12,132 matches
-
ce-i drept, dar copleșitoare, numită - rusificare. Da, cumva treptat acest țar se schimbase, trecând treptat la metode nu prea ortodoxe! Intervine astfel retragerea germanilor din astfel de ținuturi rusești. “Erau familii de țărani germani basarabeni, din Basarabia și de germani transnistreni din regiunea Cherson, plecați din locurile de origine din motive economice. După 30 de ani au început să vină și imigranții originari din provincia sud-germana Suebia. Întrucât Dobrogea era provincie a Imperiului Otoman, colonizarea imigranților germani s-a făcut
TRECEREA ... (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374820_a_376149]
-
locurile de origine din motive economice. După 30 de ani au început să vină și imigranții originari din provincia sud-germana Suebia. Întrucât Dobrogea era provincie a Imperiului Otoman, colonizarea imigranților germani s-a făcut după legile otomane. Au fost singurii germani de pe teritoriul Imperiului Otoman. Au contribuit la dezvoltarea economică a Dobrogei.” - comentează Wikipedia. Acest impediment ivit pe parcursul locuirii lor în ținuturi rusești - rusificarea - neconvenind unor oameni dintr-un popor cu o cultură solidă și cu "obiceiurile lor organizate de vechi
TRECEREA ... (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374820_a_376149]
-
au ajuns chiar de prin 1876 (cca 10 fam.), dar odată cu alipirea Dobrogei la Regatul României în anul 1878, deja mai mulți nemți s-au refugiat direct din Basarabia aici, formându-se astfel o cale doar de ei știută. Migrarea germanilor către Dobrogea, s-a făcut în trei faze: Primul val: 1841 - 1856 Al doilea val: 1873 - 1883 Al treilea val: 1890 - 1891 Din acest an (1876), când au început să vină mai mulți și până la începutul construcției bisericii, comunitatea s-
TRECEREA ... (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374820_a_376149]
-
pe stabilitate ideatică și morală, se planifică conform unor vise, dar se distinge net de acelea habarnistice și schimbătoare de la o zi la alta..! O construcție, o dovadă a iubirii dintre oameni! Posibil ca acest vis născut încă de la primii germani basarabeni ajunși (pe lângă băștinașii catolici) pe aceste meleaguri, nu se putea concretiza până în anul 1878, datorită guvernării otomane, care de altfel nici nu se putea compara cu cea anterioară prin faptul că lăsau toată libertatea, bineînțeles cu o excepție, singura
TRECEREA ... (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374820_a_376149]
-
de muncă visul comunității a prins contur, iar impetuozitatea visului se observă în arhitectonica impunătoare a bisericii, care de fapt prin turla sa se observă de la distanțe considerabile, ca o emblemă a localității. Minunea-minunilor tocmai în aceasta a constat: acești germani, trecuți deja prin multe, cu mic cu mare se concentrau toți la lucrul ce-l aveau de înfăptuit; făceau case necontând ca ei nu aveau una, dar înainte de aceasta și-au construit biserica! Ridicau rapid o casă aducând-o la
TRECEREA ... (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374820_a_376149]
-
mare! Cam rar așa ceva, nu?! Este de fapt o istorie a iubirii, a dăruiri și devotamentului față de o cultură, dictată de credință, și față de valorile unui neam/popor duse oriunde au fost duși și ei în lume de către cerințele altora (germanii tot timpul au fost căutați în domeniul meșteșugăresc pentru o dezvoltare economică a regiunii respective), ori ale nevoilor lor personale de a fi un exemplu în primul rând, acolo unde ajungeau! Neuitând niciodată valorile neamului, transmise prin "molipsire" reciprocă, imprimându
TRECEREA ... (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374820_a_376149]
-
să recepționăm știrile de la oarecare distanță, e bine să prețuim privilegiul acesta și să judecăm la rece, fiecare pentru sine. Ceea ce aș fi vrut să punctez aici e mirabila și fascinanta capacitate a popoarelor din occidentul european, în speță a germanilor, de a se dedica mereu cu forțe noi corvoadei dezcâlcitului de ițe cu parteneri de lucru dificili, cum sunt Rusia sau Grecia. De unde răbdarea, perseverența, încrederea și - de ce nu? - naivitatea de a crede că și ceilalți ar răspunde cu aceeași
BINE ŞI DEZ-BINE DUPĂ CALENDELE GRECEŞTI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374951_a_376280]
-
face să considerăm acceptabile și scuzabile, cel mult cavalerești, actele pe care alții le consideră profund damnabile, chiar la limita criminalității? Văd asta nu numai la nivel macro, ci în viața de zi cu zi. Dau două exemple scurte, concrete. Germanii au nevoie de directive; dacă nu le au, se mișcă greu, aproape paralizează. Ei merg până într-acolo încât dau colțul străzii razant, pe bicicletă, fără să se asigure dacă nu cumva vine cineva din lateral, pentru simplul motiv pentru că
BINE ŞI DEZ-BINE DUPĂ CALENDELE GRECEŞTI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374951_a_376280]
-
din propriile rânduri, baltici, balcanici, iberici, care nu agreează politica amânării ad calendas graecas. „Fascinant!” - exclamă sociologul scandinav când se uită la știri, de parcă ar fi o piesă de teatru la care are un loc rezervat în lojă. ”Alarmant” - zice germanul, comod instalat pe un fotoliu din față, îngrijorat de soarta banilor săi, aruncând ocheade după cortină, unde și-a trimis politicienii să-și joace rolurile. ”Interesting”, zice amica mea englezoaică, dar la britanici cuvântul acesta echivalează aproape cu orice, de la
BINE ŞI DEZ-BINE DUPĂ CALENDELE GRECEŞTI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374951_a_376280]
-
frământ scântei, Unde-I tăcere, scutur cătușa, Dobor cu lanțuri ușa. Când mă gândesc în pisc Primejdia o caut și o isc, Mi-aleg poteca strâmtă ca să trec Ducând în cârcă muntele întreg.” -Psalm De la Claudel la aproape toți expresioniștii germani, inclusiv la românul Arghezi, relația om-divinitate ia un aspect dramatic, apare ca o încleștare sălbatică, supusă neprevăztutului. “Bunul Dumnezeu “ din literatura sfârșitului de secol 20 e pus la îndoială. Noua sensibilitate poetică religioasă se caracterizează printr-o întoarcere la universal
DIALOGUL LUI TUDOR ARGHEZI CU DUMNEZEU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374973_a_376302]
-
găvanele unor cranii lipsite de strălucirea ochilor. Cele mai multe sunt împrejmuite cu garduri metalice, prin vopseaua cărora a străpuns ca o pecingine rugina. Pe locatarii de altădată ale unora dintre ele i-am cunoscut destul de bine. Mulți făceau parte dintre etnicii germani care au emigrat în masă, fie înainte, fie, majoritatea, după evenimentele din ’89. Au plecat plini de speranță, cu convingerea că vor avea parte dincolo de o viață mult mai bună într-un adevărat eden. De altfel, unii au și împărtășit
MÂHNIREA CASELOR PĂRĂSITE (PARTEA I) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374032_a_375361]
-
ca scuză pentru faptele lor reprobabile, inumane. De ce o preferă în locul alteia, rămâne un mister. Bănuiala mea este că explicația se află fie undeva în afară, fie dimpotrivă, undeva mai în adâncul textelor sacre. Ilustrez cu o vorbă răspândită la germani - cei care în clipa de față sunt răspunzători pentru avântul valului de refugiați, preponderent musulmani, ce iau cu asalt Europa - Der Teufel steckt im Detail (”Diavolul sălăjuiește în amănunte”). Mă tem că demersul meu de înlăturare a neștiinței n-a
ISLAM – CINCI STÂLPI ŞI ULTIMA ÎNFĂŢIŞARE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375297_a_376626]
-
cum sunt, dar la noi nu există Paști la care să nu vopsim ouă sau Crăciun fără pom împodobit! Cu atât mai mare mi-e mirarea în fiecare primăvară când observ supriza și încântarea din ochii scânteietori ai adulților spanioli, germani și englezi cărora apuc că le înmânez de Paști câte un ou decorat, până mi se termină stocul (și pregătesc, de regulă un coș cu circa 80 de ouă!). Pentru că ei prețuiesc obiceiul acesta ca pe ceva mișcător, care le
PENINSULA PAŞTILOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375299_a_376628]
-
cum sunt, dar la noi nu există Paști la care să nu vopsim ouă sau Crăciun fără pom împodobit! Cu atât mai mare mi-e mirarea în fiecare primăvară când observ supriza și încântarea din ochii scânteietori ai adulților spanioli, germani și englezi cărora apuc că le înmânez de Paști câte un ou decorat, până mi se termină stocul (și pregătesc, de regulă un coș cu circa 80 de ouă!). Pentru că ei prețuiesc obiceiul acesta ca pe ceva mișcător, care le
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
cum sunt, dar la noi nu există Paști la care să nu vopsim ouă sau Crăciun fără pom împodobit! Cu atât mai mare mi-e mirarea în fiecare primăvară când observ supriza și încântarea din ochii scânteietori ai adulților spanioli, germani și englezi cărora apuc că le înmânez de Paști câte un ou decorat, până mi se termină stocul (și pregătesc, de regulă un coș cu circa 80 de ouă!). Pentru că ei prețuiesc obiceiul acesta ca pe ceva mișcător, care le
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
repetarea unei experiențe sângeroase similare, dacă țările potențial beligerante ̶ în speță Franța și Germania ̶ și-ar putea controla reciproc producția de armament (adică de cărbune și metalurgică). Propunerea lor i-a entuziasmat deopotrivă pe francezi, ca și pe germani, belgieni, italieni, luxemburghezi și olandezi, care s-au decis spontan să înființeze o uniune a cărbunelui și oțelului, precursoarea Uniunii Europene. Cooperarea a funcționat așa de bine încât, la scurt timp, țările membre s-au hotărât să înființeze Comunitatea Economică
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
repetarea unei experiențe sângeroase similare, dacă țările potențial beligerante ̶ în speță Franța și Germania ̶ și-ar putea controla reciproc producția de armament (adică de cărbune și metalurgică). Propunerea lor i-a entuziasmat deopotrivă pe francezi, ca și pe germani, belgieni, italieni, luxemburghezi și olandezi, care s-au decis spontan să înființeze o uniune a cărbunelui și oțelului, precursoarea Uniunii Europene.Cooperarea a funcționat așa de bine încât, la scurt timp, țările membre s-au hotărât să înființeze Comunitatea Economică
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
rotofei cu barbă albă, obrajii rumeni, cu o manta roșie tivită cu alb, căciulă frigiană, dar cu moțul lăsat pe spate, tivită și ea cu alb, cu toiag și sac de cadouri. Inventatorul respectivului personaj a fost Thomas NAST, un german emigrat în Statele Unite, ajuns desenator la o revistă din New York. În timpul războiului de recesiune a fost trimis pe front, unde a creat două imagini: prima, o mamă tânără lângă copilașii care dorm în pătuț și a doua, soțul ei bărbos
METAMORFOZELE LUI MOŞ CRĂCIUN-ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371770_a_373099]
-
cuvinte dintre limbi, menționez că „ball” din limba engleză, ca și „bal” din limba germană provin din franțuzescul „ballon”. Limbile engleză și germană l-au preluat, l-au scurtat și l-au transmis altor limbi ca foot-ball (englezii) și handbal (germanii) în funcție de cine a inventat jocul respectiv. A nu se uita că pentru balonul rotund, românii au avut(și au) cuvântul vechi „minge” (de oină), dar nu au creat cuvinte hibride precum „fot-minge” sau „hand-minge”. De aici efectul pozitiv al schimbului
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
sunt cetățenii Africii, iar destinul lor, de secole a fost legat de patronii albi. Conferința de la Berlin din 1884-1885, a marcat primul pas spre recunoașterea poporului african, a delimitărilor teritoriale, care s-au aflat sub dominația imperiului Englez, a celui German, a Franței cât și a regatelor Belgiene, Spaniole, Italiei și Potugaliei. Doar două state au avut o autodeterminare: Etiopia și Liberia care a fost declarată republică în 1842. Popoarele africane au fost jefuite și oamenii vânduți drept sclavi în America
PAUL LEIBOVICI [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]
-
sunt cetățenii Africii, iar destinul lor, de secole a fost legat de patronii albi. Conferința de la Berlin din 1884-1885, a marcat primul pas spre recunoașterea poporului african, a delimitărilor teritoriale, care s-au aflat sub dominația imperiului Englez, a celui German, a Franței cât și a regatelor Belgiene, Spaniole, Italiei și Potugaliei. Doar două state au avut o autodeterminare: Etiopia și Liberia care a fost declarată republică în 1842.Popoarele africane au fost jefuite și oamenii vânduți drept sclavi în America
PAUL LEIBOVICI [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]
-
cehi (118 locuitori), alte neamuri(196 persoane) . După cum arată și cifrele cea mai importantă minoritate din punct de vedere numeric era cea a țiganilor(rromilor, care ocupau o poziție marginala în societate fiind găsiți că locuitori ai suburbiei, urmați de germani și evrei. Nu însă cifrele contează ci faptul că un județ de graniță beneficia de o asemenea configurație mozaic cee ce reprezenta un vector important pentru dinamică socială. Germanii și evreii erau concentrați în Severin.Primii într-un cartier aparte
INCEPUTURILE ORAȘULUI MODERN SEVERIN de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371996_a_373325]
-
marginala în societate fiind găsiți că locuitori ai suburbiei, urmați de germani și evrei. Nu însă cifrele contează ci faptul că un județ de graniță beneficia de o asemenea configurație mozaic cee ce reprezenta un vector important pentru dinamică socială. Germanii și evreii erau concentrați în Severin.Primii într-un cartier aparte denumit”Cartierul nemțesc’’ s-au stabilit pe meleagurile noastre după Războiul Crimeei, cănd Oltenia a fost stăpânita și administrată o perioadă de austrieci. Cand austriecii s-au retras au
INCEPUTURILE ORAȘULUI MODERN SEVERIN de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371996_a_373325]
-
suntem totuși români plecați dintr-o țară, dintr-o Biserică, dintr-o cultură, dintr-o limbă. Ori, dacă le uităm sau nu vrem să ținem cont de acestea ne vom desfigura identitar. Nu putem fi europeni, occidentali, nu pot fi german decât în măsura în care sunt român pentru că asta e identitatea mea. Și atunci mă adaptez noilor condiții fără să neg nimic din identitatea mea. Pentru că dacă aș face-o m-aș desființa ca om și nimeni nu mi-o cere, nimeni nu
2011... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372739_a_374068]
-
pentru a ajunge la Marea Neagră. Și pentru că și românii au firește interesele lor, imperiiile se folosesc de interpuși fideli, așa ziși creoli, neofanarioți străini de neam. Turci s-au bazat pe greci, rușii pe evrei și țigani, iar occidentalii pe germani, maghiari și evrei. 2) Proiectul moldo-valah, să ne unim în cuget și-n simțiri împotriva maghiarilor, germanilor, evreilor, țiganilor, inpotriva creolilor și mai ales a globalizării și raționalității occidentale, trece cu vederea rezultatul alegerilor din 2014. De data asta Transilvania
ZECE TEZE, 2015 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372847_a_374176]