12,186 matches
-
în care profesorul îi apucă mâna și i-o strânse, simți cum îi cresc aripi până la cer, cum i se aprind focuri în priviri și cum sufletul îi plutește deasupra clasei, plin de încântare. „Omida grasă” nu mai exista! „Omida grasă” se transformase în fluture! Un fluture scânteietor, așa cum nu se mai pomenise în acea clasă, în acea școală, sau chiar în acel oraș. Referință Bibliografică: FLUTURELE / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1397, Anul IV, 28 octombrie
FLUTURELE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347062_a_348391]
-
lista de publicații în mai multe locuri: în Africa de Sud am fost condiționat de simpatia mea față de Apartheid, în Căli, Columbia, capitala drogurilor, de cunoașterea alcaloizilor (baza drogurilor), iar în Kuveit de practică extracției petrolului folosind emulsionanți pe bază de acizi grași reziduali, pentru care aveam deja un brevet aplicat în țară. Nu mi-a surâs niciuna dintre oferte așa că am preferat să mai rămân în Austria, urmând să încerc să-mi dau acolo doctoratul, care părea să-l fi făcut inutil
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
să vorbească omenește? Bătrâna a repetat gestul și a nechezat scurt, arătându-și dinții. Parcă râdea ori așa a avut băiatul impresia. Îngândurat, fără s-o mai îndemne, a pornit și, mergând din ce în ce mai repede, au ajuns în poienița cu iarbă grasă. - Uite, nu te leg! Am încredere în tine. Cred că îți este foame. Ai iarbă bună de păscut aici. Grăbește-te! Eu merg să mă spăl un picușor, se explică Tudorel cât se poate de serios și, în același timp
BĂTRÂNA (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357129_a_358458]
-
nu-mi convenea că îmi spunea „mă-ta”, aș fi vrut să spună mami sau cu „fata mea”, orice numai cuvântul „mă-ta” îl găseam țărănesc și fără dragoste pentru mami, dar tăceam nemulțumită. Într-un târziu el continua: -Erai grasă și albă, cu părul galben ca gălbenușul... După o pauză începea iarăși: -Tataie, să nu te superi, dar tare rea ai mai fost! îmi spunea privindu-mă cu coada ochiului. Nici asta nu-mi convenea. -Când te-a făcut mă-
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
pârăști șefei?! l-a întrebat Ileana într-o dimineață. Acesta, jignit că îl respingeam cu brutalitate, în loc să fim fericite de compania lui, i-a răspuns: -Ce, Ileana, ești geloasă pe șefa? Nu te uiți la tine cum ești, mică si grasă, pe când Luminița este slabă și înaltă și mai are și bucle. Tu ai părul ca o mâță! Ne uitam la el cu gura căscată și nu ne credeam urechilor că Viorel putea să gândească așa de urât despre fiecare dintre
GLORIE COPILĂRIEI X de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357092_a_358421]
-
-i plac mai mult. Am văzut eu că cele de baltă nu-i plac... Dar unde este Bătrâna? Era aici, aproape...” se sperie Tudorel după ce privi roată cât cuprindeau ochii fără să vadă iapa. Alergă în poienița plină de iarbă grasă în care o lăsase pe Bătrâna cu ceva timp în urmă. Nu era aici și nici în apropiere nu se vedea. O strigă de câteva ori, dar fără rezultat. De obicei, la chemarea lui, venea întotdeauna, își întindea gâtul și
BĂTRÂNA (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357163_a_358492]
-
ca în final, retină să-mi dea culoarea de albastru. Era călimara de cerneală care, nefiind bine închisă, și-a pierdut dopul și culcând ghiozdanul în bancă, a găsit de cuviință să-mi albăstrească și mai rău ziua decât era. Grasul a început să râdă ca un nebun și să strige: -Tovarășa învățătoare, fata asta a murdărit de cerneală banca, dușumeaua și uniforma, veniți repede! O să mă murdărească și pe mine. Când învățătoarea a ajuns lângă mine, barba îmi tremură, iar
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
ușor este să te faci de rușine! Am clătinat din cap ca și cum acesta era adevărul, gândindu-mă că, dacă nici câinii nu au mâncat școala, în schimb eu am să mănânc cartea, așa cum spunea mami că făcea Marieta. O să vadă grasul de lângă mine și fata cu mațele de cozi cine o să râdă la urmă! -Mami, am să mănânc abecedarul și aritmetica, cum spui că face Marieta! i-am spus când intram pe poartă, la noi acasă. Mami și-a clătinat capul
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
mari în jurul meu, să văd reacția celor care, cu o zi înainte, văzuseră în mine o nătăfleață. Învățătoarea m-a privit cu admirație și după aceea m-a mângâiat pe păr în semn de răsplată. L-a pus apoi pe grasul de lângă mine să recite ceva. De data aceasta era rândul meu să râd: roșu ca un rac se chinui să-și amintească și el câteva rânduri. -Cățeluș cu părul creț! a început dintr-o dată fericit, dar râsul clasei i-a
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
sub bancă, atunci când învățătoarea, cu mâna înfiptă în urechea lui, îl punea la colț, cu spatele la clasă. Dintr-o dată nimeni nu a îndrăznit nici să mai respire. -Asta pentru prima dată; a doua oară cinci linii la palmă! i-a spus grasului pe un ton că toată clasa s-a simțit vizată în caz de indisciplină. Din când în când, grasul întorcea capul și îmi arăta pumnul. Mă uitam la el cu milă pentru că nu bănuia că, la bătaie, eram la fel de tare
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
nu a îndrăznit nici să mai respire. -Asta pentru prima dată; a doua oară cinci linii la palmă! i-a spus grasului pe un ton că toată clasa s-a simțit vizată în caz de indisciplină. Din când în când, grasul întorcea capul și îmi arăta pumnul. Mă uitam la el cu milă pentru că nu bănuia că, la bătaie, eram la fel de tare ca și un băiat. Cunoșteam de la Nini, un vecin mai mare decât mine cu patru ani, toate figurile de
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
de atac cu pumnii și cu picioarele, numai că, la școală, nu voiam să-mi stric reputația din moment ce învățătoarea avea grijă să-i pedepsească pe cei răi. -Am să te fac praf pe stradă! mi-a șoptit în prima recreație grasul, care se simțea umilit după statul la colț. -Încearcă! i-am raspus cu indiferență și lăsându-l cu gura căscată în fata curajului pe care îl afișasem, m-am îndepărtat căutându-l cu privirea pe Nini. În curte era așa
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
care devenise un abonat zilnic sau la o pereche de palme sau la niște răsuceli de urechi. În ziua aceea, Nini scăpase fără să calce vreo regulă din cadrul frontului; eram fericită pentru că aveam nevoie de prietenia și prestigiul lui în fața grasului, care se anunța un adversar destul de periculos. Până la sfârșitul orelor ne-am ignorant reciproc și cu toate că îl priveam cu coada ochiului și îi oferisem guma mea, pe care o acceptase, nu remarcasem nimic care ne-ar fi menținut pe picior
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
-Mergem după colț! i-am răspuns. Am plecat înaintea lui, gândindu-mă că, până mă prinde el din urmă, o să am timp să-mi fac un plan de bătaie sau poate apărea Nini. Nici nu am dat colțul, că deja grasul se aruncase în spatele meu. Eram amândoi pe jos, când am simțit o umbră deasupra noastră și, dintr-odată, vocea de atac a grasului s-a schimbat într-un suspin, că nici eu nu m-am simțit mai bine când am
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
-mi fac un plan de bătaie sau poate apărea Nini. Nici nu am dat colțul, că deja grasul se aruncase în spatele meu. Eram amândoi pe jos, când am simțit o umbră deasupra noastră și, dintr-odată, vocea de atac a grasului s-a schimbat într-un suspin, că nici eu nu m-am simțit mai bine când am văzut ale cui erau mâinele salvatorului meu. -Ea a vrut să mă bată prima! se scuză nenorocitul în clipa când obrajii i se
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
se scuză nenorocitul în clipa când obrajii i se înroșeau sub palmele tovarășului Cristescu. -Dacă mai aud de tine a doua oară, te închid în pivnița școlii cu șobolanii! i-a spus cu vocea lui răgușită. -Nu, nu! se ruga grasul de el. Dacă acesta tremura, nici eu nu stăteam mai bine la gândul că dacă grasul ar fi acceptat să ne batem în poartă școlii în mod sigur aș fi fost în locul lui acum, cu palmele încasate și rușine în fața
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
aud de tine a doua oară, te închid în pivnița școlii cu șobolanii! i-a spus cu vocea lui răgușită. -Nu, nu! se ruga grasul de el. Dacă acesta tremura, nici eu nu stăteam mai bine la gândul că dacă grasul ar fi acceptat să ne batem în poartă școlii în mod sigur aș fi fost în locul lui acum, cu palmele încasate și rușine în fața copiilor, care făcuseră cerc în jurul nostru. -A tras-o de coadă în clasă și tovarașa învățătoare
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
rușine în fața copiilor, care făcuseră cerc în jurul nostru. -A tras-o de coadă în clasă și tovarașa învățătoare l-a pus la colț! a îndrăznit o colegă să spună. -Să mor dacă o mai bat! a apucat să mai spună grasul, când mîinile profesorului se îndreptau spre urechile lui. -Dacă te iartă ea, te iert și eu! i-a răspuns acesta blocat de sinceritatea lui. Am dat din cap mai repede decât mi-a ieșit din gură, la început, cu un
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
răspuns acesta blocat de sinceritatea lui. Am dat din cap mai repede decât mi-a ieșit din gură, la început, cu un “da” sugrumat, ca pe urmă să îndrăznesc să răspund cu voce tare. Am plecat încet pe lângă gard cu grasul, care trebuia conform instrucțiunilor primite, să mă conducă până acasă. -Să mor, dacă te mai bat! mi-a spus când am rămas singuri. Nu i-am răspuns. Eram la fel de speriată ca și el cu singura diferență că obrajii mei erau
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
timp să realizăm că printre noi erau “maci” care nu numai că se ofiliseră pierzandu-și petalele, dar plângeau în hohote. Matei era buimac, iar bondarul “nărăvaș”, cu voce pițigăiată, îl acuza pe Matei că “din cauza lui că era prea gras și că ocupa prea mult loc atunci când își făcea pirueta, îl împiedicase pe el să se învârtească.” Era un “bondar mincinos.” Am sărit pe el numaidecât cu alt “mac” și în câteva secunde, învățătoarea nu numai că ne trăgea pe
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
dreptul, ordinară. S-a întâlnit cu o poamă sub un pom. Invitat la nuntă, Sfarmă-Piatră le-a urat tinerilor casă de piatră. Viața e complicată, deși te naști, pur și simplu, simplu și mori, pur și simplu, simplu. Femeia era grasă pentru că bărbatul n-o slăbea din ochi. Era un scriitor celembru de noptorietate nuliversală. Janet Nică ... Citește mai mult Cuget, deci exiști.Pudică, poeta a epilat piciorul metric al poeziei.Minora avea șaisprezece ani de când împlinise treizeci. Când a luat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
dreptul, ordinară.S-a întâlnit cu o poamă sub un pom.Invitat la nuntă, Sfarmă-Piatră le-a urat tinerilor casă de piatră. Viața e complicată, deși te naști, pur și simplu, simplu și mori, pur și simplu, simplu.Femeia era grasă pentru că bărbatul n-o slăbea din ochi.Era un scriitor celembru de noptorietate nuliversală.Janet Nică... XII. ÎN PREAJMA, de Janet Nică , publicat în Ediția nr. 734 din 03 ianuarie 2013. Acum, în prejma Anului Nou, nu am să vă cânt
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
treacă alături la udătură. Cine bea de la Zînel un țoi, apoi ars ca lumea e pe gât și zace câteva zile cu durere de cap și alte repercursiuni, dar nu este vreo uimire, oamenii sunt obișnuiți. - Dar micului și cârnatului gras, ce să-i dai, domnule? Ceva să-l ardă la grăsime, de asta suntem noi sprinteni și după douăzeci de ani de fumat și mers la târguri joia ne rugăm să vină popa satului mai repede la spovedeală că ne
TÂRGOVEŢII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357786_a_359115]
-
am propus să verific dacă pot urca sau nu. Ați fost foarte generos cu meniul. Chiar vânat nu am mai mâncat de mult timp. La țară unde am trăit în ultimul timp, te mulțumeai cu o friptură sau o supă grasă dintr-o pasăre de curte, indiferent că este găină sau rață. O singură dată am mâncat iepure cu măsline, foarte bine pregătit de fiul gazdei care este șeful unui restaurant pe litoral. - Văd că doamnelor nu le-au plăcut vinurile
CAP. XIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357813_a_359142]
-
general din America de Nord. Președintele femeilor: sunt cinci la număr, prezența lor fiind vizibilă în sala congresului datorită unor pălării mari de culoare albă, neagră, galbenă, roșie și mov. O matroană impozantă cu părul gri: fără identitate O doamnă blondă și grasă Sarica Distinsă doamna din loja oficială: alteța regală Negresa-blondă Un grup de prostituate de lux Minunata doamnă a lunii arginti Clara O bătrânică mică și uscată ca o smochină Diana-Luna-Hecate Hoașca cea bătrână și zbârcită Agar Fața-de-lună Văpaia-de-jar O fecioară
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 1 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357888_a_359217]