KorAP: Find »[drukola/base=grăbi & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...72 73 74 ...599 >

14,967 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334

În steagul se simboliza Insula Hood din Arhipelagul Galápagos sau al Insulelor Vrăjite, din Oceanul Pacific, exact pe linia Ecuatorului, la vreo șase sute de mile de continent și de civilizație. Aceea era o lume În care timpul părea să nu se grăbească deloc și, monotone, zilele se scurgeau identice, una după alta, fără să se observe, altfel decît după migrarea albatroșilor, schimbările de anotimp. Două nave, una din ele deja cunoscuta fregată numită Virgen Blanca, trecură foarte aproape fără să-și arunce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
Îi promitea că-l duce să vadă păpușarii. — Coleman! strigă el. Pregătește-i pe gabieri și, cînd sînt gata, trezește-l pe domnul Garret... Zbîrcitul șef de echipaj făcu un gest de Încuviințare, aruncă o privire spre pămînt și dispăru grăbit printr-un tambuchi. TÎnărul ofițer trei Elliot Caine studie direcția vîntului, verifică impecabila orientare a velelor și zîmbi, mîndru de sine și de vaporul său. Soarele, care tocmai răsărea În spatele lui, proiectă direct o lumină roșietică asupra insulei sălbatice, care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
ca să stea liniștit, porunci el, Întorcîndu-se spre secund. Poate că e englez... Ecoul exploziei Îl trezi pe Oberlus. Vela mare fusese strînsă; prora nu mai spinteca apa, ci numai se Înfigea blînd În ea, cu elanul tăiat, iar oamenii se grăbeau să arunce ancora și să coboare bărcile la apă, cînd, deodată, un gabier ridică brațul, alarmat: — Acolo! Acolo! Bărbatul de pe stîncă striga acum, părea să ceară ajutor, cu toate că nu se putea Înțelege ce spunea, agitîndu-și brațele tot mai disperat, În vreme ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
pe plajă aproape o oră mai tîrziu și se opri la adăpostul umbrelor. În cea mai mare liniște, Îi observă pe bărbații care dormeau ghemuiți În jurul focului, unde se afla și un paznic, Înarmat cu un trabuc gros. Nu se grăbi, asigurîndu-se că toți dușmanii lui se aflau la vedere și că nimeni nu avea să-l surprindă pe neașteptate, și În cele din urmă, cu calm, ridică harponul, ținti cu grijă, Întinse brațul și azvîrli arma fără a o Însoți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
Dar nu mai există nici malul celălalt... Nu există altceva decît marea, iar marea e moartea, veșnicia, infinitul... Poate că ăsta e iadul la care am fost osîndită, pentru tot răul pe care l-am făcut... Tăcu, dar el o grăbi cu o voce răgușită: - Vorbește, Îi porunci. Spune prostii În continuare, dar spune ceva, orice... Dacă n-o faci, o să cred că am murit și eu și că sînt condamnat să trag la vîsle, ducîndu-te pe tine spre nicăieri... Spune

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229

-n regulă? Sari la noi pe Autostrada 5, unde depășim un panou publicitar. Hrană Sănătoasă și Prețuri Populare la Popasul Karver Stage. Sari la nici un Burning Blueberry, nici un Rusty Rose ori Aubergine Dreams în Spokane. El nu voia să se grăbească, strigase agentul imobiliar de la baza scărilor, dar era ceva ce voiam să știm? Aveam vreo întrebare despre ceva? Am vârât capul în dormitorul principal, și cuvertura albă a patului cu apă susținea o Brandy Alexander citind, care, după cât respira, părea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
zice asta, ce trebuie să faci e să-l țintuiești pe Ellis la podea ca să nu se poată răni. Cobor într-un minut. Brandy se uită la mine și zâmbește, arcuindu-și puternic buzele Plumbago. — Parker? zice. Asculți? — Vă rog, grăbiți-vă, se aude prin ușă. După ce-l țintuiești pe Ellis la podea, zice Brandy, blochează-i gura deschisă cu ceva. Ai portofel? Trece o clipă. — E din piele de țipar, domnișoară Alexander. — Atunci probabil că ești foarte mândru de el

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
zice Brandy. Va trebui să i-l vâri între dinți ca să-i ții gura deschisă. Așază-te pe el, dacă trebuie. Brandy surâde la picioarele mele ca întruchiparea răului. Prin ușă se aude de la parter zăngănit de cristal autentic spart. — Grăbiți-vă! strigă Parker. A început să spargă lucruri! Brandy se linge pe buze. După ce i-ai deschis gura, bagă mâna și prinde-l de limbă. Dacă n-o faci, o să se sufoce, și-atunci o să șezi pe-un cadavru. Tăcere

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
Numai respirația ei face să zăngănească oțelul și celuloidul vârâte înăuntru, ascunse, numai faptul că Brandy e vie le face să muște și să ronțăie stofa și pielea ei. Sari la vreme de noapte, tatăl lui Brandy îi zicea mereu, grăbește-te. Îmbracă-te. Trezește-o pe soră-ta. Pe mine. Luați-vă hainele pe voi și urcați pe bancheta camionetei, zicea el. Și o făceam, mult după ce posturile TV cântaseră imnul național și ieșiseră din emisie. Își încheiaseră transmisiunile pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
accidentul feroviar, tata a zis că agenții de pază vor veni dintr-o clipă în alta. Pentru mine asta însemna: o să fim bogați. O să fim în siguranță. Dar ce voia el de fapt să spună era că trebuie să ne grăbim sau vom fi prinși și-o să pierdem totul. Sigur că-mi amintesc. — Tipu’ de la poliție, zice Brandy, el era tânăr, douăș’unu’ sau douăș’doi de ani. Nu era cine știe ce boșorog mizerabil. N-a fost oribil, zice ea, dar n-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805

pe tine... Fusese felicitat pentru acțiune și mai ales pentru raportul inteligent și îngrijit, începuse o vreme în care nu prea erau evenimente și orice "caz" era bun pentru a justifica răspîndirea jandarmeriei în teren în ochii unor politicieni prea grăbiți cu tăierea fondurilor de stat, fusese felicitat, dar nimeni nu observase noutatea, M.I.P. Mai tîrziu, cînd a fost observată, a ieșit ce a ieșit. A stat și s-a gîndit cu grijă, cumpănit, și a ajuns la concluzia că, în fața

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
în cămașă, vara, tot îl purta. Îi dădea o senzație strașnică de putere, de bărbăție, era nemaipomenit de înviorător dimineața cînd îl strîngea cu încă o gaură, chiar dacă peste zi trebuia să-i dea drumul. Domnișoara K.F. nu s-a grăbit cu răspunsul. Auzea cum soarbe încet din ceașcă, un țăcănit aproape metalic, a pus ceașca la loc în farfurie, un foșnet, și-a aranjat rochia albastră, trosnetul nuielelor uscate, s-a așezat mai bine, lăsîndu-și, probabil, brațele să se odihnească

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
inginerului nu-i displăcuse cu totul și atunci, la cea de-a doua întîlnire a lor, Cezar Stoicescu ar fi putut desluși o undă de simpatie în privirea iscoditoare a lui Bîlbîie. Ar fi putut dacă nu s-ar fi grăbit, dacă n-ar fi intrat în panică, dacă nu l-ar fi paralizat gîndul că stîrpitura din fața lui însemna sfîrșitul nu doar al carierei sale, ci și al celei mai grozave aventuri din cîte trăise pînă atunci. Iar, pe deasupra, era

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
Apoi prinse și de reverul tunicii locotenentului Georgescu o altă insignă alb-aurie, iar după o clipă de ezitare făcu la fel și în ceea ce-l privea pe Leonard Bîlbîie. Acesta se roși de emoție ori din alt motiv și se grăbi să iasă pe alee, la răcoarea nopții. Îi cam vîjîia capul, dar nu-l durea. Poate de la șampanie și de la aerul cald, închis, dinlăuntru. Nu se încumetă să cerceteze insigna pînă cînd nu ieși în stradă, în dreptul unui felinar. Balbo

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
e mereu neras, ,,ăă, cum să-ți spun eu dumitale, am o informație sigură, în chestiunea asta nici un om de pe pămînt nu s-a înșelat, nu mai am vreme, efectiv nu mai am decît foarte puțin timp. Trebuie să te grăbești, dragă Bîlbîie, să te grăbești." Leonard Bîlbîie a priceput că este într-adevăr o chestiune foarte serioasă, a înclinat încă o dată fruntea, s-a răsucit pe călcâie și a ieșit cu pași rari, egali din birou. Ar fi vrut să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
să-ți spun eu dumitale, am o informație sigură, în chestiunea asta nici un om de pe pămînt nu s-a înșelat, nu mai am vreme, efectiv nu mai am decît foarte puțin timp. Trebuie să te grăbești, dragă Bîlbîie, să te grăbești." Leonard Bîlbîie a priceput că este într-adevăr o chestiune foarte serioasă, a înclinat încă o dată fruntea, s-a răsucit pe călcâie și a ieșit cu pași rari, egali din birou. Ar fi vrut să-i spună că se va

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
Leonard Bîlbîie a priceput că este într-adevăr o chestiune foarte serioasă, a înclinat încă o dată fruntea, s-a răsucit pe călcâie și a ieșit cu pași rari, egali din birou. Ar fi vrut să-i spună că se va grăbi cum nu s-a grăbit nimeni pînă atunci din Serviciu, dar știa că lui Mihail nu-i plac asemenea promisiuni patetice. Era o minte lucidă, prea lucidă, dacă îi spusese și chestia asta, că n-are încredere nici măcar în el

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
este într-adevăr o chestiune foarte serioasă, a înclinat încă o dată fruntea, s-a răsucit pe călcâie și a ieșit cu pași rari, egali din birou. Ar fi vrut să-i spună că se va grăbi cum nu s-a grăbit nimeni pînă atunci din Serviciu, dar știa că lui Mihail nu-i plac asemenea promisiuni patetice. Era o minte lucidă, prea lucidă, dacă îi spusese și chestia asta, că n-are încredere nici măcar în el. N-avea, dar îl trimitea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
a urca pînă acolo. "Ați primit oaspeți, domnișoară. E un fapt cu totul nou și care poate avea consecințe incalculabile asupra așezării, nu?" K.F. i-a făcut semn să servească, avea totul la îndemînă și nu avea motive să se grăbească. A gustat din dulceață, a băut apă rece, de cafea nu s-a atins. De cînd se mutase în Vladia, și erau destui ani, n-a mai băut cafea, vinul te ține destul de treaz și cu poftă de viață dacă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
neliniște și o curiozitate, ce se va ivi acolo, în lucirea oglinzii? Atunci cînd i-a trecut prin minte pentru prima dată această întrebare s-a scuturat înfiorat, înțelegea perfect că acolo, la capăt, era chiar Sfîrșitul, de ce să se grăbească, de ce să aibă această curiozitate care în felul ei îl împinge de la spate?! A alungat gîndul, s-a încărcat cu nenumărate trebușoare, fleacuri, mărunțișuri, și-a făcut planuri de restructurare a Serviciului, s-a apucat să recitească dosare clasate pentru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
va fi chemat nu se va duce, dacă se invită, partida e cîștigată. S-a invitat. Chiar într-un fel în care îi dădea dimensiunile triumfului acțiunii: a acceptat fără să crîcnească condiția pusă cîteva zeci de minute. Nu se grăbea, nu era ocupat, nu mai era!, dar a pipăit terenul, era solid, putea păși cu nădejde. Dacă l-ar fi chemat, lucrurile s-ar fi precipitat. Bătaie de cap, să fugă, să se ascundă, chiar la generalul Broșteanu ori la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
împlinească. El și adjutantul Popianu, dar Popianu nu o va face niciodată. Nu mai putea să o facă. La rugămintea lui Bîlbîie, desigur, altfel nu se putea explica nimic, Popianu luase în serios rolul de mesager al Comitetului din Vladia, grăbind desfășurarea evenimentelor. Nu i se explicase nimic, Bîlbîie nici măcar nu avea cum să o facă, totul se desfășurase repede și aproape imprevizibil. Aproape și nu cu totul imprevizibil, deoarece un lucru era clar Bîlbîie ar fi făcut și pe dracu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
care pînă la urmă nu mai poate fi oprit. Orice avalanșă începe de la un bulgăraș mititel, de la o simplă adiere de vînt, cît ar bate o pasăre cu aripa, chiar de la o bătaie de aripă. De aceea trebuie să mă grăbesc, excelență, să mă grăbesc, și atunci cînd te grăbești s-ar putea să faci greșeli. Dar trebuie să risc, n-am încotro. De aceea o să-l pun pe Radul Popianu să declanșeze afacerea. Poate fi în stare de așa ceva. Așa cum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
nu mai poate fi oprit. Orice avalanșă începe de la un bulgăraș mititel, de la o simplă adiere de vînt, cît ar bate o pasăre cu aripa, chiar de la o bătaie de aripă. De aceea trebuie să mă grăbesc, excelență, să mă grăbesc, și atunci cînd te grăbești s-ar putea să faci greșeli. Dar trebuie să risc, n-am încotro. De aceea o să-l pun pe Radul Popianu să declanșeze afacerea. Poate fi în stare de așa ceva. Așa cum îl știți, oricînd poate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
Orice avalanșă începe de la un bulgăraș mititel, de la o simplă adiere de vînt, cît ar bate o pasăre cu aripa, chiar de la o bătaie de aripă. De aceea trebuie să mă grăbesc, excelență, să mă grăbesc, și atunci cînd te grăbești s-ar putea să faci greșeli. Dar trebuie să risc, n-am încotro. De aceea o să-l pun pe Radul Popianu să declanșeze afacerea. Poate fi în stare de așa ceva. Așa cum îl știți, oricînd poate să treacă drept omul Comitetului

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]