6,037 matches
-
termina cu aceste rînduri: "Romînia se află azi din punct de vedere urbanistic în situația în care se aflau comunele italiene din Renaștere, doritoare a sfărâma umbrele ulițelor medievale și a le înlocui cu o cetate ideală, răspunzând cerințelor frumosului geometric și sanitar. Ca Hippodam din Milet, ca Leon Battista Alberti, care voia străzi drepte, edificii regulate de egală înălțime, arhitectul român Ioanide concepe orașul ca un singur monument, cu toate dimensiunile numărate asemeni acelora ale unui templu doric. Dacă guvernele
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
transforma într-un morman de cârpe informe, pe care le arunca apoi la o parte. Pe Ioanide afacerea asta îl supăra afară din cale nu din pedanterie sau din excesiv spirit gospodăresc, ci fiindcă fața de masă era o figură geometrică, aproape un pătrat. Nu admitea împăturirea ei decât în secțiuni absolut simetrice, până la obținerea unui pachet exact patrulater. Asta constituia o necesitate imperioasă pentru liniștea ochilor săi, de aceea, de câte ori vedea pe cineva maltratând geometria, se repezea și-i lua
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
care se vedeau ferestrele în vitraliu, cu schelet de metal. Pilaștrii erau tratați ca contraforți, acoperișul de olane nu acoperea capătul lor de sus, ci se oprea la marginea lor interioară, astfel că sistemul de contraforți impresiona ca o pădure geometrică de pilaștri. Bazilica era de fapt o cruce făcută din contraforți. Cupola nu era înaltă, ci ca o jumătate de sferă și făcută din blocuri translucide de sticlă, cu o cruce zveltă și curat liniară deasupra. De jur împrejur, catedrala
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ca să-și schimbe filozofia, chiar și acum o discuție despre suflet și viața eternă i s-ar fi părut meschină. Sufletul lui n-avea această aptitudine, fiind educat pentru conceperea unei lumi exclusiv plastice. Pentru Ioanide, etern era echivalent cu geometric. Nu simțise însă moartea Pichii, de vreme ce nu-și văzuse fata moartă. Pe măsură ce intra în viața curentă, convingerea rațională că Pica murise era destrămată de imposibilitatea de a o vedea. Astfel, dacă am auzi că Veneția a fost complet înghițită de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
să fi răspândit în grupul arhitecților tineri, cu care avea de a face, această versiune, în spiritul teoriilor sale din memoriu. Esteții susțineau însă, dimpotrivă, că Ioanide construia o biserică creștină cu elemente păgâne. Bazilica lui era o simplă demonstrație geometrică rece, aproape atee, un joc gratuit de linii severe. Bănuiau că Ioanide înțelege ca pilaștrii să fie iluminați cu reflectoare puse la bază și întoarse în sus, astfel încît, împreună cu cupola de sticlă reverberată pe dinăuntru, masivul de ciment să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
strângă lumea, să se cheltuiască. Ioanide construi parcul în sens superior comercial, fără a face paradă de originalitate. Adoptă un stil admis și uniform, punând accentul asupra confortului. Casa lui însăși nu era în "stil Ioanide" evident. Exteriorul era simplu, geometric și nud. Toată atenția arhitectului căzuse asupra salonului, pe care îl făcuse la etaj pe toată întinderea construcției. Era o sală impunătoare și somptuoasă, lungă aproximativ de cincisprezece metri, cu plafonul în casetoane de lemn negru, obținute prin încrucișarea a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
între două fotolii. Sonurile pe care le scotea erau surprinzătoare din cauza acusticii sălii. De observat că Ioanide nu puse parchet pe jos, ci dale de travertin spongios, bine lustruite și exact lipite, încît podeaua revela, ca și plafonul, schema ei geometrică în forma unui grătar de linii. De altfel mijlocul fusese acoperit cu covoare. Mobilele nu umpleau interiorul, ci ședeau ca niște ornamente de sine stătătoare, în grupuri. Dar detaliul esențial care producea impresie asupra vizitatorului era un vitraliu, care se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
conceptualismul” lui Kant). Problema naturii cunoașterii ne face să distingem diverse forme ale cunoașterii, îndeosebi pe acelea ce țin de spiritul ființei (ex: comprehensiunea care îl leagă pe medicul clinician de bolnavul său) și pe acelea ce țin de spiritul geometric. Primul tip de cunoaștere este cerut in toate “științele umane” (psihologie, pedagogie, etc.), al doilea tip convine științelor despre lume. în sfărșit, problema importanței cunoașterii noastre este aceea de a ști dacă putem ajunge la absolut și la cunoașterea naturii
Mitul lui Sisif – atributul cunoaşterii. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Eglantina Becheru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2310]
-
cu semn negativ. Să nu uităm însă nici Hanul lui Mânjoală, operă în care Caragiale realizează, cu personaje de burghezie incipientă, o atmosferă locală aproape baladescă. Urmărirea modului în care fantasticul se sublimează în structură epică de aspect baladesc, punct geometric în care se creează acum ,,forma mixtă’’ a celor două tipuri de influență postulate de Lucian Blaga, este tentația critică cea mai puternică. Comparativ cu În vreme de război și La conac, La hanul lui Mânjoală ne întâmpină cu o
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
sau cel al Italiei, Bernea nu a avut niciodată complexe de "romîn" și nu și-a propus niciodată "să fugă" sau "să rămînă" în Occident. Avea, după cum a spus un prieten despre el, "geniu etnografic" și datorită acestuia descoperise locul geometric al tuturor etniilor europene și își făcuse din el o patrie-construct cu ajutorul căreia era liber, în adâncul ființei sale, de România politică și conjuncturală. România adevărată era pentru el una dintre "ec - sta - zele" acestei patrii europene originare. De aceea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de care nu sânt conștient atâta vreme cât nu scriu. Concluzia este uluitoare: nu poți ști, afla, învăța etc. decât în măsura în care scrii. Situația este diferită de cea descrisă de Platon în Menon (tînărul sclav care se dovedește că știe demonstrația unei teoreme geometrice în măsura în care cineva din afara lui îl ajută să aducă conținutul ei, ascuns până atunci în mintea lui, la lumină). Scriind, noi înșine sîntem cei care extragem fragmente din preștiința îngropată în noi. Desigur, a accede la acest "scris de escavare" reprezintă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
A. I. ODOBESCU București, 1874, un volum 8 Lucrul muziv sau mozaicul e genul acela de pictură care cearcă a imita, prin bucăți de marmură, de piatră colorată, de sticlă sau de lut ars, colorile naturei. La lucrări de o simetrie geometrică sau unde acele erau menite de-a fi văzute de departe, bucățile puteau fi mai mari, fără a prezenta ochiului asprimi în trecerile de la umbră la lumina, și vice-versa; la picturi însă menite să fie privite de aproape, bucățile mineralice
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sunt întâlnite pentru satele și moșiile rupte din locurile domnești, de unde se poate trage concluzia firească privind trasarea hotarelor moșiilor însorărite înaintea întemeierii statului medieval, iar ale celorlalte după întemeierea sa. Așa se explică de ce moșiile însorărite dispun de forme geometrice regulate, cu doar patru colțuri, cu lungime și lățime bine precizate, nu neapărat egale în ceea ce privește lățimea, dar obligatoriu să se lovească în cele patru colțuri de la capetele fiecăreia, regulă ce nu se găsește în cazul moșiilor date de domni care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lapte de cocos Un astfel de meniu impune un anumit mod de prezentare a felurilor de mâncare. Pentru început, nu pot lipsi de pe masă șervetele individuale, realizate din bambus, din pânză groasă sau chiar din plastic și decorate cu motive geometrice sau ideograme. O notă specifică este dată de bețișoare, care se așază într-un suport special și se dispun în dreapta farfuriei. În stânga farfuriei, în locul rezervat pâinii, se poate așeza un castronel cu orez fiert. Deși această formă de prezentare a
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
de interes (dacă există poluare). Schița de amplasament este prezentată în . II - o rafinărie (sursă punctiformă) - care prelucreză petrol, de la care poluantul dominant este hidrogenul sulfurat, care se evacuează în atmosferă prin intermediul a două coșuri industriale identice, B (h = înălțimea geometrică a coșului) III - o uzină chimică (sursă liniară) - de la care poluantul dominant este clorul care se elimină în atmosferă date fiind neetanșeitățile care apar la nivelul intrărilor, acoperișului, gurilor de aerisire, luminatoarelor (L = lungimea frontului de evacuare a poluantului la
Aplicații ecotehnologice Probleme Proiecte Studii de caz by Virginia CIOBOTARU, Dumitru SMARANDA,Oana Cătălina ŢĂPURICĂ, Corina FRĂSINEANU () [Corola-publishinghouse/Science/216_a_432]
-
perete. Cele mai simple dintre ele, țesute în războiul de țesut, aveau ornamentele compuse din „poduri” și „vrâste” care se succedau într-o alternanță ritmică pe toată lungimea. Cu timpul, au apărut lăicerele, păretarele și așternuturile de pat cu alesături geometrice, un pod ales și unul simplu sau cu poduri cu alesături, fiind despărțite de câte 2-3 vrâste policrome. Alesăturile mai vechi erau geometrice, formate din succesiuni de pătrate și romburi. De pe la mijlocul secolului al XX-lea, stilul geometric a fost
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
alternanță ritmică pe toată lungimea. Cu timpul, au apărut lăicerele, păretarele și așternuturile de pat cu alesături geometrice, un pod ales și unul simplu sau cu poduri cu alesături, fiind despărțite de câte 2-3 vrâste policrome. Alesăturile mai vechi erau geometrice, formate din succesiuni de pătrate și romburi. De pe la mijlocul secolului al XX-lea, stilul geometric a fost părăsit în favoarea stilului naturalist reprezentat de flori și ornamente vegetale. Din punct de vedere cromatic, avem de-a face cu culori având tonuri
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu alesături geometrice, un pod ales și unul simplu sau cu poduri cu alesături, fiind despărțite de câte 2-3 vrâste policrome. Alesăturile mai vechi erau geometrice, formate din succesiuni de pătrate și romburi. De pe la mijlocul secolului al XX-lea, stilul geometric a fost părăsit în favoarea stilului naturalist reprezentat de flori și ornamente vegetale. Din punct de vedere cromatic, avem de-a face cu culori având tonuri stridente, uneori chiar țipătoare. Țărăncile din aceste sate știau să țese cu mult meșteșug covoare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
două fețe, în tehnica denumită în literatura de specialitate „chilim” (un fel de broderie făcută cu fire de lână sau de mătase pe etamină sau pe canava). În evoluția lor ornamentală, aceste țesături au avut mai multe etape: cu motive geometrice (cele mai vechi) și apoi cu ornamente florale, naturaliste. Sunt cunoscute covoare în romburi (în roate), cu pomul vieții și cu motive antropomorfe. Cele mai noi au ca modele buchete de trandafiri, oleandru sau alte motive florale. În perioada dintre
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
patru ițe, fiind confecționate din cânepă sau bumbac, cu câteva dungulițe la capete. Cele mai ornamentate erau ștergarele cere se prindeau în cui, adică cele de icoană și cele de oglindă, pe care erau brodate cu roșu și negru ornamente geometrice, flori de trandafiri și curpeni înfloriți, folosind tehnica „în cruce”. Minunat erau împodobite și batistele de mână, cele de mireasă, precum și ștergarele socrilor, care se înmânau la nuntă. Fețele de masă vechi se coseau din câte două „foi” de pânză
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
clerului. Călinescu e un liber cugetător fără stimă pentru cler, dar nici pentru literatura ortodoxistă pe care o ironizează repetat. Bietul Ioanide, când ridică o biserică, nu o face cu smerenie și convingere, ci ca pe o demonstrație rece și geometrică. Rivalul său, Pomponescu, vrea să ridice catedrala neamului doar din dorința de a-și înălța o dată cu ea prestigiul social și profesional. O biserică bizară ridică și Princepele lui Barbu: toatele personajele din pictura canonică au chipul amantului său, Messerul Ottaviano
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
fi fost apți să-i ducă arta mai departe. Dar, așa cum știm, timpul n-a mai avut răbdare. Ioanide și prin el Călinescu visează un oraș monumental în care kitschul și dezordinea constructivă să fie absente. Ioanide este adeptul formelor geometrice și al arhitecturii cubiste prin care se remarcă multe edificii din anii ’30. Inamicul lui Ioanide pe tărâm practic și teoretic este un anume Pomponescu, personaj oficial, ministru, profesor de beton armat. Pomponescu e tradiționalist și naționalist în materie de
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
și implicit Φ) este impusă de solenație, iar dacă se consideră caracteristica magnetică a mașinii-liniară (se neglijează saturația circuitului magnetic), atunci, la mersul în gol, se scrie fazorul fluxului: (5.22) unde k este o constantă, în care intră mărimile geometrice și numerele de spire. La funcționarea în sarcină, fluxul Φm (considerat egal cu cel de la gol, deși în realitate diferă cu câteva procente) este determinat de rezultanta solenațiilor statorului și rotorului, adică: (5.23) Din (5.22) și (5.23
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
s și prin urmare, de sarcină. Se va dovedi că la modificarea alunecării de la ,s vârful fazorului 2I descrie în planul complex un cerc, deci și curentul I1 va avea vârful situat pe un cerc. 5.4.1.2 Locul geometric al vârfului fazorului curentului secundar Pentru a demonstra că vârful fazorului descrie un cerc se va face apel la unele noțiuni privitoare la "inversiunea geometrică". Fie impedanța: (5.106) Curentul de mers în gol I10 este pur reactiv, fiind în urma
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
și curentul I1 va avea vârful situat pe un cerc. 5.4.1.2 Locul geometric al vârfului fazorului curentului secundar Pentru a demonstra că vârful fazorului descrie un cerc se va face apel la unele noțiuni privitoare la "inversiunea geometrică". Fie impedanța: (5.106) Curentul de mers în gol I10 este pur reactiv, fiind în urma tensiunii (reprezentată pe axa reală). Tensiunea U1 se reprezintă pe verticală , curentul I10 este reprezentat prin fazorul 0OA , având modulul: . Cu centrul O0 pe axa
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]