16,018 matches
-
este necesar să se folosească „un leac”, „un medicament”; din această cauză se zice că acest descântecă se face în turtă. Turta se face din: săpun de casă, ceapă, praz, untdelemn sau grăsime, cimbru și se îngroa cu făină de grâu. Turta se pune pe locul dureros! O variantă de descântecă „de beșică” este descântecul „de păr”, tot o bub rea, o infecție dureroasă care se trece greu: „Păr de mâță, păr de câine, păr de măgar / Păr de 99 de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Vindecarea avea loc nu atât descântecului de alungare a forțelor răului, care avea rolul său, cât administrării unor iruri, unsori, legături cu sămânță de in și lapte dulce și săpun. Acestea se fierb și se îngroașă cu puțină făină de grâu sau cu tărâ și se pune pe locul dureros. Medicamentele se preparau din timp, la anumite sărbători: de Ziua Crucii, la 14 septembrie, se punea la cheutoarea casei (locul de îmbinare a grinzilor) baligă de vacă (până a nu răsări
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
puterile omului!), foarte productivă, cu perioadă de vegetație scurtă, hrănitoare, consumată prin fierbere, amestecă care s-a chemat mămăligă de la mei. S-a cultivat prin satele comunei Filipeni, până după al doilea război mondial, dar în condițiile creșterii producției de grâu și porumb, s-a renunțat la cultura meiului. Meiul se consuma și sub forma unui pilaf, înlocuind orezul, care se procura greu, în condițiile unor legături comerciale întâmplătoare. În spațiul etnică românesc, orezul s-a cultivat în Banat, fiind introdusă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
turci. Din același motiv, unele familii din satele răzeșești (Oțelești - Fruntești) nu consumau carnea de oaie și de miel; oile erau cumpărate prioritar de negustorii turci (gealapi) și duse la Constantinopol. Deși condițiile de sol și clima erau prielnice cultivării grâului (se cultiva mult în antichitatea geto-dacică, vezi: Arrian, Expediția lui Alexandru Macedon la nordul Dunării, 335 î.Hr.), în Moldova medievală se cultiva puțin grâu. Treptat, pentru țăran, pâinea a devenit un lux, o raritate, era consumată la sărbători, de Paști
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
negustorii turci (gealapi) și duse la Constantinopol. Deși condițiile de sol și clima erau prielnice cultivării grâului (se cultiva mult în antichitatea geto-dacică, vezi: Arrian, Expediția lui Alexandru Macedon la nordul Dunării, 335 î.Hr.), în Moldova medievală se cultiva puțin grâu. Treptat, pentru țăran, pâinea a devenit un lux, o raritate, era consumată la sărbători, de Paști și de Crăciun. Nu vă lăsați înșelați de aparențe! Când rostiți rugăciunea fundamentală creștină „Tatăl nostru” și cereți „pâinea noastră cea de toate zilele, dă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și de Crăciun. Nu vă lăsați înșelați de aparențe! Când rostiți rugăciunea fundamentală creștină „Tatăl nostru” și cereți „pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi Δ nu trebuie s-o luați ad literam pâinea din făină de grâu, deoarece pâinea de rugăciunea „Tatăl nostru” desemnează în latină hrana zilnică, mâncarea. Că este așa, ne-o demonstrează și expresiile românești: Muncește pentru o pâine, își câștigă pâinea zilnică, cu sensul, evident, că muncește pentru a-și procura toate mijloacele de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Muncește pentru o pâine, își câștigă pâinea zilnică, cu sensul, evident, că muncește pentru a-și procura toate mijloacele de întreținere pentru el (ea) și familie. Chiar după ce, începânăd cu prima jumătate a secolului al XX-lea, s-a cultivat grâu pe suprafețe tot mai mari, grâul era destinat exportului, nu consumului intern, pâinea, pentru țăran, fiind aliment rar, râvnit; însă nu trebuie absolutizată lipsa pâinii în alimentația populației satelor. Au fost familii, nu numai în satele de răzeși, suficient de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pâinea zilnică, cu sensul, evident, că muncește pentru a-și procura toate mijloacele de întreținere pentru el (ea) și familie. Chiar după ce, începânăd cu prima jumătate a secolului al XX-lea, s-a cultivat grâu pe suprafețe tot mai mari, grâul era destinat exportului, nu consumului intern, pâinea, pentru țăran, fiind aliment rar, râvnit; însă nu trebuie absolutizată lipsa pâinii în alimentația populației satelor. Au fost familii, nu numai în satele de răzeși, suficient de înstărite ca să coacă săptămânal cu cuptor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
astăzi se întreabă care-i rostul aratului în ianuarie, trebuie să le spunem că în trecut, începutul anului nou era fixat în primăvară, la 1 aprilie sau chiar la 1 septembrie, perioade când în calendarul agro-pastoral începea aratul pentru semănatul grâului de primăvară sau de toamnă. Urătorii spuneau, repetând an de an, ca să nu se uite că „bădica Traian” a căutat un loc bun de arat și semănat (vechea Dacie), sperând într-o recoltă bogată. Este speranța fiecărui țăran de a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din localitate. între participanți, unii ajunși sus-susă în ierarhia socială, s-a aflat și Constantin (Costică) Vadanovici, dintr-o familie de sârbi, adusă în satul Lunca de boierii Sterian, pentru a „purta” moara de focă și „vaporul” folosit la treieratul grâului. Urmașii acelei familii și-au legat numele de satul Lunca, fiind născuți și crescuți aici, devenind „oameni ai plaiurilor noastre strămoșești”. Costică I. Vadanovici a scrisă cu prilejul Centenarului Școlii din Lunca și a întâlnirii cu fiii satului o poezie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lumea, fiindcă toată petrecerea era apreciată după câtă băutură dădea gazda. Mesenii dădeau daruri mirilor: obiecte de gospodărie, cereale, vite, apoi totul sau aproape totul, s-a convertit în bani. Se „juruia” o juncă, o oaie, două, un sacă de grâu etc., unii se țineau de cuvânt, alții uitau sau se revanșau la cumetrie și cu alte ocazii. La spartul nunții, buchetul miresei era aruncat în ceata tinerilor nuntașii și care se întâmpla să-l prindă, urma să se căsătorească. Dacă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Acest „porumb de milă” a fost plătit, fiind inclusă în bir, la perceptor, după cum ne spune Toader Boca. Tot el ne spune că în 1909, când a avut loc Expoziția Internațional de la Paris, primarul Gheorghe Boca a trimisă 1kg de grâu la expoziție, pentru care primește o diplomă cu mențiunea: „Medalia de aur” pentru calitatea produsului trimis, ceea ce denotă, zicea cronicarul nostru, Toader Boca, că dealurile din Moldova, din stânga râului Siret, produce grâu de calitate superioară. în timpurile vechi, de dinaintea lui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Paris, primarul Gheorghe Boca a trimisă 1kg de grâu la expoziție, pentru care primește o diplomă cu mențiunea: „Medalia de aur” pentru calitatea produsului trimis, ceea ce denotă, zicea cronicarul nostru, Toader Boca, că dealurile din Moldova, din stânga râului Siret, produce grâu de calitate superioară. în timpurile vechi, de dinaintea lui Al. I. Cuza, funcționa un fel de poștă, cu călăreți și surugii, care duceau veștile până la Constantinopol. Pentru plata poștei, mazilii erau obligați la o dare numită „Darea menzilului” darea pentru poștă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
produse petroliere, gaz lampant, ca să macini. Erau interdicții de măcinat pentru cei care nu achitaseră cotele, aplicate de cel care răspundea cu treaba asta urâtă. Morarilor li sau impusă cotele de uium: 1. Emilian Gurău - 2000 kg porumb, 500 kg grâu; 2. Petru Cojocaru - 2500 kg porumb, 600 kg grâu; 3. Vasile șarălungă 1400 kg porumb, 350 kg grâu. în 1947 pe lângă Primărie funcționa un Comitet economic, pe când primar era Costan Trandafir, format din Vasile Vasilaș, Dumitru Drăgan, Grigore Rusu și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
măcinat pentru cei care nu achitaseră cotele, aplicate de cel care răspundea cu treaba asta urâtă. Morarilor li sau impusă cotele de uium: 1. Emilian Gurău - 2000 kg porumb, 500 kg grâu; 2. Petru Cojocaru - 2500 kg porumb, 600 kg grâu; 3. Vasile șarălungă 1400 kg porumb, 350 kg grâu. în 1947 pe lângă Primărie funcționa un Comitet economic, pe când primar era Costan Trandafir, format din Vasile Vasilaș, Dumitru Drăgan, Grigore Rusu și Gheorghe Rusu. Acest comitet s-a dusă la moara
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cel care răspundea cu treaba asta urâtă. Morarilor li sau impusă cotele de uium: 1. Emilian Gurău - 2000 kg porumb, 500 kg grâu; 2. Petru Cojocaru - 2500 kg porumb, 600 kg grâu; 3. Vasile șarălungă 1400 kg porumb, 350 kg grâu. în 1947 pe lângă Primărie funcționa un Comitet economic, pe când primar era Costan Trandafir, format din Vasile Vasilaș, Dumitru Drăgan, Grigore Rusu și Gheorghe Rusu. Acest comitet s-a dusă la moara Emiliei Gurău, acuzând-o că nu a dat uiumul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tranșă de 100 tone trebuia dusă la centru la 18 noiembrie 1947. Mijloacele de transport erau tot ale țăranilor, se mergea la bază, la Secuieni. Tot atunci au fost reactivate planurile de cultură, introduse de pe timpul dictaturii antonesciene. Se distribuie grâu de sămânță tratat, prin cooperativa „Unirea”, se dă cota de zahăr pe tabel întocmit de consiliul de administrație, se împrumută bani de la Banca populară Fruntești, cu dobândă de 14%. Savin Mihai a împrumutat suma de 25.000 lei, pentru care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost aduse în Filipeni primele tractoare să are pământul, de se uita lumea ca la comedie. Tabelul nominal cu împroprietăriții prin legea din 1945, din comuna Filipeni, plasa Parincea, jud. Bacău, cu suprafața de teren primită, rata anuală, socotită în grâu sau alte produse predate în prezent în contul ratelor de împroprietărire, cuprindea următoarele rubrici: Suprafața cu care au fost împroprietăriți Cantitatea de produse predate până în prezent în contul ratelor de împroprietărire în tabel lipsește cantitatea totală de cereale care trebuia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au fost împroprietăriți Cantitatea de produse predate până în prezent în contul ratelor de împroprietărire în tabel lipsește cantitatea totală de cereale care trebuia predată de fiecare împroprietărit pentru suprafața primită. De asemenea, este neclară și rubrica „Rata anuală socotită în grâu” unde este înscrisă la unii suprafața în metri pătrați, la alții 100 sau 50, bănuim, kg. Sunt puțini cei care au predat o rată în contul plății pământului. Un indiciu asupra plății pământului primit îl avem la nr. 251 - Anica
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
împroprietărită cu 1 ha, pentru care achită suma de 1120 lei, fără ca la „Restanțe” să se fi înscrisă ceva. De la alți împroprietăriți aflăm (Ion M. Perju la numărul 267) că pentru 0,5 ha s-a achitat cu 50 kg grâu, ceea ce ar însemna că prețul pământului era simbolic, dacă nu s-ar fi scrisă înainte că reprezintă rata anuală. Majoritatea loturilor de împroprietărire au fost de 50 ari (5000 m2), cel mai mică a fost de 1250 m2, iar cel
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
38 lei, un total de venituri bănești de 145.644 lei. Fondul funciar al GAC (teren agricol: 330,32 ha, din care 302 ha suprafață arabilă; pășuni naturale: 24,89 ha; vii pe rod 3,43 ha) era cultivat cu: grâu de toamnă - 83 ha; orz de toamnă - 2,15 ha; orz de primăvară - 5,85 ha; ovăz - 3 ha; porumb boabe - 173 ha; floarea soarelui - 10 ha, cu 950 kg/ha (9,5 t); cartofi de toamnă - 3 ha cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
20 000 de ani, cele mai evoluate dintre aceste ultime primate, nomade și ele, se instalează în Orientul Mijlociu, o zonă cu un climat deosebit de propice acum. Aici, ele găsesc din abundență, în stare naturală, produse care pot fi stocate îinul, grâul, orzul, mazărea și lintea) și animale care pot fi capturate îcâinele, oaia, porcul, bovinele și calul). Câteva grupuri se stabilesc pentru perioade destul de îndelungate în locuri unde își construiesc primele case de piatră. Sacrul îi însoțește și aici: anumiți zei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
Di. Tot pe atunci, ceva mai la sud, înflorește cultura Long Shan: sate păzite, cu incinte din pământ bătătorit, precum și o organizare în sistem de principate, cum a fost Hao Xi’an. Aici se cresc vite și oi, se cultivă grâu și orz. Totuși, dezordinea era la ea acasă: este așa-zisa perioadă a „celor zece mii de regate”. în aceeași perioadă, în Egipt, primul principe occidental menționat în mărturiile scrise, regele Menes, stăpânește atât Egiptul de Sus, cât și Egiptul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
a ceea ce va deveni Ordinea economică. La Córdoba, capitala califatului, cel mai mare oraș din Europa, oamenii vorbesc araba, gândesc în greacă și se roagă în latină, arabă sau ebraică. Bogățiile vin de peste tot: aurul din Africa, mirodeniile din Asia, grânele din restul Europei. în bibliotecile califatului există mai multe cărți decât în toate celelalte biblioteci europene la un loc. Celălalt mare imperiu al lumii, cel chinezesc, controlează toate mările Asiei; coordonează exportul de mirodenii către Europa în schimbul unor produse agricole
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
a domina comerțul maritim. în regiunile controlate de ele, banul devine mai important decât forța, sistemul salariat se impune în fața iobăgiei, investiția în fața construcției monumentale, iar comerțul în fața serviciului de ordine. Diviziunea muncii se amplifică, productivitatea agricolă crește, iar prețul grâului, produs acum în cantități mari, scade; tot mai mulți orășeni pot să-l consume și pot cumpăra haine de lână vopsită cu noi culori; apar primele războaie de țesut. Se face resimțită nevoia creditelor; minuscule comunități evreiești, răspândite de treisprezece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]