4,781 matches
-
stăpânește năzuința aptă să devină realitate, a ieșit la iveală. N-aș fi reușit să prefigurez câteva cuvinte dacă mi-aș fi alcătuit înainte în gând cuvintele de rostit cu maestra Felicia Filip. Nicidecum nu s-ar fi întipărit în grai cuvintele pe care să le rostesc de față cu maestra, dar nici după aceea n-a mai rămas nimic în mintea mea din discuția pe care am purtat-o. Doar în ochi și în inimă! Maestra Felicia Filip este o
FELICIA FILIP. ÎNVESELIRE PENTRU CÂND ÎI VA TREBUI INIMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371965_a_373294]
-
cât și ca romancier (Insularii, Iasi, 2011). Aspectele urmărite în volumul în discutie, accentele puse pe condiția de minoritar, exilat, străin a lui Ion Miloș și drama care decurge tocmai din aceasta ce duce spre strigătul identitar ,,Nu fugi din grai!”, pe zbaterea continuă și revenirea la izvoare spre a se salva de neant, confesiunile scriitorului presărate ici-colo pentru a susține argumentația, conferă veridicitate și autenticitate scriiturii. Dincolo de încărcătura informațională densă, uneori greu de urmărit, cartea Ion Miloș. Viața și opera
CONSTANTIN DRAM . O MONOGRAFIE ION MILOŞ LA EDITURA ACADEMIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371997_a_373326]
-
iată - vorbim de două state... Nicăieri pe lume nu se mai întâlnesc/amintesc de două state care să aibe istorie comună, limba comună, simțire comună, iubire asemănătoare față de tradiții și obiceiuri, aceleași povești transmise de secole la rândul prin viu grai și să aibe aceeași eroi... Soarta hazardată a aruncat niște zaruri negre... căci, zarurile țărișoarelor acestora aveau înfățișate pe toate părțile același destin: - disiparea, împânzirea până la dispariția acestui popor s-a dorit, nu numai de către Marile Puteri, dar și de către
ROMÂNIA A VOTAT “MAREA UNIRE”? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371956_a_373285]
-
ferim, Greșim și iar plătim. Plătim și după moarte, Plătim abia atunci: Văzută-i a ta soarte În beznă când te-arunci. Că nu sunt vorbe goale Acelea: iad și rai; Că nu-s degeaba boale, Nici vorba „rău”, din grai. Și, totuși, vom trăi Pe veci, nelimitat Cât timp ne vom simți Cu sufletul curat. Trăim în amintire Și vom trăi mereu, Nimic nu-i fără știre Nici fără Dumnezeu. E amintirea bună ? Vom retrăi prin ea ! Din nou vom
IAD ȘI RAI de DANIELA GUMANN în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372074_a_373403]
-
afla și în orice făcea, cântecul era parte din viața ei, din felul ei de a fi. Am fost șase frați la părinți și cu toții am moștenit talentul artistic al «mumei», cum o alintam noi, cu atâta drag, în dulcele grai gorjenesc, în cazul meu. Prima dată am pășit pe scenă la Cooperativa «Arta Casnică», Tismana, unde, de altfel, am învățat să țes covoare persane și oltenești de la o măicuță de la Mănăstirea Tismana. Cu formația artistică a acestei cooperative am participat
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
matroane nasc urgii să fii, Cu barbă lungă în anotimpuri îți fluturi lesne a ta coamă, Îți lepezi cursul de păcate în strigăte de lună-n iarnă, O, umbră vreme albă-n ani, eternă renăscută viață, Cu tulburări limpezi în graiuri, cu nostalgii albe de ceață, Ești cumpănă de stea-n arcuș ce raze-n clipe se aprind, Un scăpătat cu reci fiori, năframe-n flori albe colind. Tu, timpule încet te duci, curtat cu plai de sărbători, Dar nu îți
AN VECHI, AN NOU de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372567_a_373896]
-
poet creația literară specifică motivării sensului ipostazelor, o formă de prezentare a lucrurilor într-un adevăr al imaginarului imaginat. Din prea mult respect pentru trecutul poporului, din care părinții și strămoșii lui se trăgeau, Eminescu a cultivat limba după normele graiului țăranului care își petrecea viața de la asfințitul și până la apusul soarelui, de la semănatul și până la recoltatul roadelor pământului ca urmare a muncii sale neobocite și de la horele din zilele de sărbătoare ale verii, până la șezătorile sau clăcile unde oamenii satului
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
aur și lumină, cari cântă senina lor viață în palate de cristal”, ci ca o dorință vie a inspirației pentru tot ceea ce avea să însemne creația lui poetică. Trecute prin filtrul desăvârșit al erudiției, în spiritul trăirilor țăranului și a graiului lui, puținele basme culese de Eminescu și antologate în volume de basme populare scot în evidență calitatea lui de culegător de folclor.(2) Crescut în satul tradițional românesc, poetul se va simți atât de atras de frumosul arhaic, încât toată
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
din doinele create cu suspine de rapsodul popular, în liniile cusăturilor iei strămoșești. Locul nașterii și al copilăriei lui sunt profund marcate de toată istoria Țării de Sus. Un ținut românesc cu vechi datini și conveniențe, cu o concordanță a graiurilor și cântecelor, care au avut în permanență în memoria poetului imaginea cetății de scaun a Sucevei, a domnitorului Ștefan cel Mare, un loc mitic considerat atât al învățaților cronicari, cât și a marelui erudit al epocii sale, savantul Dimitrie Cantemir
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
2000:206). La vârsta de 19 ani, în anul 1869, împreună cu alți prieteni iubitori de folclor, printre care și binecunoscutul jurnalist al timpului, prozatorul Grigore Haralambie Grandea (1843-1897), poetul se alătură cercului literar Orientul(3), având ca scop culegerea, din graiul viu al poporului, basme, doine, balade și legende cu întâmplări din istoria frământată de nevoi a celor care locuiseră acest pământ străbun, vitejii daco-geți, cât și a celor care îl locuiau acum sub numele de român. Printre basmele populare culese
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
daco-geți, cât și a celor care îl locuiau acum sub numele de român. Printre basmele populare culese de Eminescu se numără: Călin-Nebunul, Frumoasa Lumii, Vasilie-finul-lui-Dumnezeu, Borta-vântului, Finul-lui Dumnezeu. În toate aceste creații literare populare se va observa atracția poetului față de graiul poporului, dar și de prezentarea anumitor amănunte legate de spiritul care a dominat și încă mai domină perceperea despre lume a țăranului român. Dezlegarea tainei cuvintelor vechi românești este substituită cu prezentări de acțiuni fantastice care corelează imaginația cu realul
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
așa, strașnic s-o mâniat ș-o gătat oștire să se ducă cu război asupra lui. Împăratul era frunte, știi, mai mare.” (Basmele românilor, vol.V, 2010:239). În transcrierea lor, le mărginește și le atașează arhaicului într-un minunat grai popular, făcând cititorul să le îndrăgească și să le adauge propriului vocabular. Forma viitorului popular ”o omorât, o făcut, o mâniat, o gătat” înlocuiește magistral perfectul compus care ar fi trebuit, după normele gramaticale, să fie trecut atât la forma
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
plătit, vorbirea, este Ioan Batinaș. Da! Cuvântul, zice-se, a fost dintru început la Dumnezeu, iar acum e la om ca să-l înmulțească, să nu-l încremenească în fundul sufletului și să-l întrebuințeze la vorbit! Nicio comunicare nu e superioară graiului omenesc și nici un om nu e mai bun decât acel ce are cuvânt de spus, nu cuvânt de ascuns! Așa l-am cunoscut pe actorul Ioan Batinaș: stând de vorbă la ocazia unei scurte și neuitate vizite făcute la Teatrul
IOAN BATINAŞ. BOLTA TEATRULUI, STREAŞINĂ NU PIEDESTAL... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372843_a_374172]
-
sesizabil. Mulți se vor fi așezat, dintre înaintașii celor înțelepți, să caute înțelesul a ceea ce se consideră că viața este o repetare a unei grandioase scene imaginare a imaginii imaginate a existenței umane. O doină populară maramureșeană zice astfel, în graiul imaginat al omului molcom al muntelui: Câtă lume-i pentru mine, / Nu doresc să si la nime” (Doniga, 1980:11). Ce fapt al neajunsului vieții îi impune personajului imaginar să ia o astfel de decizie, de îndepărtare a eului de
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
a văzut nici nu a așteptat salutul nostru că vocea lui domoală și apăsată s-a auzit în ecoul muntelui: No, seară-bună, bine ați venit dragii mei. Apelativul dragii mei este un semn de mare prietenie și apropiere sufletească în graiul omului român de la munte și, în special, al ardeleanului. El gândește mult până să spună un cuvânt, dar și când l-a spus trebuie să se cunoască că e pornit din inimă. Cuvântul are un rol bine desemnat în conștiința
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
MUHARREM KURTI Autor: Baki Ymeri Publicat în: Ediția nr. 2169 din 08 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului FRUMOASĂ DURERE ÎN PORȚILE TĂCERII Înlăuntrul Poeziei despre Poezie e ca și când te-ai strecura subtil sub povara sentimentelor unei iubiri magice care definează graiul sublim. Te sprijini de un stâlp al firii, tradus în ideatizare prin rezonanță cu ceea ce poate părea a fi chiar de dincolo de lumesc. Proiecția unui neștiut dar simțit întreg se năpustește asupra ta cu forța unei parabole dezlegate precum o
DANIEL MARIAN DESPRE MUHARREM KURTI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372925_a_374254]
-
într-o peșteră, printre dobitoace. Locuitorii i-au primit cu mare bucurie și evlavie încât chiar magii se mirau de credința lor, toți punându-le tot felul de întrebări despre această minunată întâmplare. Lumina stelei căreia ei i-au înțeles graiul a rămas de atunci în amintirea lor ca cea mai de preț comoară iar astăzi dacă sunt aici în fața voastră sunt pentru că magul Melchior, părintele meu, unul dintre cei trei magi, m-a trimis aici să vă vestesc acestea. Nu
AL SASELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372785_a_374114]
-
au zis Molda, sau cumu-i zic unii, Moldova. Ajijdirea și țării, dinspre numele apei i-au pus numele Moldova...” Despre „ limba noastră moldovenească”, Grigore Ureche scrie următoarele : „ ... Așijderea și limba noastră din multe limbi este adunată și nu este amestecat graiul nostru cu al vecinilor de prinprejur, măcar că de la Râm ne tragem, și cu ale lor cuvinte ni-s amestecate... ce fiindu țara mai de apoi ca la o slobozenie, din prinprejur venindu și discălicându, din limbile lor s-au amestecat
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
tot ceea ce ești tu... Ai zis că a trecut timpul și acum ești bătrână, nemaifiind la fel de frumoasă ca-n tinerețe... Dar tu știi atât de bine în ce se măsoară frumusețea!... în capacitatea fiecăruia dintre noi de a-i înțelege graiul, într-o adiere de vânt, în a simți gustul unui fruct cules din grădina bunicii... în atâtea lucruri mărunte ce ne-nconjoară... Ea nu are formă să-i stabilim perfecțiunea, nu e standard să-i putem fi exigenți. Toate gândurile
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
tot ceea ce ești tu... Ai zis că a trecut timpul și acum ești bătrână, nemaifiind la fel de frumoasă ca-n tinerețe... Dar tu știi atât de bine în ce se măsoară frumusețea!... în capacitatea fiecăruia dintre noi de a-i înțelege graiul, într-o adiere de vânt, în a simți gustul unui fruct cules din grădina bunicii... în atâtea lucruri mărunte ce ne-nconjoară... Ea nu are formă să-i stabilim perfecțiunea, nu e standard să-i putem fi exigenți. Toate gândurile
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
Își simțeau unul celuilalt trăirile. Atunci când îl durea pe unul, îl durea și pe celălalt, atunci când avea unul inima plină de bucurie o avea și celălalt; legătura dintre gemeni nu se poate explica, gemenii se simt și își vorbesc fără grai. Plecarea din țară a fratelui său a însemnat pentru Cornel Constantiniu interdicția de a călători în Occident. Abia după mult timp, în care securitatea și-a exercitat zi și noapte meseria de jivină la pândă, a avut permisiunea plecării la
CORNEL CONSTANTINIU LAVIURI PE PORTATIV de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/372990_a_374319]
-
Laurei poeziile lui devin mai vibranțe, alăturându-se și ideea zădărniciei omului pe pământ. De astă dată poetul forțează memoria, salvând din noianul anilor figură purificata a moartei: „Vai chipul frumos, vai privirea suava/ Vai mândria, grațioasa ei statura,/ Vai graiul ei!” El regretă vorbele smulse de vânt ale femeii iubite: „De nădejdi m-ai umplut și de dorințe/ Când m-am depărtat de via și marea bucurie/ Dar vântul îi lua vorbele.” După moarte, Lăură e văzută peste tot: „De
MADONNA LAURA ŞI PETRARCA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373019_a_374348]
-
o vorbește bine, degeaba-n lume o poartă Limba noastră cea română ne-a fost dată s-o trăim De la tată, de la mumă, chiar de suntem în străini Sunt român și românesc mi-e cuvîntul ce mă scrie Ca și graiul ce-l vorbesc, românește mă învie Hai român din toată zarea de ți-e inima română Cum e pîinea și cu sarea, să iubim limba străbună Din vechime ne-a fost dat să simțim tot românește Obicei din Daci lăsat
SUNT ROMÂN ŞI ROMÂNEŞTE... de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371079_a_372408]
-
Așteptată cu sufletul la gură!... Replica inspirat imaginată, rostită cu o voce de neuitat!... Mi se pare evident că spectatorul de odinioară avea o minte mult mai antrenată pentru disputa de idei, pentru calitatea și virtuțile discursului, ale limbajului, ale graiului!... Aveau mult mai dezvoltată capacitatea de a se bucura de subtilitățile textului, ale celui rostit... Pe vremea aceea punctul culminant al celei mai populare petreceri, petrecerea nunții, la care lumea se distra, dansa, cânta etc., până când venea rândul aedului și
PETRICA IONESCU CA PEDEAPSĂ de ION COJA în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371086_a_372415]
-
frumusețea reală, așa cum e o mare diferență între florile de seră ce sunt atât de viu colorate și au forme așa de desăvârșite încât par turnate din plastic, în comparație cu minunăția de flori sălbatice! Cartea aceasta este una vie, cu un grai curgător, în măsură a zugrăvi artiștii cât mai aproape de geana privirii cititorului și de ușa sufletului și inimii sale, neavând ca țel înfățișarea personajelor ca la expoziția Madame Tussauds. Artiștii sunt și ei oameni, iar eu nu am renunțat nici
TIMP FĂRĂ ANI. OGLINZILE UNUI VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371058_a_372387]