KorAP: Find »[drukola/base=gelozie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...72 73 74 ...126 >

3,149 matches

Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545

care provine "din propria infidelitate realizată în viață sau din impulsuri spre infidelitate care cad sub refulare"; • gelozia la nivelul al treilea, "cea cu adevărat delirantă" (s.a.). H. Baumgart (2008) vorbește, la rândul său, despre: • gelozia malignă: acea formă a geloziei care deranjează (exprimată prin agresiuni, îngrădiri, dominare), centrată pe tensiune relațională; • gelozie benignă: acea formă a geloziei care nu deranjează și se consumă intrapsihic. De asemenea, este de remarcat faptul că precum arată datele unor specialiști gelozia nu este orientată

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
infidelitate care cad sub refulare"; • gelozia la nivelul al treilea, "cea cu adevărat delirantă" (s.a.). H. Baumgart (2008) vorbește, la rândul său, despre: • gelozia malignă: acea formă a geloziei care deranjează (exprimată prin agresiuni, îngrădiri, dominare), centrată pe tensiune relațională; • gelozie benignă: acea formă a geloziei care nu deranjează și se consumă intrapsihic. De asemenea, este de remarcat faptul că precum arată datele unor specialiști gelozia nu este orientată numai spre viitor; ea poate acționa și asupra trecutului. Termenul de gelozie

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
gelozia la nivelul al treilea, "cea cu adevărat delirantă" (s.a.). H. Baumgart (2008) vorbește, la rândul său, despre: • gelozia malignă: acea formă a geloziei care deranjează (exprimată prin agresiuni, îngrădiri, dominare), centrată pe tensiune relațională; • gelozie benignă: acea formă a geloziei care nu deranjează și se consumă intrapsihic. De asemenea, este de remarcat faptul că precum arată datele unor specialiști gelozia nu este orientată numai spre viitor; ea poate acționa și asupra trecutului. Termenul de gelozie retroactivă descrie "suferința care ne

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
acea formă a geloziei care deranjează (exprimată prin agresiuni, îngrădiri, dominare), centrată pe tensiune relațională; • gelozie benignă: acea formă a geloziei care nu deranjează și se consumă intrapsihic. De asemenea, este de remarcat faptul că precum arată datele unor specialiști gelozia nu este orientată numai spre viitor; ea poate acționa și asupra trecutului. Termenul de gelozie retroactivă descrie "suferința care ne poate cuprinde atunci când întrevedem extazul împărtășit de partenerul nostru alături de cei sau de cele care ne-au precedat" (Lelord, André

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
gelozie benignă: acea formă a geloziei care nu deranjează și se consumă intrapsihic. De asemenea, este de remarcat faptul că precum arată datele unor specialiști gelozia nu este orientată numai spre viitor; ea poate acționa și asupra trecutului. Termenul de gelozie retroactivă descrie "suferința care ne poate cuprinde atunci când întrevedem extazul împărtășit de partenerul nostru alături de cei sau de cele care ne-au precedat" (Lelord, André, 2003, p. 207)67. Ca semn de vitalitate limitată, gelozia nu are nimic nobil, ea

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
și asupra trecutului. Termenul de gelozie retroactivă descrie "suferința care ne poate cuprinde atunci când întrevedem extazul împărtășit de partenerul nostru alături de cei sau de cele care ne-au precedat" (Lelord, André, 2003, p. 207)67. Ca semn de vitalitate limitată, gelozia nu are nimic nobil, ea nu alimentează și nu păstrează iubirea, ci provoacă o dezordine, un seism în relațiile umane. Ea exprimă slăbiciune și nu dă forță în dragoste. Potrivit lui Ernest Jones (apud Baumgart, 2008, p. 255), originea geloziei se

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
limitată, gelozia nu are nimic nobil, ea nu alimentează și nu păstrează iubirea, ci provoacă o dezordine, un seism în relațiile umane. Ea exprimă slăbiciune și nu dă forță în dragoste. Potrivit lui Ernest Jones (apud Baumgart, 2008, p. 255), originea geloziei se află mai degrabă "în teamă (teama prăbușirii sentimentului valorii de sine) și în inconștientul sentimentului de vinovăție decât în iubire". Pentru geloși, important "nu este să iubească, și să fie iubiți și anume în forma imaginată de ei" (Baumgart

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
nevoia să fie luați în seamă, de a se simți importanți și de a fi contactați. Persoanele geloase păstrează în atitudinea lor irațională, nesăbuită și insuportabilă "speranța absurdă că celălalt ar mai iubi-o și accepta-o" (idem, p. 55). Gelozia este oscilația afectivă între proiecție și realitate, este sfâșierea ruinătoare între ură și realitate, care se răsfrânge asupra celor mai importante și mai apropiate persoane (idem, p. 48). Ea este legată de competiție (și presupune gândul la ea), iar la

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
p. 48). Ea este legată de competiție (și presupune gândul la ea), iar la rândul ei competiția nu există fără comparație. C-o vrem sau nu, suntem învățați încă de mici să (ne) comparăm; am fost condiționați în acest sens. Gelozia este rezultatul condiționarii în a ne compara. Dacă am înceta comparația, ar înceta nu numai invidia, dar și gelozia. În cele din urmă, fiecare suntem niște originale, cu bunele și cu relele noastre. " Fiecare ființă este unică și incomparabilă", scrie

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
fără comparație. C-o vrem sau nu, suntem învățați încă de mici să (ne) comparăm; am fost condiționați în acest sens. Gelozia este rezultatul condiționarii în a ne compara. Dacă am înceta comparația, ar înceta nu numai invidia, dar și gelozia. În cele din urmă, fiecare suntem niște originale, cu bunele și cu relele noastre. " Fiecare ființă este unică și incomparabilă", scrie Osho (2003, p. 62). Nimeni nu a fost vreodată la fel ca noi și nimeni nu va fi vreodată

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
cu bunele și cu relele noastre. " Fiecare ființă este unică și incomparabilă", scrie Osho (2003, p. 62). Nimeni nu a fost vreodată la fel ca noi și nimeni nu va fi vreodată la fel ca altcineva. Cei mai mulți credem că prezența geloziei este un semn al prezenței dragostei/iubirii. Că nu pot exista una fără cealaltă. Chiar sunt și mulțumiți că partenerul este (puțin) gelos. La o privire, însă, mai atentă, pare că lucrurile nu stau chiar așa. În mod obișnuit, prin

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
oamenilor înțeleg un fel de monopol, o formă de posesivitate, fără a înțelege însă una dintre cele mai simple realități ale vieții: aceea că în clipa în care posedăm o ființă vie, am ucis-o (Osho, 2003). Ca și posesivitatea, gelozia distruge tot; atât una, cât și cealaltă nu sunt decât simptomele faptului că nu știm ce este iubirea. Cei mai mulți cred că iubesc, după care se trezesc geloși. Problema apare din cauza faptului că iubirea nu a apărut încă. Deocamdată, ea lipsește

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
simptomele faptului că nu știm ce este iubirea. Cei mai mulți cred că iubesc, după care se trezesc geloși. Problema apare din cauza faptului că iubirea nu a apărut încă. Deocamdată, ea lipsește. Osho (2003) susține că "după ce iubirea se aprinde cu adevărat, gelozia și posesivitatea dispar pur și simplu" (p. 71). În concepția înțeleptului indian, partea bună a geloziei este aceea potrivit căreia ea ne spune că iubirea n-a apărut încă. "Gelozia nu are nimic de-a face cu iubirea" (idem,p.

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
geloși. Problema apare din cauza faptului că iubirea nu a apărut încă. Deocamdată, ea lipsește. Osho (2003) susține că "după ce iubirea se aprinde cu adevărat, gelozia și posesivitatea dispar pur și simplu" (p. 71). În concepția înțeleptului indian, partea bună a geloziei este aceea potrivit căreia ea ne spune că iubirea n-a apărut încă. "Gelozia nu are nimic de-a face cu iubirea" (idem,p. 74). Ea nu face parte integrantă din iubire, precum suntem tentați să credem, ci din posesivitate

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
Osho (2003) susține că "după ce iubirea se aprinde cu adevărat, gelozia și posesivitatea dispar pur și simplu" (p. 71). În concepția înțeleptului indian, partea bună a geloziei este aceea potrivit căreia ea ne spune că iubirea n-a apărut încă. "Gelozia nu are nimic de-a face cu iubirea" (idem,p. 74). Ea nu face parte integrantă din iubire, precum suntem tentați să credem, ci din posesivitate. Ceea ce dorim este să posedăm, pentru a ne simți astfel puternici, pentru a avea

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
iubirea" (idem,p. 74). Ea nu face parte integrantă din iubire, precum suntem tentați să credem, ci din posesivitate. Ceea ce dorim este să posedăm, pentru a ne simți astfel puternici, pentru a avea un teritoriu (uman) mai mare de control. Gelozia și posesivitatea zdrobesc iubirea, o sufocă. În loc să ne preocupe și să ne domine în același timp gelozia, mai bine ne investim întreaga energie în iubire. Iubind, gelozia este eliminată. "Nici un îndrăgostit adevărat nu știe ce este gelozia", este convins Osho

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
din posesivitate. Ceea ce dorim este să posedăm, pentru a ne simți astfel puternici, pentru a avea un teritoriu (uman) mai mare de control. Gelozia și posesivitatea zdrobesc iubirea, o sufocă. În loc să ne preocupe și să ne domine în același timp gelozia, mai bine ne investim întreaga energie în iubire. Iubind, gelozia este eliminată. "Nici un îndrăgostit adevărat nu știe ce este gelozia", este convins Osho (p. 2003, p. 73). Dar nu numai invidia și gelozia ne răscolesc și ne chinuie, ci și

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
simți astfel puternici, pentru a avea un teritoriu (uman) mai mare de control. Gelozia și posesivitatea zdrobesc iubirea, o sufocă. În loc să ne preocupe și să ne domine în același timp gelozia, mai bine ne investim întreaga energie în iubire. Iubind, gelozia este eliminată. "Nici un îndrăgostit adevărat nu știe ce este gelozia", este convins Osho (p. 2003, p. 73). Dar nu numai invidia și gelozia ne răscolesc și ne chinuie, ci și ura. Potrivit lui G. Lipovetsky (2007), departe de a domoli pasiunile

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
mare de control. Gelozia și posesivitatea zdrobesc iubirea, o sufocă. În loc să ne preocupe și să ne domine în același timp gelozia, mai bine ne investim întreaga energie în iubire. Iubind, gelozia este eliminată. "Nici un îndrăgostit adevărat nu știe ce este gelozia", este convins Osho (p. 2003, p. 73). Dar nu numai invidia și gelozia ne răscolesc și ne chinuie, ci și ura. Potrivit lui G. Lipovetsky (2007), departe de a domoli pasiunile umane, civilizația bunăstării intensifică sentimentele de gelozie și de ură

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
și să ne domine în același timp gelozia, mai bine ne investim întreaga energie în iubire. Iubind, gelozia este eliminată. "Nici un îndrăgostit adevărat nu știe ce este gelozia", este convins Osho (p. 2003, p. 73). Dar nu numai invidia și gelozia ne răscolesc și ne chinuie, ci și ura. Potrivit lui G. Lipovetsky (2007), departe de a domoli pasiunile umane, civilizația bunăstării intensifică sentimentele de gelozie și de ură, rivalitatea și competițiile pline de ranchiună dintre egali (vezi p. 134). Ura scrie

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
știe ce este gelozia", este convins Osho (p. 2003, p. 73). Dar nu numai invidia și gelozia ne răscolesc și ne chinuie, ci și ura. Potrivit lui G. Lipovetsky (2007), departe de a domoli pasiunile umane, civilizația bunăstării intensifică sentimentele de gelozie și de ură, rivalitatea și competițiile pline de ranchiună dintre egali (vezi p. 134). Ura scrie I. Filliozat (2006b) este "acumularea unor sentimente de nedreptate, de suferință, de frustrare care n-au găsit o cale de rezolvare" (p. 124). Ea

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
un lucru știut de cei mai mulți că "dezvăluirea abjecției care mânjește o reputație îi bucură pe toți cei care suportau agasați superioritatea cuiva" (ibidem). Bucuria sadică, răuvoitoare se hrănește din judecăți și aprecieri subterane, întemeiate pe tradițiile străvechi ale invidiei și geloziei. Un sentiment disimulat de inferioritate își află compensația momentană în eșecul suportat de un rival", explică Ph. Braud (2008, pp. 30-31). Precum știm cu toții, ruda bucuriei este buna-dispoziție. Ea este acea stare emoțională mai puțin intensă, dar mai persistentă și

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
de persoana iubită. Dominată de dependență afectivă, întrucât "cel mai mărunt semn de dezacord între propriile nevoi și răspunsul celuilalt naște temerea de a pierde afecțiunea indispensabilă" (Brillon, 2010, p. 43), dragostea este deseori o sursă de suferință morală. "Posesivitatea, gelozia maladivă, insecuritatea care face ca solitudinea să devină intolerabilă sunt suferințe induse de un sentiment de dragoste neajuns la maturitate", precizează M. Brillon (2010, p. 43). Dragostea de durată este un sentiment pe cât de nobil, pe atât de sensibil. El

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
putea, dar nu vreau. Ca emoții caracteristice resimțite, pot fi enumerate: • furie, iritare, decepție, gust amar, dezgust, greață, trădare, dezacord, neputință, respingere, neîncredere, frustrare, umilire, se simte ridicol. Ca tendințe comportamentale pot fi înregistrate: • retragerea, bârfele, crearea unui subgrup, ranchiună, gelozie, evitare, supărăcios. Pe scurt, înfruntare pasivă. Mesajele tipice sunt: • comentează de departe; e ironic, dialoghează puțin; nu spune, ci arată, iar celălalt trebuie să înțeleagă. Subiectul manifestă (limbaj nonverbal): • privește cu coada ochiului; brațe încrucișate; se lasă pe spate când

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
Arendt, H. (2007), Condiția umană, Cluj, Idea Design & Print. Autard, C. (coord.) (2003), Respectul. De la stimă la deferență: o problemă de nuanță, București, Editura Trei. Bauman, Z., May, T. (2008), Gândirea sociologică, București, Editura Humanitas. Baumgart, H. (2008), Forme ale geloziei. Experiențe și încercări de soluționare în triunghiul relațional, București, Editura Trei. Bell, A.H. (2007), Gestionarea conflictelor în organizații, Iași, Editura Polirom. Bennett Goleman, T. (2002), Alchimia emoțională, București, Editura Curtea Veche. Berne, E. (2006), Ce spui după "Bună ziua"? Psihologia

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]