2,459 matches
-
sosit de la Bârlad la Priponești că băiat bun la toate Într-o curte de om gospodar, ca să nu-i zic slugă la stăpân, a asimilat disciplină, supușenia, fără Însă a-i fi afectată verticalitatea. Peste ani, când avea să fie gospodar la el acasă, om cu familie și copii, prin 1941 - 1944, cănd Antonescu cerea disciplină, Întorsul miriștilor În fiecare toamnă, iar plecatul la câmp, la culesul fasolei, a florii-soarelui, cositul nutrețurilor și transportul acestora erau legate de prezență plugului, cotigei
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
poate și anii petrecuți În temnițele și lagărele de muncă ale comunismului din perioada 1952 - 1955 când, pentru că fusese chemat sub arme că recrut, refuzase să depună jurământul militar sub steag stalinist. Renăștea În el și mânia că părinții lui, gospodari la Burdusaci, lângă Podul Turcului, pe valea Zeletinului, fusesere mereu hartuiți de securitate pentru atitutdine demnă și intransigenta față de noul regim politic. Pentru că orice li s-a Întâmplat, până la moartea lor, ei nu au intrat nici În tovărășia agricolă nici
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de comună și oamenii de acolo, o dovadă că ,,nu știu să muncească cu oamenii”, ,,cu dușmanul de clasă”... În această confruntare dintre autoritățile statului cu oamenii locului și-au găsit În satele noastre, deci și la Burdusaci, sfârșitul numeroși gospodari care, fie că au fost ridicați și conduși În timpul nopților, cu ochelari negri la ochi, de la sediul autorităților la Canalul Dunăre-Marea Neagră fie că au fost supuși la muncă silnica pe șantierul de la Bicaz. În asemenea Împrejurări și-au găsit
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
68, Împreună cu soția, În localitatea Deleni,ceva mai Încolo de Hârlău. Frumos sat de răzeși, cu aspect economic atrăgător, cu oameni ospitalieri și cuminți, de mai mare dragul să te afli În compania lor. Delenenii se recomandă ca fiind buni gospodari și ingenioși Împletitori ai cântecului cu muncile agricole, ageri dansatori și duioși Îndrăgostiți de fete, cât și de nevestele lor. M-am convins de aceste calități atunci când am cerut elevilor mei să-mi aducă de la părinți poeziile de Eminescu, așa cum
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
așezările inamice. Ba chiar bucuria mea era creștinarea. Cu o legiune de preoți care mă costaseră ceva aur, converteam pur și simplu adversarii, până depășeam cuantumul de populație îngăduit de Microsoft. Problema a fost însă alta. Pe cât de cuminte, de gospodar și de diplomat eram în varianta mea pixelată, pe atât de nesăbuit mă dovedeam cu timpul meu omenesc. Ore după ore pierdute cu migăloasele ostilități, sâmbete și duminici consumate de o ambiție fără margini. Cred și azi că nu merită
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
de restriște, când bunicii lor au fugit din calea oștirilor ce se îndreptau dinspre Brașov spre Câmpulung sau invers, când "liftele păgâne", cum erau numiți toți cei ce vorbeau altă limbă decât a băștinașilor, luau cu forța vitele sau bunurile gospodarilor sau, dacă opuneau rezistență, le dădeau chiar foc la casă. Din poveștile lor nu lipseau nici faptele cetelor de haiduci, care mai făceau dreptate, atacând fulgerător chiar și unități militare ce-i jefuiseră pe locuitorii pașnici. În spiritul lor de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
se întindea drumul vechi au fost reclamate, administrativ, în secolul al XIX-lea, de satul Șirnea, dispersat pe dealurile și văile aproape paralele cu culmea masivului Piatra Craiului și renumit, în ultimele decenii, ca primul sat turistic din România, datorită gospodarilor din localitate, oameni harnici și luminați la minte, care au făcut eforturile necesare pentru a-și da copiii la școală. Așa au ajuns să fie, în deceniile 7-9 ale secolului trecut, comuna cu cel mai mare număr de intelectuali din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
direct; troc cartofi-contra porumb, pe undeva, prin Moldova, pentru a putea oferi, măcar o dată pe zi, copiilor lor un boț de mămăligă. Deteriorarea raporturilor interumane s-a manifestat prin lansarea oficială a "goanei după vrăjitoare", adică lichidarea familiilor de buni gospodari, calificați "chiaburi", sau țărani mijlocași, cărora li se mai putea pune în cârcă simpatii legionare, liberale sau național-țărăniste. Este adevărat că prin zonă se ascundeau "partizanii", printre ei numărându-se, la început, dezertorii, persoane care atunci când frontul traversa țara au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
moși-strămoși, înaintașii s-au ocupat cu agricultura, caracterizați ca oameni pricepuți, harnici, cinstiți și cu credința în Dumnezeu. Tatăl său, Gheorghe, era primul fiu a unei familii din cartierul Răiești, iar mama, Tinca, era fiica cea mai mică a unor gospodari din cartierul Plopeni, pe atunci ambele sate distincte de oraș. Primind ca danie casa părintească din partea soției, tatăl construiește o nouă casă, pentru a asigura condiții optime de locuit unei familii numeroase. Născut și crescut într-un cadru natural atrăgător
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și pentru vinuri alese, specifice podgoriei Huși. În felul acesta am ajuns la Zghihara de Huși și Busuioaca de Bohotin. Am arătat că ultima a fost descoperită, cu mult timp în urmă, de specialiști de la Școala Viticolă în plantația unui gospodar din Bohotin, actualmente în județul Iași, de unde și numele. Fiind admis la facultate, în anul I am audiat cursurile de Geografie fizică generală susținută de Conferențiarul universitar doctor Ion Gugiuman, cu care am dat examen pe 31 ianuarie 1960. În
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
a târgurilor prea proaste. Odată întorși acasă acasă însă, ei înțeleg să-și răscumpere zilele de muncă grea a pământului, pe lapoviță, ploaie, vânt, soare, căldură și brumă, prin petreceri nesfârșite. De la Crăciun și până la Sf. Toader gem crâșmele de gospodari și flăcăi, iar muzicile fac să răsune, duminica și sărbătorile mai ales, toate mahalalele. Îndeosebi, horele de la Crăciun, Sf. Vasile și Bobotează, că și nunțile din câșlegi, au fastul lor aparte, atrăgând prin originalitatea costumelor și a obiceiurilor pe curioșii
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
vechile lor sate de munte, mai începuseră să recolteze struguri și fructe din viile și livezile plantate din primii ani ai venirii lor aici. Apoi și loc de pășunat, oile și vitele mari fiind mai mult ca la munte, fiecare gospodar colonist își putea mări în voie numărul animalelor domestice. În 1927 însă, apare primul an secetos din cei obișnuiți regiunilor noastre de stepă și silvostepă. Cu toată munca depusă, ogoarele n-au mai rodit ca-n celelalte dăți, viile au
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
SV de acest sat, în văiuga Folești, până unde se întinde granița locului cumpărat de ei în 1922 și unde aveau și adăpost și expoziție spre soare . Au achiziționat prea mult teren de agricultură - 8 până la 10 ha. de fiecare gospodar - ceea ce este neobișnuit de mult față de puterea și deprinderea lor de a munci și cultiva suprafețe așa de mari, în locul de unde veniseră fiecare neavând decât 1, 1 2 ha. pământ arabil. Și atunci, pentru a nu lăsa noile terenuri năpădite
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
În comuna Tereblecea, cătunul Prisaca, la 2 km. de orașul Siret, s-a născut soțul meu, Patraș Constantin, la 1 iulie 1933, într-o familie de gospodari harnici ce își aveau rădăcinile din moși-strămoși pe acel plai de vis. Din nefericire, însă, evenimentele din lume au afectat și acest colț de rai. La 28 iunie 1940, gospodarii au fost nevoiți să fugă din fața tăvălugului bolșevic. Au pornit
ANI DE PRIBEGIE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Aldona Ioana Patraş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1707]
-
Patraș Constantin, la 1 iulie 1933, într-o familie de gospodari harnici ce își aveau rădăcinile din moși-strămoși pe acel plai de vis. Din nefericire, însă, evenimentele din lume au afectat și acest colț de rai. La 28 iunie 1940, gospodarii au fost nevoiți să fugă din fața tăvălugului bolșevic. Au pornit convoaie, lăsând totul în urmă. Familia soțului meu cu o căruță și mai multe animale din gospodărie, a purces spre Suceava. Astfel, parcurgând 40 de km., a ajuns până la Ițcani
ANI DE PRIBEGIE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Aldona Ioana Patraş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1707]
-
mică casă la circa 3 km. de comuna părăsită, puteam vedea de acolo casa noastră, cimitirul unde era îngropată mama. Tata, chinuit de gânduri și nevoi, s-a îmbolnăvit de inimă rea și a murit de cancer. Tata avea simțul gospodarului, care s-a dăruit binelui comunității. Astfel, cu ajutorul lui s-a construit o biserică și cu fratele lui mai mare, au cumpărat un clopot de la București. Clopotul și acum poartă inscripționat numele lui și al altor gospodari și pentru prima
POVESTE TRISTĂ DAR ADEVĂRATĂ. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Elena Ianos () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1689]
-
Tata avea simțul gospodarului, care s-a dăruit binelui comunității. Astfel, cu ajutorul lui s-a construit o biserică și cu fratele lui mai mare, au cumpărat un clopot de la București. Clopotul și acum poartă inscripționat numele lui și al altor gospodari și pentru prima dată lui i-a fost tras clopotul, când a murit. În anul 1949 eram hotărâtă să părăsesc casa părintească și să mă realizez profesional. Tata, în schimb, avea intenția să mă mărite. Așa că a trebuit să “fug
POVESTE TRISTĂ DAR ADEVĂRATĂ. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Elena Ianos () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1689]
-
Întors la Tighina, am găsit o satisfacție generală. Restabilisem astfel autoritatea de prefect, care nu se prea cunoscuse pînă atunci la Tighina. Puteam acum, mai în largul meu, să-mi organizez activitatea, spre a încerca să realizez înfăptuiri de bun gospodar. De asemenea, să veghez cu atenție la evenimentele politice, ținînd seama de vecinătatea județului cu Rusia sovietică, bolșevică. Reușisem ca în cîteva luni să cunosc toate comunele și toate satele. Examinam la fața locului, personal, care erau nevoile pentru îmbunătățirea
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
principiul vieții ei era că, familia trebuie privită ca un cristal, atins și mângâiat cu iubire, dar ținut sub papuc, fără a fi scăpat din ochi. Tatăl era la polul opus, blând, încrezător, foarte mândru de obârșia sa, fiul unui gospodar de frunte, sumănar înnăscut. Un alt stâlp al familiei, care va juca un rol important în viața mea, a fost fratele mai mare al tatălui, Nicu, profesor universitar, cu studii de chimie și doctorat la Viena, cu laborator propriu. Tatăl
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
moștenitor unic. (Fratele său, unchiul Nicu a renunțat la partea cuvenită și în fiecare iarnă venea în vacanță, la tăierea porcului, petrecând două-trei săptămâni cu familia noastră). Mama, fiica lui Ion și Varvara Buzilă, deținători de pământ în comuna Frătăuții-Vechi, gospodari de frunte, dar cu mulți copii. A iubit în egală măsură țarina și școala. Rămânând prea devreme orfană de tată, locuia în casă cu fratele mai mare, căsătorit cu o femeie bolnăvicioasă. Aceasta a lămurit-o pe bunica s-o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
m-a podidit plânsul când l-am văzut pe farfurie. Clăcile De multe ori, familia fiind depășită de rezolvarea unor treburi mai dificile, recurgea la sprijinul sătenilor, prin așa-zisele clăci. Din timp tata anunța prin cumetri, rude, subalterni, câțiva gospodari mai omenoși că la data cutare are loc claca. Mama pregătea de-ale gurii: cocea un cuptor de plăcinte "poale-n brâu", tăia tata un berbec mai gras sau un vițel (dacă-l avea în acel moment), făcea un cazan
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
disponibil făcea bere. O punea în sticle, le astupa bine cu dopuri de plută și le așeza pe ciment în beci, la răcoare). Mi-amintesc că pentru căratul gunoiului de grajd pe ogoarele noastre s-au prezentat peste douăzeci de gospodari cu carele pregătite. După ce încărcau bine gunoiul, părinții le indicau locul unde trebuie să-l descarce. Dar, de obicei, cei veniți ne erau apropiați și ne cunoșteau ogoarele. S-a întâmplat ca printre ei să fie și unul Isopescu Gheorghe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
copii, locuia singură. Când mă vedea prin livadă, mă chema la ea și-mi cerea mere, prune sau corcodușe. Eu îi dădeam totdeauna, căci dânsa nu avea pomi. Grădina ei era pre mică. Verona Moloci era căsătorită cu Ion, un gospodar de frunte al comunei. Avea la ochi o umflătură mare, nevindecabilă (ereditară). Nu-l deranja la vedere. Țineau multe animale și păsări, având câteva hectare de pământ la Haraiț. Aveau doi copii: Laurica și Ghiță. Ghiță a rămas moștenitor în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu Saveta, o fată foarte frumoasă și distinsă, dar cu puține studii. Au avut un singur băiat, Titi, care a urmat cursurile Facultății de mecanică, devenind inginer la Iași, unde a și profesat până la deces. Preotul Repta era un neîntrecut gospodar. Se întrecea cu Clemenciucii, familiile cele mai bogate din sat. În curând a adunat o avere demnă de invidiat. Avea stâna sa de oi (merinos), multe vite, vreo doisprezece mânji, gâște "americane", câțiva câini foarte agresivi și lucra "sesia" care
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
De la tata, de la primărie, am auzit următoarea întâmplare: Era prin timpul războiului, când eu eram prin clasa a II-a primară. Preotul Repeta, l-a luat pe badea Farman, străjer la primărie și epitrop la biserică și pe Moloce Ion, gospodar enoriaș, să-l însoțească la Iordan, la sfințit prin sat. După slujba de sfințire a aghiazmei, au luat cofița cu aghiasmă, struțul de busuioc și-au pornit pe lan, urmați de vreo 5-6 băieți. Aceștia strigau din răsputeri "chiralesaaaa!", "chiralesaaa
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]