7,022 matches
-
sindicatului, acesta se află în numeroase situații pe poziții opuse celor ale acționarilor. Una dintre acestea, în care relația negativă reprezintă o ipoteză firească, este greva. Studiile empirice, între care cel al lui Davidson, Worrell și Garrison (1988), demonstrează că grevele au un efect negativ asupra cursului acțiunilor firmelor implicate, dar de mai mică intensitate decât s-ar fi crezut pe baza experiențelor trecute și a părerii generale. Faptul avertizează că în orice astfel de situație de studiu este necesară o
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
clasice asociate aranjamentelor de muncă, ci și de modul în care se gestionează proprietatea ori se realizează o privatizare. Chiar dacă modul lor de reacție este reglementat pentru a deveni previzibil, viteza lor de reacție a crescut prin utilizarea așa-ziselor greve spontane. Paralel, se poate constata că și sindicatele occidentale „inovează” prin regizarea unor manifestări șocante în afara legii, iar cele românești transferă rapid aceste experiențe. Despre reacțiile anormale ale statului și ale organizațiilor publice de administrare sau reglementare s-ar putea
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
împiedice. Coaliția antiachiziție ar putea fi animată de către câțiva acționari instituționali sau individuali și alimentată cu informații de către managerii de producție și financiar. S-ar putea folosi o parte din salariați pentru crearea unor presiuni interne și sugerarea unei posibile greve. Informațiile interne „bine ambalate” este posibil să sperie furnizorii și consumatorii. Aceștia ar putea deveni mai reticenți în realizarea contractelor și ar înăspri condițiile acestora. Acționarii doresc această achiziție pentru că speră ca în anii următori să se îmbunătățească atât dividendele
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
abordare apare în proiecte studențești ar fi poate scuzabil, dacă s-ar face abstracție de cele câteva zeci de pagini alocate unui studiu. Devine îngrijorător în momentul în care aceeași abordare apare în cazuri cu miză semnificativă. De exemplu, în timpul grevei salariaților firmei Roman din Brașov din 1997, greviștilor nemulțumiți de managementul lipsit de perspective al firmei li s-a prezentat un proiect de redresare în câteva pagini, firav din toate punctele de vedere, dar care conținea și o analiză SWOT
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
liste. În mod evident, deși mii de oameni erau în stradă și așteptau un demers serios, SWOT era un banal „dat cu părerea” al unui conțopist TESA care trebuia să scrie repede ceva pentru a câștiga timp și a dezamorsa greva. Acest tip de abordări se întâlnesc încă frecvent în practica organizațiilor de toate tipurile. Surprinde faptul că „imaginea” finală a analizei surprinsă în cunoscutul caroiaj de tip 2 x 2 sau, mai rar, de tip 3 x 3, inspirat de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
eforturile pentru a scăpa de implacabila logică a concurenței. Unul dintre cele mai cunoscute exemple în acest sens datelor din preajma primului război mondial. În momentul în care viitoarea conflagrație părea inevitabilă, liderii stângii europene, marxiști sau nu, au chemat la grevă generală: proletarii nu ar trebui să plătească cu sângele lor confruntarea dintre interesele capitaliștilor. În ciuda acestor apeluri, solidaritatea națională a câștigat în fața celei de clasă, iar oamenii din întreaga lume au plecat cântând să lupte în Marele Război. Dincolo de elementele
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
universal - Organizația Mondială a Comerțului. Clasă și națiune De o importanță specială în discutarea marxismului pe planul politicii internaționale este modul în care acesta tratează problemele de ordin național. Marxismul privilegiază solidaritatea de clasă în fața celei naționale, iar apelul la grevă generală din ajunul primului război mondial a fost făcut potrivit acestei logici. Oamenii au ales însă să fie cetățeni mai înainte de a fi proletari, iar greva nu a mai avut loc. Prin apelul la solidaritate internațională adresat muncitorilor de un
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de ordin național. Marxismul privilegiază solidaritatea de clasă în fața celei naționale, iar apelul la grevă generală din ajunul primului război mondial a fost făcut potrivit acestei logici. Oamenii au ales însă să fie cetățeni mai înainte de a fi proletari, iar greva nu a mai avut loc. Prin apelul la solidaritate internațională adresat muncitorilor de un partid declarat marxist ajuns la putere și schimbarea orânduirii sociale, marxismul a înspăimântat restul lumii. La sfârșitul primului mare conflict armat al secolului XX, puterile de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cu mediul său social”. Potrivit acestei concepții, psihologia industrială implică atât cercetări fundamentale, cât și aplicative. Una dintre primele contribuții de referință în domeniul psihologiei industriale a fost adusă de studiile lui Frederick Taylor. Taylor era preocupat de aspecte precum grevele violente, profitul activității, problemele de disciplină în fabrici, influențele grupului asupra comportamentului de muncă, ca de exemplu restricțiile de lucru și muncitorii nemotivați. Alături de alți ingineri industriali, Taylor a reproiectat locurile de muncă, a elaborat programe de instruire și a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
lucrarea ce îl va consacra: Principles of Scientific Management (Principiile Managementului Științific). Cum „nimeni nu e profet în țara lui”, Taylor a avut mult de suferit de pe urma tentativelor de aplicare a ideilor sale în cadrul unui arsenal al guvernului. În urma unor greve s-a instituit chiar și o Comisie a Camerei Reprezentanților în vederea investigării sistemului taylorist. Taylor, artizanul a ceea ce este cunoscut ca fiind „management științific” spunea (Pugh, Hickson, 1994): „Obiectul principal al managementului trebuie să fie asigurarea maximei prosperități pentru patron
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
schimbare Este inevitabil să existe rezistență la schimbare, cel puțin la un anumit nivel, atât din partea indivizilor, cât și din partea organizației. Rezistența la schimbare este o problemă care poate să ia multe forme. Rezistența din partea angajaților poate lua forme ca: greve, reducerea productivității, creșterea rebuturilor, sabotaj, absenteism, cereri de transfer. Acestea sunt date de: scăderea motivației, moral scăzut și rata mare de accidente. Una dintre cele mai distrugătoare forme de rezistență este lipsa de participare și implicare la schimbare de către angajați
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
comunistă, generatoare de mentalități păguboase (1998, Patriciu, Rusu). Autorii menționați trec în revistă câteva din aceste „mituri”: Pentru început, mitul muncii: cei mai mulți oameni cred că dacă muncesc, pur și simplu trebuie să fie plătiți pentru aceasta: „Muncitorul din fabrică face grevă dacă nu-și ia salariul căci el a muncit (nepunându-și problema dacă produsele sale se vor vinde au nu). Parlamentarii își măresc continuu indemnizațiile, căci ei muncesc (din moment ce sunt obligați, făcându-se prezența ca la școală, să stea în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
tipurile „a apărat” milioane de oameni în confruntarea cu forțele pieței (mineri, ceferiști, energeticieni, siderurgiști etc.) pentru aceștia piața muncii nu există cu adevărat atâta vreme cât salariile nu sunt rezultatul unei producții cu o valoare reală. Libertatea și democrația înseamnă doar greve și mișcări de protest pentru a obține o nouă mărire de subvenții de la guvern, indiferent dacă efortul pe care îl depun are sau nu o valoare. Ba mai mult, când s-a hotărât să se recurgă la concedieri, pentru a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
recurgă la concedieri, pentru a reduce costurile în întreprinderile nerentabile s-au plătit și compensații generoase muncitorilor, fără a le crea vreo obligație. Astfel s-a ajuns, doar de frica mișcărilor revendicative, chiar la situația aberantă ca muncitorii să facă greva foamei pentru a fi concediați. Evident, era mult mai profitabil să iei 12 - 18 salarii deodată fără să faci nimic. Nimeni nu s-a întrebat de unde vin acești bani pentru a fi risipiți. În mod paradoxal, în România de astăzi
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
influențarea activităților și deciziilor politice/agenților politici. Chiar dacă la nivel teoretic operăm uneori cu distincții în ceea ce privește la sfera participării și vorbim de participare politică, civică, socială etc., în realitate este uneori dificil să distingem între aceste arii. De exemplu, o grevă a sindicatelor din minerit care militează împotriva închiderii minelor, dar care adoptă la un moment dat, ca argument pentru atingerea acestui obiectiv, „soluția” demisiei ministrului Industriei/primului-ministru sau chiar a guvernului, constituie atât o formă de participare socială, cât și
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
și violență, tipurile de participare politică rezultate fiind următoarele: vot, activitate în campanie (voluntariat, convingerea altora să voteze, întâlniri electorale, donații), calitatea de membru al unui partid, activitate în comunitate și contactarea unor oficiali (convenționale non-violente), petiții, demonstrații legale, boicoturi, greva foamei, lanțuri umane (neconvenționale non-violente), demonstrații ilegale, distrugeri, violență, sabotaj, răpiri de persoane, război de gherilă, asasinat (neconvenționale violente). Treptat, conținutul participării politice așa cum a fost definit anterior, s-a lărgit ca urmare a apariției formelor de participare neconvenționale, incluzând
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
formelor de participare neconvenționale, incluzând și formele de participare situate în afara legalității și/sau violente. Indiferent că este individuală sau în grup, participarea civico-politică presupune anumite costuri de bani, timp și chiar riscuri precum degradarea stării de sănătate în cazul grevei foamei, vătămare fizică și/sau încarcerare în cazul unor acțiuni ilegale, plata unor despăgubiri în cazul distrugerii unor bunuri publice sau private. Cu alte cuvinte, orice acțiune participativă are asociate anumite costuri și beneficii. Dacă în cazul acțiunilor individuale raportul
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
restul angajărilor în activități politice constituie cel mai adesea apanajul unei minorități. În funcție de ponderea persoanelor care au participat avem următoarea situație (date medii cu privire la Franța): semnarea unei petiții (50%), participarea la o manifestație autorizată (25%), participarea la un boicot (10%), grevă violentă (8%) și ocuparea unei clădiri publice (6%). Doar cam un sfert din populație este angajată simultan în mai multe forme de participare politică (exceptând votul) și tot un sfert în niciuna. Dacă avem în vedere eficacitatea acestor acțiuni, diferența
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
ilegale, de la cele non-violente la cele violente, de la cele colective la cele singulare, precum și combinații ale acestora. În cadrul acestei analize vom avea în vedere protestul potențial și cel efectiv, formele considerate fiind următoarele: semnarea unei petiții, reclamații, participarea la demonstrații/greve legale, participarea la demonstrații/greve ilegale, ocuparea unor clădiri / fabrici, blocarea străzilor și greva foamei. Potențialul de protest (declarat) al populației este relativ ridicat, dar variază puternic în funcție de forma de protest. Astfel, dacă aproximativ jumătate din populație consideră că ar
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
cele violente, de la cele colective la cele singulare, precum și combinații ale acestora. În cadrul acestei analize vom avea în vedere protestul potențial și cel efectiv, formele considerate fiind următoarele: semnarea unei petiții, reclamații, participarea la demonstrații/greve legale, participarea la demonstrații/greve ilegale, ocuparea unor clădiri / fabrici, blocarea străzilor și greva foamei. Potențialul de protest (declarat) al populației este relativ ridicat, dar variază puternic în funcție de forma de protest. Astfel, dacă aproximativ jumătate din populație consideră că ar protesta sub forma unei petiții
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
combinații ale acestora. În cadrul acestei analize vom avea în vedere protestul potențial și cel efectiv, formele considerate fiind următoarele: semnarea unei petiții, reclamații, participarea la demonstrații/greve legale, participarea la demonstrații/greve ilegale, ocuparea unor clădiri / fabrici, blocarea străzilor și greva foamei. Potențialul de protest (declarat) al populației este relativ ridicat, dar variază puternic în funcție de forma de protest. Astfel, dacă aproximativ jumătate din populație consideră că ar protesta sub forma unei petiții sau participării la o grevă legală, puțin sub 10
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
fabrici, blocarea străzilor și greva foamei. Potențialul de protest (declarat) al populației este relativ ridicat, dar variază puternic în funcție de forma de protest. Astfel, dacă aproximativ jumătate din populație consideră că ar protesta sub forma unei petiții sau participării la o grevă legală, puțin sub 10% dintre cetățeni ar mai protesta dacă greva ar fi ilegală sau dacă ar fi vorba despre alte forme de protest (ocuparea unei clădiri, blocarea unei străzi, greva foamei). Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 16. Disponibilitatea de a
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
populației este relativ ridicat, dar variază puternic în funcție de forma de protest. Astfel, dacă aproximativ jumătate din populație consideră că ar protesta sub forma unei petiții sau participării la o grevă legală, puțin sub 10% dintre cetățeni ar mai protesta dacă greva ar fi ilegală sau dacă ar fi vorba despre alte forme de protest (ocuparea unei clădiri, blocarea unei străzi, greva foamei). Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 16. Disponibilitatea de a participa la acțiuni de protest (% pe linii) Dacă s-ar întâmpla
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
protesta sub forma unei petiții sau participării la o grevă legală, puțin sub 10% dintre cetățeni ar mai protesta dacă greva ar fi ilegală sau dacă ar fi vorba despre alte forme de protest (ocuparea unei clădiri, blocarea unei străzi, greva foamei). Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 16. Disponibilitatea de a participa la acțiuni de protest (% pe linii) Dacă s-ar întâmpla un eveniment care să vă afecteze interesele, ați participa la vreo acțiune de protest? Da Nu NȘ NR Total Semnarea
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
acțiuni de protest (% pe linii) Dacă s-ar întâmpla un eveniment care să vă afecteze interesele, ați participa la vreo acțiune de protest? Da Nu NȘ NR Total Semnarea unei petiții, reclamații 53 43 4 1 100 Participarea la demonstrații/greve legale 43 51 4 1 100 Participarea la demonstrații/greve ilegale 8 87 4 1 100 Ocuparea unor clădiri/fabrici 5 90 3 1 100 Blocarea străzilor 8 87 4 1 100 Greva foamei 7 88 4 1 100 Sursa
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]