2,279 matches
-
se roși puțin. Mini îi privi atunci pe amândoi. Atitudinea, așa de ciudată și de bătătoare la ochi a Lenorei, o făcea curioasă. Eliza era cu totul neturburată și cu obicinuitele ei cochetării de mers, de vorbă, părea o cănăriță grațioasă și nepăsătoare. Doru era absorbit de idei triste, dar nu aveau desigur între ei nici o complicitate. Se reîntoarseră. Lina profitase bine de timp. Păreau a fi terminat o conversație foarte animată. Lenora se culcase complet pe perini și părea obosită
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
pasta cărnoasă a noutăților, păreau îmbălsămate în ceară. . . Era, în fine, o pânză mare pe care Mini o avea dragă. O femeie cu rochie de satin albă și cu o pană fabuloasă la pălăria neagră, având alături o ciută strânsă grațios și sperios în faldurile adinei ale fustei mătăsoase. ... Și mai erau azi, într-un colț, un domn și o doamnă drept orice vizitatori. . . O pereche după toate aparențele. . . și când Mini se uită mai bine. . . o pereche deloc banală: Doru
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
facă feciorul învățător și om mare. Mare era, pertru că era masiv și grăsimea îi atârna ostentativ pe burtă. Mă gândeam că tata nu are atâția juncani și că eu nu o să ajung niciodată învățătoare și mă vedeam mereu o grațioasă ospătară, nici azi nu știu de ce. Poate pentru că auzisem de la tata că la Constanța, la unchiul meu stătea în gazdă o grațioasă ospătară cu numele Bianca, și mie mi se părea fantastic să te cheme Bianca și să mai fii
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
tata nu are atâția juncani și că eu nu o să ajung niciodată învățătoare și mă vedeam mereu o grațioasă ospătară, nici azi nu știu de ce. Poate pentru că auzisem de la tata că la Constanța, la unchiul meu stătea în gazdă o grațioasă ospătară cu numele Bianca, și mie mi se părea fantastic să te cheme Bianca și să mai fii și ospătară, alunecând printre oameni și mese, ca o naiadă zburdalnică prin câmpurile cu flori. Atunci, am început să învăț singură, cu
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
-se vag și plăcut - ca un corp evanescent de ceață colorată, născut brusc în miezul minții tale - în fața ochilor tăi ... trece o clipă prin cameră, ca un rățoi flasc și morbid , privindu-te în ochi pe tine -„se” - tu cerebralul, grațiosul și sublimul, comicul și tragicul, cu corpul, umbra, ticurile, gesturile , gusturile și privirea ta de-o clipă... pentru a se reîntoarce apoi în corpul lui de cuvinte... în acest un ansamblu de cadavre experimentale, reci, invocate - în toată nuditatea realității
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Georgiana Artenie, Antonela Vieriu, Madalina Tîmpău () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_945]
-
După câteva clipe de stupoare mută, Filip pufni în râs căci leul împăiat arăta jalnic. Totul îl făcea să fie ridicol: ochii neconvingători de sticlă, gura căscată, limba și gingiile vopsite strident într-un roșu nenatural, piciorul din față ridicat grațios și înțepenit într-o poziție de balet comic, rotilele cu care erau prevăzute celelalte trei picioare și, în fine, blana și coama destrămate, devenite jalnice smocuri țepoase mustind de larve de molii. Ți-l prezint pe Leo, fostul meu colaborator
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
urmeze până la stăpânul castelului ce stătea într-un fotoliu în mijlocul labirintului stilizat, reprezentat de mozaic. Pilaștrii înalți, imitând arborii, se răsfrângeau brusc la nivelul ochilor Bătrânului în arcuri boltice, sculptate ca niște ramuri înfrunzite ce se întretăiau într-un joc grațios de linii, acolade și volute. Vitraliile cerneau o lumină difuză de culoarea șofranului. Mierle negre cu cioc portocaliu zburătăceau pe sub bolți, căutând parcă o ieșire. Dar nu stâlpi de piatră sculptați ca niște arbori erau ceea ce văzuse el, ci două
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
cu maimuțe pe umăr și șerpi exotici încingându-le busturile, anunțau prin pâlnii de tablă ruginite "Sosirea vestitului circ Coradino în urbe". Pornite din arcuri, săgeți cu cozi lungi de panglici multicolore sfâșiau aerul, înscriind pe cer volute leneșe și grațioase însemne efemere. Iarmarocul era în afara urbei, nu departe. îl găseai ușor după zgomot, după mirosul acru de urină de vite amestecată cu paie sau, pur și simplu, urmând trupul de șarpe format de care, birje și chervane, ca o coloană
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
plecau în grabă afurisind, scuipând în sân și bătând cruci mărunte. O matahală de femeie, concubina starostelui, probabil, într-un costum de catifea vișinie ce-i lăsa goale pulpele și brațele obeze, neuniform arse de soare, traversa cât putea mai grațios scena, agitând un batic colorat. Făcea gesturi obscene cu limba, lăsând la vedere, printre buze groase și unsuroase, mai multe șiruri de dinți mici și ascuțiți de știucă. Avea părul pudrat cu făină de orez trecută prin sită de borangic
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
mai frumoasă bucurie a unui actor: tracul. Cine ar fi crezut că Halterofilul din Vitan poate fi atât de emoționat? Nu bănuia nici măcar Mariana, care era, oricum, copleșită de tracul ei. Așa se face că la ora exactă, ca un grațios cuc, Mariana dădu drumul la casetofon și țâșni pe scenă, uitând de introducerea lui Mișu. Baby, take off... Ropote de aplauze făcură să se cutremure pereții MaxiBarului. Mariana își aduse aminte brusc de introducere, își strânse bluzița Dolce&Gabanna deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
încet. Mișu se retrase, cu inima cât un purice. Mariana scoase un oftat de durere, simți un junghi îngrozitor în abdomen, acolo unde copilul lui Mișu nu va crește niciodată, și se prăbuși epuizată la pământ, dintr-o singură mișcare grațioasă, cu bucile perfecte îndreptate spre publicul în extaz. Mișu simți un fior. Sorinel aștepta, strâmb. Cei doi aproape că se luară de mână în tensiunea înceată cu care Mariana muri... nu muri... slobozi spre public un divin, feminin, ferm, contrapunctic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
care s-o iubesc... și să simt într-adevăr ce-i scriu! Le urmăream cu priviri duioase pe toate fetele din cursul superior de la Carmen Sylva și de la Moteanu, când se-ntorceau de la școală și treceau prin fața porții mele. Frumușele, grațioase și pline de un farmec pe care numai ele, dragele de școlărițe-l au: în șorțurile de uniformă pepite sau negre, cu gulerașe albe, cu pantofi și ciorapi negri, care dau piciorului o distinsă eleganță; treceau în grupe de câte
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
cu pași ușori, ca de balerină, luând bibelourile de la locul lor și așezându-le Înapoi pe același loc, cu mare-mare grijă. Valsul acesta printre lucruri o făcea să se simtă, În ciuda corpolenței și chiar a vârstei sale, Încă tânără și grațioasă. „Ce umbli ca o lebădă?“, o apostrofa de multe ori bunica ei, apărând În tocul ușii cu privirea ațintită-n gol. „Mai bine ai face curat prin toată casa, decât să te Învârți de colo-colo fără rost... Nu vezi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
popular francez, este L’affaire du collier. Odată cu subtilizarea de către Olrik a unei bijuterii fără de preț, Mortimer și Blake sunt absorbiți în vârtejul universului ficțional populat de umbrele unor Rocambole, Fantomas și Arsène Lupin. Căutarea „colierului” (obiect mitic convocând strălucirea grațioasă a Vechiului Regim și monarhia franceză) expune subteranele unui Paris ce îl atrăgeau și pe Jean Valjean în pântecele sale. Ca și iluștrii săi înaintași în ale crimei, Olrik se ascunde în acest labirint ce este corespondentul unui regat al
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
schimbat, pe cât de Îmbietor, pe atât de pervers... „Ehe”, Își spuse medicul, „se pare că avem de-a face cu o bucățică bună...” Noimann o Învălui cu răsuflarea sa. Cămașa se balansă În aer, fâlfâindu-și mânecile cu o mișcare grațioasă. Noimann se gândi la o strategie, și anume: să atragă cămașa cât mai aproape de pieptul lui, după care, cu o mișcare bruscă, s-o apuce cu ambele mâini de talie, astfel Încât aceasta să nu aibă nici o posibilitate de scăpare din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
albă de deasupra Îi răspunse cu un chicotit plin de promisiuni. Acum mânecile se ondulau deasupra sa, executând un dans bizar și voluptuos. Prinsă de fire nevăzute, cămașa de noapte se apropia și se Îndepărta de pat, făcând volute din ce În ce mai grațioase. „Te pomenești”, Își zise Noimann, „că și ființele ce În loc de corp posedă aer sau mai știu eu ce sunt bântuite de dorința de a-și perpetua specia...” „Îhâm”, Îngână, ondulându-se cămașa de noapte aflată acum undeva În dreapta sa... „Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
cum se perindau pe vârfuri, trecând dintr-o cameră În alta. Poate că totul nu era decât o halucinație. O halucinație de care făcea haz Lilith, stând În pat picior peste picior, Înconjurată de cărți de tarot. Urmărind-i mișcările grațioase, Noimann Își aduse, nu știu de ce, aminte de inginerul Satanovski, cel care făcea la Corso diverse exchibiții, mânuind cărțile de joc cu atâta viteză și atâta dexteritate, Încât, desfășurându-le În aer, putea reconstitui din ele diverse scene din spectacole
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
DISTANTA ÎN CIRCA 130 DE ANI, CU O VITEZĂ MEDIE DE 800 KILOMETRI PE SECUNDĂ. DAR NIMENI N-A ÎNCERCAT DEOCAMDATĂ UN ASEMENEA ZBOR. PENTRU A REALIZA CĂLĂTORIA ÎN 11 ZILE ("CIFRA PE CARE A POMENIT-O MAIESTATEA VOASTRĂ PREA GRAȚIOASĂ") AR TREBUI O VITEZĂ MEDIE DE 40 DE MILIOANE DE KILOMETRI PE SECUNDĂ. DATĂ FIIND ACTUALA EFICACITATE IMPERFECTĂ A SISTEMULUI ANTIACCELERAȚIE, EFECTUL ASUPRA SISTEMULUI NERVOS AL OMULUI, AL UNEI ASEMENEA ACCELERAȚII TOTALE, ESTE IMPOSIBIL DE APRECIAT. EXCLAMĂ EXTREM DE TULBURATĂ ÎMPĂRĂTEASA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
SE RETRĂGEA. ÎN CELE DIN URMĂ ÎȘI IZGONI DIN SUFLET SENTIMENTUL COPLEȘITOR DE SINGURĂTATE ȘI ATERIZĂ CU AUTOAVIONUL LA PALAT PESTE O ORĂ. O privi cu ochii pe jumătate închiși și în timp ce vorbeau. Ședea țeapănă lîngă el: o femeie înaltă, grațioasă, cu fața prelungă, ai căror ochi verzi îi ascundeau de fapt gîndurile, în loc să le dezvăluie. Ședeau sub un palmier din grădina ce alcătuia sala de recepție de la etajul treizeci și patru. Îi mîngîiau adieri blînde; lămpile cu abajur luminau la fel de blînd scena
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
-l E. Lovinescu despre lirică. Iată exemple de opacitate: Emanoil Bucuță, purtătorul unui univers personal, poetul Cetății de Argint, este închis în aceeași carceră cu mimul său d-l Dorian; ceva mai mult, e subordonat acestuia din urmă, ca mai "grațios". Alt exemplu: d-na Otilia Cazimir (poetă compasată, lună din luna d-lui Topîrceanu, el însuși un pastiș, ocupată de curând să învețe manierele versului de la d-na Contesă de Noailles), e lăudată pentru grație, aciditatea sa umoristică etc. * Competența
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
l-au întîmpinat cu potrivnicie. Astăzi pare sigur că dreptatea a stat de partea celora, nu a mea. Poezia e încă valoare relativă. E vălul de aparențe și încîntare, fâlfâitor deasupra lucrurilor, cum se definea din vechi. Să alegi între grațios și Grație, între încîntare și Mântuire, iată canonul întrebării. Suflet mai degrabă religios decât artistic, am vrut în versificările mele să dau echivalentul unor stări absolute ale intelectului și viziunii: starea de geometrie și, deasupra ei, extaza. Melodioasele plângeri ale
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
pe când noi, oamenii, îl regăsim numai arareori și îl privim de fiecare dată fie ca pe un har, fie ca pe o infirmitate. În noaptea de atunci n aș fi mișcat nici pleoapele de teamă să nu-mi tulbur prea grațiosul sfinx... N-am să insist asupra unei stări pe care aproape o uitasem. Am să spun doar că în prima noapte a lamentațiilor lui Petru mi-am amintit-o pentru a-mi satisface mărunta necesitate de a privi din patul
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
neantul. În lunga, cenușia rochie, Jeni Pop executa dansul-plutire. Ea nu era departe, nici aproape, deși se depărta și se apropia. Se depărta cu spatele la mine păstrându-mă aproape, în punctul fix din care o priveam. Apoi, după o ultimă și grațioasă piruetă, ea mi-a făcut un semn, a ridicat o mână, stânga. Simțeam pe pleoape subțirea fluturare a franjurilor de la mânecă, le auzeam și foșnetul. Am închis ochii... Când i-am deschis, era întuneric. În beznă deslușeam ceva nedefinit și
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
își frământa mâinile iar pe chipul său umbrit de tristețe se putea citi durerea remușcării. Angela îl sărută pe frunte, spunându-i că va reveni a doua zi și părăsi salonul. Radu îngândurat, rezemat de tocul ușii îi urmărește mersul grațios și mândru. Ea ieși pe ușa holului cu o mișcare bruscă a capului fără a mai privi înapoi. După sărutul repezit al Angelei și plecarea ei ca o furtună, Radu rămăsese singur. Liniștit că se simțea mai bine, încerca să
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
flori pălite,-ntîrziate, Ca și noi... Zi, finala melodie din clavirul prăfuit, Or ajunge plânsul apei din havuzele-nnoptate. Vezi, din anticul fotoliu - Agonia violetă, Catafalcul, Și grădina cangrenată, În oglinda larg-ovală încadrată în argint... Alb Orchestra începu cu-o indignare grațioasă, Salonul alb visa cu roze albe - Un vals de voaluri albe... Spațiu, infinit, de o tristețe armonioasă... În aurora plină de vioare, Balul alb s-a resfirat pe neuitatele cărări - Cântau clare sărutări... Larg, miniatură de vremuri viitoare... Nervi de
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]