5,548 matches
-
Fibrele preganglionare plecate de la nivelul nucleului mezencefalic Edinger-Westfall pe traiectul nervului cranian III se articulează sinaptic în ganglionul ciliar cu neuronul postganglionar asigurând inervația orbitei. La rândul lor, fibrele parasimpatice ale nervului VII (facial) formează nervul coarda timpanului care inervează glandele submaxilare și sublinguale, iar cele ale nervului IX (glosofaringian) asigură prin intermediul ganglionului otic, inervația mușchiului constrictor al irisului. În cazul nervului cranian X (vag), fibrele preganglionare lungi plecate de la nivelul nucleului bulbar dorsal al vagului se articulează cu neuronul scurt
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și alterare a comportării psihoafective apar în cazul stimulării unor nuclei din hipotalamusul posterior. Manevrele chirurgicale pe șaua turcească sunt urmate uneori de manifestări maniacale. La rândul său, hipotalamusul anterior reglează prin nucleii neurosecretori atât metabolismul hidroelectrolitic, cât și activitatea glandelor cu secreție internă. Excitarea osmoreceptorilor Verney (1947) din imediata vecinătate a nucleului supraoptic de către variațiile presiunii osmotice a plasmei determină modificări ale secreției de hormon antidiuretic, cu răsunet important asupra eliminării de apă și electroliți. Acesta, ca și oxitocina, este
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
impulsuri luminoase de la retină, este implicat în reglarea ritmului circadian endogen și integrarea proceselor comportamentale, fiziologice și biochimice ale organismului dependente de variațiile și evoluția mediului înconjurător. Experimental s-a demonstrat implicarea nucleului suprachiasmatic în stimularea secreției de melatonină de către glanda pineală, cu consecințe funcționale importante asupra ritmului somn-veghe. După Moore (2007), nucleul suprachiasmatic îndeplinește rol de pacemaker al reglării veghe-somn cu participarea variațiilor melatoninei pineală, cu valori maxime nocturne (fig. 7). Regiunea mijlocie (tuberală) a hipotalamusului conține în zona periventriculară
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cereberale diverse ca: hipocampul, amigdala, talamusul, tegmentul trunchiului cerebral și chiar unele arii corticale. I.2.1.4. Alte structuri vegetative centrale Organele ependimare (subcomisural, paraventricular și subfornical), care conțin numeroase celule secretorii, au fost denumite de Roussy și Mosinger glande neurocrine ale encefalului. De Robertis (1955) a extins noțiunea de neurosecreție de la structurile vegetative ale diencefalului la diferite formațiuni nervoase centrale și chiar periferice. După părerea sa, mediatorii chimici (acetilcolina, catecolaminele) eliberați la nivelul terminațiilor sinaptice sunt, ca și în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
oftalmic și nervii ciliari. În protuberanță (puntea Varoli), își au sediul atât nucleii salivar superior și lacrimo-muconazal, cât și nucleul vegetativ al trigemenului. Nucleul salivar superior, situat în substanța reticulată pontină din apropierea nucleului vestibular Deiters, trimite filete parasimpatice secretorii la glandele submaxilară și sublinguală, care merg pe traiectul facialului, corzii timpanului și lingualului până la ganglionii submaxilar și sublingual, din apropierea celor două teritorii glandulare. Pe de altă parte, nucleul lacrimo-muconazal, localizat posterior nucleului de origine a facialului, emite fibre parasimpatice cu rol
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
facialului, emite fibre parasimpatice cu rol neuro-reflex stimulator asupra secreției lacrimale. Calea aferentă pleacă de la cornee pe traiectul trigemenului până în centrul lacrimal din punte, care trimite fibre parasimpatice prin intermediul facialului, marelui petros superficial și nervului vidian la ganglionul sfenopalatin și glanda lacrimală. La rândul său, nucleul vegetativ al trigemenului de la nivelul zonei locus coeruleus stimulează secreția mucoasei nazale și glandelor palatine. În afara structurilor vegetative parasimpatice, locus coeruleus, ca principală componentă a formației reticulate pontine, conține și celule nervoase adrenergice, secretorii de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
până în centrul lacrimal din punte, care trimite fibre parasimpatice prin intermediul facialului, marelui petros superficial și nervului vidian la ganglionul sfenopalatin și glanda lacrimală. La rândul său, nucleul vegetativ al trigemenului de la nivelul zonei locus coeruleus stimulează secreția mucoasei nazale și glandelor palatine. În afara structurilor vegetative parasimpatice, locus coeruleus, ca principală componentă a formației reticulate pontine, conține și celule nervoase adrenergice, secretorii de noradrenalină, care se articulează monosinaptic cu neuronii ariilor corticale implicate în producerea reacțiilor somato-vegetative comportamentale, fenomenului ciclic de veghe
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
informațiilor (Olson și Fuxe, 1971). În bulb, se găsesc numeroase elemente vegetative proprii, începând cu nucleul salivar inferior și sfârșind cu nodul cardiopneumoenteric. Primul este localizat în vecinătatea fasciculului solitar și controlează prin filetele parasimpatice ale glosofaringianului și auriculotemporalului secreția glandei parotide, iar cel de al doilea, denumit și nucleul dorsal al vagului, asigură inervația vegetativă parasimpatică a viscerelor toraco-abdominale. Acesta din urmă este de fapt un nucleu bulbospinal, deoarece se întinde până la C3. Căile și distribuția extraneuronală a vagului vor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
permițând difuzarea efectelor viscerale mai evidentă în teritoriul simpatic. Al doilea neuron, postganglionar, este nemielinizat și situat în ganglionii lanțului latero- sau previscerali și intramurali. Fibrele simpatice medulare ajung la ganglionii respectivi prin ramuri comunicante albe distribuindu-se viscerelor și glandelor din teritoriul somatic și visceral de la cap, gât, torace, abdomen și arterelor membrelor. Pentru sistemul nervos parasimpatic, fibrele se alătură unor nervi cranieni până la ganglionii previscerali ai capului și gâtului, iar fibrele plexului sacrat se distribuie viscerelor pelvine. Formațiunile ganglionare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de al doilea neuron simpatic la nivelul ganglionilor laterovertebrali sau a merge mai departe, fără releu sinaptic, până la ganglionii prevertebrali. Excepție fac doar fibrele simpatice de pe traiectul marelui splanhnic, care inervează medulosuprarenala și care, deși sunt preganglionare, merg direct la glandă. Primii doi ganglioni cervicali și ultimii ganglioni lombosacrați, neavând ramuri comunicante albe proprii, primesc fibre preganglionare de la centrii vegetativi medulari prin cordonul intermediar al simpaticului laterovertebral din regiunea respectivă. La rândul lor, filetele postganglionare se distribuie fie viscerelor, fie organelor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
relație, prin intermediul ramurilor comunicante cenușii. Atașându-se în ultimul caz nervului rahidian anterior corespunzător ganglionului din care au luat naștere, acestea asigură pe calea plexului somatic respectiv (brahial, lombar etc.) conducerea postganglionară a impulsurilor vegetative spre vasele musculaturii striate, piloerectorilor, glandelor salivare, sudorale etc. După denumirea diferitelor segmente ale coloanei vertebrale, simpaticul ganglionar laterovertebral se împarte în: cervical, toracic, lombar și sacrat. I.2.1.9. Simpaticul cervical Simpaticul cervical reprezintă partea superioară a lanțului ganglionar laterovertebral. Dispus vertical pe apofizele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reuniți prin fibre nervoase de legătură. Ganglionul cervical superior, voluminos și fusiform, se găsește la baza craniului, în spațiul retrostilian, îndărătul pachetului vasculonervos al gâtului. Primește fibre preganglionare de la primele segmente ale măduvei dorsale și trimite filete postganglionare la vasele, glandele și mușchii piloerectori ai capului. Prin nervul carotidian intern, ganglionul cervical superior participă la formarea plexurilor carotidian intern și cavernos. Primul emite filete terminale spre urechea medie (carotico-timpanice), ganglionii sfenopalatin și semilunar, iar cel de al doilea asigură inervația simpatică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
VI-a vertebră cervicală. O parte din fibrele sale postganglionare formează nervul cardiac mijlociu, iar altă parte merg împreună cu artera tiroidiană inferioară la tiroidă, paratiroide și laringe. Câteva ramuri comunicante ajung la nervii spinali C4-C6, asigurând inervația simpatică a vaselor, glandelor sudoripare și pilomotorilor din teritoriul respectiv. Ganglionul cervical inferior fuzionează, în majoritatea cazurilor, cu primul ganglion toracic, dând ganglionul stelat. Acesta ocupă foseta supraretropleurală Sebileau, situată înapoia domului pleural, în dreptul vertebrei a VIII-a cervicală. Anterior, este acoperit de artera
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
trec apoi în marele pietros superficial și nervul vidian, pentru a se termina în ganglionul sfenopalatin (ganglionul Meckel) din fosa cu același nume. De aici pornesc fibre postganglionare care, prin intermediul nervului maxilar superior și ramurii sale orbitare (lacrimopalpebrale), ajung la glanda lacrimală, iar prin nervii nazali superiori și nazopalatini se distribuie la mucoasa foselor nazale. La rândul lor, fibrele parasimpatice preganglionare plecate din nucleul salivar superior se alătură rând pe rând ramurii senzitive a facialului (nervul intermediar Wrisberg), nervului coarda timpanului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
rând pe rând ramurii senzitive a facialului (nervul intermediar Wrisberg), nervului coarda timpanului și lingualului până la nivelul planșeului bucal. La acest nivel se desprind de nervul lingual pentru a se îndrepta spre ganglionii submaxilar și sublingual din imediata vecinătate a glandelor respective. Prin fibrele postganglionare, nucleul salivar superior stimulează secreția celor două teritorii glandulare. I.2.1.17. Nervul glosofaringian Conține de asemenea numeroase fibre parasimpatice pornite din nucleul bulbar salivar inferior. După ieșirea din craniu, acestea părăsesc trunchiul glosofaringianului, alăturându
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nucleul bulbar salivar inferior. După ieșirea din craniu, acestea părăsesc trunchiul glosofaringianului, alăturându-se mai întâi nervului timpanic Jacobson și apoi micului pietros profund până la nivelul ganglionului otic din groapa zigomatică, unde fac sinapsă cu fibrele postganglionare ce merg la glanda parotidă pe calea nervului auriculo-temporal. I.2.1.18. Pneumogastricul (vagul) Deși este nerv mixt senzitivo-motor, somatic și vegetativ, conține cea mai mare parte din fibrele parasimpaticului cranian. În timp ce elementele nervoase somatice asigură doar motricitatea laringelui și sensibilitatea bazei limbii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
veritabil plex laringian. În ochiurile acestor plexuri au fost puse în evidență mici vase ganglionare. De-a lungul arterei tiroidiană superioară se găsește de asemenea o rețea plexiformă de fibre vegetative de natură predominant simpatică, care reglează funcția secretorie a glandei tiroide. Unii autori au pus în evidență un fin plex simpatic și în jurul arterei tiroidiene inferioare, cu rol doar vasomotor. În regiunea toracică sunt localizate plexurile prevertebrale cardiac și pulmonar. I.2.1.22. Plexul cardiac Situat la baza inimii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la nivel visceral elementele vegetative intrinseci. Acestea sunt reprezentate de microganglionii intraparietali din diferitele organe, înconjurați de filetele terminale ale plexurilor viscerale corespunzătoare. Astfel de structuri ganglionare se găsesc în grosimea mușchiului cardiac și uterin, pereții bronhiilor, pancreas, ficat, vezică, glande salivare și îndeosebi, în musculatura netedă a întregului tub digestiv. Ele conferă un oarecare grad de autonomie viscerelor respective și explică menținerea activității lor specifice (contractile, secretorii etc.) în condițiile scoaterii din organism și perfuzării cu soluții fiziologice. Mușchiul cardiac
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
grad de independență funcțională mai mare decât al altor organe, plexurile enterice sunt subordonate influențelor reglatoare centrale și periferice. Plexuri intramurale similare au fost puse în evidență în numeroase alte organe ca: mușchiul uterin, vezicula biliară și vezica urinară, pancreas, glande salivare și chiar pereții vasculari. Plexul uterovaginal, de exemplu, reprezintă calea de distribuție la organele genitale feminine a filetelor parasimpatice sacrate (n. pelvin) și simpatice provenite din plexul hipogastric. Dintre formațiunile ganglionare ale acestui plex parietal, mai important este ganglionul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ales în regiunea trigonului vezical. Pe de altă parte, vezicula și căile biliare sunt prevăzute cu un plex nervos adventițial, constituit din microganglioni și filete terminale, ce pătrund până în țesutul conjunctiv dintre stratul muscular și epiteliul mucos. Parenchimul multora din glandele cu secreție externă sau internă conține de asemenea conglomerate de celule și filete vegetative constituite în plexuri intrinseci. Stimularea mecanică sau chimică a acestor entități vegetative viscerale determină reacții directe și neuroreflexe locale, specifice organului respectiv (motorii, secretorii etc.). I.
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
se distribuie difuz la toate țesuturile și organele, parasimpaticul controlează teritorii viscerale mai limitate. Astfel, în timp ce segmentul cranial asigură inervația parasimpatică a organelor efectoare de la nivelul capului, toracelui și abdomenului, parasimpaticul sacrat inervează doar sfera pelvină. Arborele vascular periferic și glandele sudoripare, fiind lipsite de inervație parasimpatică, se sustrag influențelor vagale. Variațiile rezistenței periferice și secreției sudorale sunt sub controlul exclusiv al simpaticului. Splina și rinichiul posedă de asemenea o inervație predominant simpatică. În schimb, tractusul digestiv, deși conține filete nervoase
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
atât în realizarea transmiterii intraparietale digestive cât și în inducerea proprietăților de pacemaker gastrointestinal. Într-un număr important de lucrări curente, celulele interstițiale Cajal au fost găsite în diferite alte organe: uter, uretră, ureter, vas deferent, vase sanguine, limfatice, prostată, glandă mamară, pancreas (citate de Popescu și colaboratorii, 2005). Cercetări microelectrofiziologice recente privind rolul de pacemaker gastrointestinal al celulelor interstițiale Cajal-like aduc dovezi experimentale convingătoare în favoarea participării acestora la producerea motilității ritmice spontane a tubului digestiv. Ca și în cazul pacemakerului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sinapsele dendro-dendritice reprezintă o formă de neurotransmisie originală, în comparație cu transmisia axo-dendritică sau axo-somatică clasică. Au mai fost descrise sinapse somato-dendritice și somato-somatice (Famiglietti, 1970; Wong, 1970) la unele amfibii și la mamifere, în ganglionul simpatic, în nucleul geniculat lateral, în glanda pineală. În ambele tipuri de sinapse, elementul presinaptic este reprezentat de corpul neuronal (pericarion). Un alt tip de sinapsă este sinapsa în panglică (ribbon synapse), întâlnită la nivelul retinei, unde procesul axonal al unei celule stabilește contact sinaptic cu procesele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
principalilor neuroni postganglionari sunt lungi și se distribuie la organele efectoare în diverse moduri. Ei pot ajunge ca ramură principală la organul sau țesutul efector, se pot atașa prin ramurile comunicante cenușii la nervii spinali pentru a fi distribuiți vaselor, glandelor sudoripare și mușchilor piloerectori ai firelor de păr din teritoriul respectiv, sau se pot ramifica într-o rețea perivasculară și continuă, până la organul situat adeseori la mare distanță de corpul neuronal. Ganglionii cranieni parasimpatici sunt traversați de fibre aferente, fibre
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de mediatori sau modulatori chimici celulari ai răspunsurilor imune locale, regionale sau centrale. Un rol important dețin relațiile neuro-endocrino-imune reciproce. Suficiente date experimentale au precizat că citokinele proinflamatorii IL1, IL6 și TNF contribuie prin intermediul receptorilor specifici din hipotalamus, hipofiză și glandele suprarenale la modularea descărcărilor nervoase și endocrine imunitare. Acestea asigură circuitele bidirecționale centro-periferice neuro-endocrino-imune, contribuind la reglarea fenomenelor de imunitate adaptativă produse de diversele tipuri de solicitări stresante normale sau patologice (Haddad, 2008) I.4.6. RELAȚIILE COMPLEXELOR SINAPTICE CU
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]