10,518 matches
-
NPH sau 2 prize de insulină premixată, cu 25-40 minute înainte de mese. Dezavantajul îl constituie stilul de viață neflexibil cu mese fixe. - regimul bazal / bolus (II seara, IR la mese): nu este indicat la pacienții vârstnici, necesitând monitorizare frecventă a glicemiei și un senzoriu neafectat. Etapele inițierii tratamentului hipoglicemiant la vârstnici: Dacă glicemia à jeun este < 200 mg/dl (11 mmol/l) și pacientul este asimptomatic se începe cu dietă timp de 6-12 săptămâni, după care tratamentul este reevaluat. Dacă glicemia
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
Dezavantajul îl constituie stilul de viață neflexibil cu mese fixe. - regimul bazal / bolus (II seara, IR la mese): nu este indicat la pacienții vârstnici, necesitând monitorizare frecventă a glicemiei și un senzoriu neafectat. Etapele inițierii tratamentului hipoglicemiant la vârstnici: Dacă glicemia à jeun este < 200 mg/dl (11 mmol/l) și pacientul este asimptomatic se începe cu dietă timp de 6-12 săptămâni, după care tratamentul este reevaluat. Dacă glicemia rămâne crescută sau glicemia la diagnostic este > 200 mg/dl sau pacientul
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
glicemiei și un senzoriu neafectat. Etapele inițierii tratamentului hipoglicemiant la vârstnici: Dacă glicemia à jeun este < 200 mg/dl (11 mmol/l) și pacientul este asimptomatic se începe cu dietă timp de 6-12 săptămâni, după care tratamentul este reevaluat. Dacă glicemia rămâne crescută sau glicemia la diagnostic este > 200 mg/dl sau pacientul este simptomatic la dietă se adaugă antidiabetice orale. În caz de eșec al terapiei orale sau dacă glicemia la debut depășește 300 mg/dl (17 mmol/l) și
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
neafectat. Etapele inițierii tratamentului hipoglicemiant la vârstnici: Dacă glicemia à jeun este < 200 mg/dl (11 mmol/l) și pacientul este asimptomatic se începe cu dietă timp de 6-12 săptămâni, după care tratamentul este reevaluat. Dacă glicemia rămâne crescută sau glicemia la diagnostic este > 200 mg/dl sau pacientul este simptomatic la dietă se adaugă antidiabetice orale. În caz de eșec al terapiei orale sau dacă glicemia la debut depășește 300 mg/dl (17 mmol/l) și pacientul este simptomatic se
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
timp de 6-12 săptămâni, după care tratamentul este reevaluat. Dacă glicemia rămâne crescută sau glicemia la diagnostic este > 200 mg/dl sau pacientul este simptomatic la dietă se adaugă antidiabetice orale. În caz de eșec al terapiei orale sau dacă glicemia la debut depășește 300 mg/dl (17 mmol/l) și pacientul este simptomatic se inițiază insulinoterapia. Trebuie subliniat că alegerea inițială este valabilă de multe ori doar pentru o perioadă scurtă de timp. 6.6. Tratamentul bolii macrovasculare Valorile țintă
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
miocardic acut sunt diabetici, iar 50% dintre pacienții diabetici evaluați cardiologic în servicii specializate prezintă semne de boală cardiovasculară constituită. Atât în DZ tip 2 clinic manifest, cât și în stadiul prediabetic, reprezentat de alterarea toleranței la glucoză și/sau glicemie bazală modificată, s-a obiectivat un risc crescut pentru boala cardiovasculară. Aproximativ 70% din mortalitatea generală a populației diabetice se datorează afectării cardiovasculare. În plus, deși se constată o scădere incidenței bolilor cardiovasculare în populația generală în țările neindustrializate, rata
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
parte, inhibitorii coagulării sunt reduși contribuind suplimentar la statusul trombofilic din diabet. Astfel, nivelurile de antitrombină (care inhibă factorul X activat și factorul VII ) și proteina C (care inhibă factorul V și factorul VIII) sunt reduse și se corelează cu glicemia, sugerând o posibilă glicozilare a acestor proteine inhibitorii care le scade astfel activitatea. Sistemul fibrinolitic este alcătuit din plasmină, o protează al cărei precursor este plasminogenul. Funcțiile lor catalitice sunt modulate de inhibitorii lor - alfa 2 antiplasmina și tipurile 1
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
o gamă largă de medicație care poate fi folosită astăzi în tratamentul HTA. Tratamentul nefarmacologic al HTA. Pe prim plan în abordarea nefarmacologică se situează modificarea stilului de viață, vizând în final scăderea rezistenței la insulină, a tensiunii arteriale, a glicemiei, ameliorarea dislipidemiei, prevenirea nefropatiei etc. Dieta diabeticilor hipertensivi, pe lângă particularitățile legate de diabet (glucide complexe, aport adecvat de fibre vegetale etc.), presupune și reducerea aportului de sare pentru combaterea tendinței la retenție salină caracteristică diabeticilor, mai ales celor vârstnici, care
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
încărcarea cu glucoză. Studiul Whitehall a demonstrat o asociere neliniară între incidența bolii coronariene și nivelurile glicemice înregistrate la 2 ore în cursul unui test de toleranță orală la glucoză (4). Similar, Paris Prospectiv Study a subliniat valoarea predictivă a glicemiei la 2 ore pentru dezvoltarea ulterioară a bolii coronariene ischemice la subiecții nediabetici de sex masculin(3). Un alt studiu, condus pe subiecți de sex masculin, Helsinki Policemen Study (4), a demonstrat că atât valorile glicemice de la o oră cât
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
bolii coronariene. Studiile Bedford și Framingham au arătat că alterarea toleranței la glucoză poate să fie predictivă pentru un risc crescut de boală coronariană la femei. Studiul Funagata (66) a arătat că alterarea toleranței la glucoză (IGT), dar nu și glicemia bazală modificată (IFG), reprezintă un factor de risc cardiovascular la lotul japonez studiat. Intr-adevăr, etnicitatea pare să joace un rol important în determinismul IGT sau IFG asupra bolii cardiovasculare. O metaanaliză a studiului DECODE (64), cu o perioadă de
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
adevăr, etnicitatea pare să joace un rol important în determinismul IGT sau IFG asupra bolii cardiovasculare. O metaanaliză a studiului DECODE (64), cu o perioadă de urmărire de circa 10 ani la un număr de 25364 participanți a arătat că glicemia a jeun nu este suficientă pentru identificarea persoanelor cu risc cardiovascular crescut, care pot fi identificate prin valorile post-stimulare cu glucoză. Într-adevăr, valorile glicemice la 2 ore în cursul unui TTGO furnizează o informație suplimentară și permit identificarea persoanelor
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
furnizează o informație suplimentară și permit identificarea persoanelor cu IGT care au cel mai mare risc de mortalitate de cauză cardiovasculară. Studiul Hoorn (12), efectuat pe subiecți olandezi care nu erau anterior cunoscuți cu DZ a arătat că atât valoarea glicemiei după încărcare cu glucoză cât și nivelurile de HbA1c se asociază cu un risc cardiovascular crescut chiar în domeniul valorilor nediabetice. Aceste date sugerează că ateroscleroza nu este așadar o complicație tardivă a DZ, ci se dezvoltă în paralel cu
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
Impaired Glucose Tolerance for Atherosclerosis. Diabetic Medicine 16(3):212, 1999) a arătat că la subiecții nediabetici, valoarea IMT crește semnificativ paralel cu creșterea valorilor glicemice după încărcarea cu glucoză, și mai puțin în relație cu creșterea HbA1c sau a glicemiei a jeun. Ca urmare, IGT dar nu și IFG se asociază cu un IMT crescut și deci cu apariția precoce a aterosclerozei. Excursiile hiperglicemice postprandiale par să inducă un exces de risc cardiovascular față de riscul estimat doar prin valoarea HbA1c
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
6% la grupul perfuzat, față de 29 % la grupul de control (41). Reducerea mortalității a fost mai netă în grupul pacienților perfuzați care avuseseră un profil de risc mai scăzut și nu erau tratați anterior cu insulină. În timpul studiului, diferențele între glicemiile celor două grupuri, deși mici, erau statistic semnificative, iar HbA1c la 1 an de la eveniment era 7,1 % la grupul perfuzat, față de 7,9% la grupul de control. UKPDS, un studiu randomizat, multicentric, adresat DZ tip 2 a urmărit care
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
dat răspuns. Aceste răspunsuri vor fi date de studiile ulterioare dar există un consens general astăzi că prevenirea apariției complicațiilor macrovasculare în diabet se poate face numai prin abordarea integrală a tuturor factorilor de risc și nu numai prin scăderea glicemiilor. Diabetul zaharat și mortalitatea prin boala coronariană. Diabetul zaharat are un impact considerabil asupra mortalității prin boală coronariană, boala cardiacă ischemică fiind principalul factor responsabil de morbiditate și mortalitate la pacienții cu DZ . Mortalitatea cumulată datorată bolii coronariene ischemice la
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
redus al producției de ATP, având drept consecință acumularea radicalilor liberi de oxigen, cu efect nociv asupra metabolismului și funcției contractile. Dacă pacienții cu IMA primesc perfuzie cu glucoză corectată cu insulină și se suplimentează aportul de K+ cu monitorizarea glicemiei și a electroliților, rezultatele pe termen scurt și lung sunt net superioare față de administrarea ca hipoglicemianți a derivaților sulfonilureici, al căror efect este proaritmogen și se asociază cu un prognostic mai rezervat pe termen lung (38). Concluzia este necesitatea obținerii
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
g de glucoză în soluție. Trebuie știut că această corecție se ajustează prin creșterea sau scăderea dozei de insulină folosite, în funcție de răspunsul glicemic ce trebuie monitorizat din 2 în 2 ore. Obiectivul terapiei cu insulină și glucoză este obținerea unor glicemii cât mai apropiate de valorile normale, dar numai cu evitarea hipoglicemiilor iatrogene care ar putea precipita o tulburare de ritm periculoasă în contextul instabilității electrice a miocardului ischemiat. Revascularizarea miocardică. By-pass-ul coronarian, angioplastia percutanată și stenturile coronariene reprezintă metode moderne
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
cele înrudite, acționează la nivel cortical, iar amilorida, triamterenul, ca și - prin antagonism al aldosteronului - spironolactona și canrenona, la nivelul tubului distal. Toate diureticele (în afara acidului tienilic) cresc uricemia, iar diureticele care provoacă pierdere de potasiu pot contribui la creșterea glicemiei. Diureticele indicate în tratamentul litiazelor oxalice în cadrul medicației care poate apărea necesară, sunt diureticele tiazidice și cele înrudite. Diureticele tiazidice au fost propuse de suedezul Lamberg în 1959, apoi de Lichtwitz în 1961. Dintre diuretice, spironolactona nu are nici un efect
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
lot de 416 pacienți de origine caucaziană cu T2DM. Parametrii clinici determinați la începutul perioadei de urmărire și corelația lor cu prezența MA sunt prezentate în Tab.II-2. Din analiza acestora reiese că prezența MA este corelabilă numai cu valorile glicemiei și ale creatininemiei. Analiza mortalității după 10 ani a relevat că factorii predictivi la luarea în evidență sunt : vârsta (p<0,0001); durata T2DM peste 10 ani (p=0,015); creatininemia de peste 1,3mg/dl (p=0,043); REA>15μg
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
rezultatele anterioare [239], obținute pe o cohortă de pacienți cu T2DM nou diagnosticat, la care nivelul REA după 5 ani a fost predictiv pentru mortalitatea cardiovasculară la 10 ani, însă MA nu a fost predictor independent după ajustarea pentru valorile glicemiei. Progresia MA la proteinurie la pacienții cu T2DM are loc cu o rată relativ scăzută, de aproximativ 2% anual pentru o perioadă de 20 de ani, iar riscul cumulativ de apariția a IRC la 10 ani după descoperirea proteinuriei este
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
centre (ex: 11,2% la Londra vs 88,9% în Oklahoma); aceste diferențe s-ar putea explica prin structura etnică a populațiilor studiate sau prin alte cauze de albuminurie, în afara BDR. Prezența unei REA crescute a fost asociată cu nivelul glicemiei a jeun, valori crescute ale TA, prezența retinopatiei și amputațiile de membre inferioare. 2.3.1. Relația dintre BDR și retinopatia diabetică (RD) la pacienții cu T1DM Deși este clar, din punct de vedere clinic, faptul că pacienții cu T1DM
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
peste 140 mmHg, microalbuminuria și prezența retinopatiei diabetice. Pentru pacienții cu T2DM au fost incriminați: hipertrigliceridemia (peste 250 mg/dl), microalbuminuria și prezența retinopatiei diabetice.De asemenea, s-a constatat oarecum surprinzător că gradul controlului glicemic (estimat însă doar prin glicemia a jeun) pare să fie mai important pentru progresia BDR la pacienții cu T2DM (ca și nivelul trigliceridelor serice), comparativ cu pacienții cu T1DM. De precizat că pacienții cu alterarea funcției renale și proteinurie clinică la debutul studiului au fost
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
boală coronariană ischemică, în schimb este predictiv pentru arteriopatia periferică, pe când factorii de risc „clasici” sunt puternic predictivi pentru evenimentele coronariene la pacienții cu T1DM [227]. La pacienții non-diabetici cu sindrom dismetabolic, la care au fost demonstrate ușoare creșteri ale glicemiei postprandiale și ale HbA1c (în domeniul scăderii toleranței la glucoză), aceste alterări metabolice sunt asociate cu creșterea semnificativă a IMT [100], în timp ce la pacienții cu T1DM, HbA1c nu a fost corelabilă cu mărimea IMT [268]. Un alt studiu recent [132
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
tendința să fie hipostaturali, deși diferențele au fost slab semnificative. De asemenea, s-a constatat că există corelații semnificative între markerii de creștere intrauterină întârziată, respectiv malnutriția fetală, și prezența componentelor sindromului dismetabolic la vârsta adultă: IMC (p=0,004), glicemia postprandială (p=0,05) și indicele de insulinorezistență (p=0,01). Aceste rezultate demonstrează că o creștere intrauterină deficitară, evidențiabilă prin indice staturo-ponderal scăzut la naștere, se corelează semnificativ cu statură redusă la vârsta adultă și cu prevalența crescută a
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
către țesuturile insulino-dependente, pentru a crește rata de preluare a glucozei. Acest mecanism este demonstrat de corelația pozitivă dintre gradul vasodilatației musculare și preluarea tisulară a glucozei [129]; s-a demonstrat de asemenea și creșterea semnificativă a diferenței arterio-venoase a glicemiei la nivelul țesuturilor-țintă. Cele două mecanisme, vasodilatația insulino-indusă și extracția tisulară a glucozei sunt corelate și temporal, T1/2 fiind asemănătoare (32 vs 36 min); acest fapt demonstrează că ele sunt legate intrinsec de proprietățile farmacodinamice ale insulinei și acționează
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]