpreți în Adevărul din 15-16 iunie, în care deplâng activitatea publicistică eminesciană, opinând că editarea articolelor ar constitui un act de impietate față de memoria poetului
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
171 Petru Creția, Publicistica lui M. Eminescu, prefață la Opere IX, ediția Perpessicius, Editura Academiei, București, 1980, p. 6. 172 G. Panu, Amintiri de la Junimea, vol. II, Editura Minerva, București, 1971, p. 135. 173 Al. Oprea, În căutarea lui Eminescu gazetarul, Editura Minerva, București, 1983, p. 13. 174 Alexandru Andriescu, "Publicistica eminesciană operă de asanare morală", în Cronica, nr. 13, 1990, p. 3. 175 Doru Scărlătescu, "Poezie și politică", în Cronica, nr. 13, 1990, p. 8. 4 Mihai Eminescu, Opere X
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Familia, nr. 4, 2000, p. 7. 274 Mihai Eminescu, Opere XII, p. 277. 275 Joachim-Petre Storfa, Scrierile politice ale lui Mihai Eminescu, Editura Paideia, București, 2003. 276 Mihai Eminescu, Opere XIII, p. 351. 277 Al. Oprea, În căutarea lui Eminescu gazetarul, Editura Minerva, București, 1983, p. 164. 278 Mihai Eminescu, Opere XII, p. 324. 279 V. Joachim-Peter Storfa, cap. II "Problema evreiască", în Scrierile politice ale lui Mihai Eminescu, Editura Paideia, București, 2003. 280 Joachim-Peter Storfa, Scrierile politice ale lui Mihai
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
2003, p. 63. 281 Apartenența etnică a lui Zigu Ornea modelează interpretările și criticile jurnalisticii eminesciene. Ornea subliniază atitudinea xenofobă și antisemită a jurnalistului Eminescu, în articolul "Publicistica eminesciană de la "Timpul"", din România literară, nr. 23, 1997, p. 9, acuzând gazetarul de desconsiderarea drepturilor minorității evreiești. 282 G. Călinescu, "Eminescu la ordinea zilei", în Națiunea, din 28 aprilie 1946. 283 Perpessicius, Eminesciana, Editura Junimea, Iași, 1983, p. 180. 284 Garabet Ibrăileanu, Spiritul critic în cultura românească, Editura Junimea, Iași, 1970, p.
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Vatamaniuc, op. cit., p. 44. 300 Stanciu-Istrate Maria, "Aspecte ale limbii literare în publicistica eminesciană", în Limba română, nr. 1-2, 1998, p. 41. 301 Ioan Slavici, Amintiri, Editura Viitorul Românesc, Deva, 1998, p. 138. 302 Al. Oprea, În căutarea lui Eminescu gazetarul, Editura Minerva, București, 1983, p. 108. 303 Mihai Eminescu, Opere IX, p. 292. 304 O descriere a manierei în care Eminescu își construia discursul argumentativ întâlnim în articolul "Argumentarea în publicistica eminesciană", publicat de Marina Vazaca, în România literară, nr.
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
248. 418 Mihai Eminescu, Opere XI, pp. 77-78. 419 Ibidem, p. 31. 420 Mihai Eminescu, Opere XII, p. 280. 421 Mihai Eminescu, Opere IX, p. 88. 422 Mihai Eminescu, Opere X, p. 277. 423 Al. Oprea, În căutarea lui Eminescu gazetarul, Editura Minerva, București, 1983, p. 21. 424 Mihai Eminescu, Opere X, p. 32. 425 Apud Traian Dinorel Stănciulescu, La început a fost semnul. O nouă introducere în semiotică, Editura Performantica, Iași, pp. 217-229. 426 D. Maingueneau, L'analyse du discours
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ele. Prin mijlocirea prejudecății, datoria omului devine parte a naturii sale". Conservatorismul nu refuza noul, implementarea ideilor liberale, ci preluarea cu moderație a acestora, nu pleda pentru excludere, ci pentru includerea lor, dar cu o viteză adecvată. Nu altfel gîndea gazetarul Eminescu, un conservator liberal consecvent și autentic. Între fondatorii liberalismului clasic aflăm pe Humboldt (1767-1835), Benjamin Constant (1767- 1830) și John Stuart Mill (1806-1873). Și ei, ca o ironie, au fost, precum omologii lor conservatori, la fel de moderați și flexibili. John
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
finanțe bune: aceasta este un lucru cunoscut de toată lumea; asemenea, fiecare om cu judecată știe că o rea și neregulată situație finanțiară a unei țări nu se poate îndrepta numai cu fraze și cu epitetele banale cu care o clasifică gazetarii oficioși, ci cu introducerea regularității și ordinii reale în visterie. Apoi sistemul guvernămîntului reprezentativ se întemeiază pe rațiunea necesității ce o are statul ca guvernul să fie totdeauna pus sub controlul reprezentării naționale, mai cu seamă întru cît privește manipulația
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
fost unul din cei mai remarcabili oameni de cultură și personalități din viața politică a României de la sfârșitul secolului al XIX-lea și din primele decenii ale secolului al XX-lea. Personalitate deosebit de complexă, cu activitate multilaterală - jurist, profesor, ideolog, gazetar, scriitor și om politic - Constantin Stere s-a situat pe linia unei tradiții vechi și nezdruncinate, a intelectualului angajat. Timp de aproape un sfert de veac cât a activat în Iași (1892-1916), C. Stere sa definit ca teoretician al poporanismului
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
grupări atât surse de creație, cât și forțe mobilizatoare pentru culturalizarea maselor, în timp ce presa locală este deocamdată "singurul fapt real de cultură al provinciei românești". Și Eliade percepe provincia ca pe un "tărâm virgin" ce merită explorat de către scriitorii și gazetarii locului ce ar oferi astfel adevărate lecții de "realism al peisagiului natal". În aceeași manieră se exprimă Mircea Streinul care, pornind de la exemplul grupării Iconar, consideră că grupările culturale locale sunt scene de afirmare a valorilor românești într-o manieră
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
la aceeași instituție de învățământ superior. Profesor la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Este autorul cărților: Exerciții de recunoaștere (1992); Noica între dandysm și mitul școlii (1994); De la Eminescu la Cioran (1996); Noica Portretul gazetarului la tinerețe (1999); Hîrtia de turnesol. Emil Cioran inedit. Teme pentru acasă (2000); Cariatide (2007); Maculatorul cu spirală (2010); Ciorne și zile (2012) și traducătorul mai multor volume: Hannah Arendt, Originile totalitarismului (1994, în colaborare cu Mircea Ivănescu); Hannah Arendt
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
un criticastru ca Grama, canonicul de la Blaj, și pînă la conjectorii din vremea noastră s-a consumat un lung șir al judecăților critice și al opiniilor formulate în marginile scrierilor lui Eminescu. Regele gîndirii, cum îl caracteriza Maiorescu, poetul și gazetarul au devenit, rînd pe rînd, valori de la care s-au revendicat și prin care s-au legitimat multe personalități, multe și contradictorii atitudini sociale, culturale și politice. Eminescu mod de întrebuințare În funcție de spiritul timpului (Zeitgeist) sau de interesele/opțiunile ideologice
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
au revendicat și prin care s-au legitimat multe personalități, multe și contradictorii atitudini sociale, culturale și politice. Eminescu mod de întrebuințare În funcție de spiritul timpului (Zeitgeist) sau de interesele/opțiunile ideologice ale unor grupuri ori personalități izolate, imaginea îndeosebi a gazetarului Eminescu a fost mereu schimbătoare. Pragul dintre veacul al XIX-lea și cel de-al XX-lea ne-au arătat un Eminescu al începutului de posteritate: icoana poetului era zugrăvită de ediția princeps a volumului de Poesii alcătuit de Maiorescu
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]