14,489 matches
-
aprecierea cât de mult le-a plăcut prima lor întâlnire (Walster et al., 1966). Din moment ce portretul fizic-constituțional contează, oamenii sunt atrași de frumusețea fizică, iar aceasta, la rândul ei, nu este distribuită uniform, rezultă că indivizii vor tinde să se grupeze în iubire și căsătorie și după acest criteriu; cei „bine” între ei, iar cei mai puțin „bine”, la fel. Adică, altfel spus, în alegeri ei țin seama și de statutul de atractivitate fizică. Este ceea ce s-a afirmat ca ipoteza
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
căutat un loc de muncă tocmai pentru că despărțirea se profila la orizont. Numai investigații de mare complexitate pot ajunge la date ferme, cuplându-se metodele cantitative cu cele calitative (vezi capitolul 2). Factorii și variabilele mai specifice ar putea fi grupate în trei mari clase: 1. Variabilele de ordin premarital, dintre care semnificativă în divorțialitate este școlaritatea. Studiile au arătat că școlaritatea sensibil egală a soților descrește disoluția maritală. În ceea ce privește gradul de școlaritate a femeilor, există o legătură nonliniară între școlaritate
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în special prin prima socializare („cei șapte ani de acasă”), portretul psihocultural al copiilor. Și cu toate că profilurile de personalitate concrete nu coincid decât parțial cu profilul ideal propus de o anumită cultură și societate (Linton, 1968), ele tind să se grupeze în jurul acestuia. De reținut însă că, așa cum indică cercetările mai recente, determinațiile în socializare se petrec nu doar de la părinți la copii, ci și invers. Odată cu accentuarea procesului general de democratizare și cu sporirea pluralității, socializarea înseamnă și negocieri de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
centrale. Într-o cercetare proprie (Iluț, 1985), în care unui număr de 20 de experți (filosofi, sociologi și psihologi) le-am dat spre apreciere (de la + 5 la - 5) o listă de 122 de itemi ce caracterizează adolescenți și tineri, și grupând acești itemi după criteriile „valori superficiale-valori autentice” și „valori moderne și valori tradiționale”, am obținut următoarele rezultate (vezi tabelul 8). Tabelul 8. Structuri axiologice la tineri (în opinia experților) Notă: Cifrele din tabel reprezintă media punctajelor acordate de experți. Constatarea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Mutarea în masă a familiilor de la sat la oraș, cu deosebire după încheierea colectivizării (1962), a determinat și în România o adevărată ruralizare a orașelor. Cei originari din aceeași regiune și mai ales din același sat aveau tendința să se grupeze din punct de vedere rezidențial. Costurile materiale și psihoculturale de adaptare la o nouă comunitate și un nou stil de viață erau astfel mai reduse. Rudele care erau deja la oraș puteau furniza informații prețioase pentru cei ce intenționau să
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
comun următoarele modele: au adânci rădăcini psihanalitice (raportul conștient-inconștient, rolul emoționalului, mecanismele de apărare etc.); importanța acordată dezvoltării și diferențierii individuale; față de toate celelalte abordări, terapia este de lungă durată, iar rolul terapeutului este mai pasiv. Variantele diacronice pot fi grupate în două modele principale (Griffin, 1993): modelul relațiilor obiectuale și modelul terapiei familiale multigeneraționale. 9.3.2.1. Modelul relațiilor obiectuale tc "9.3.2.1. Modelul relațiilor obiectuale " Pleacă de la premisa că în decursul vieții - în special în copilărie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ROMÂNIA LITERARĂ ȘI ȘTIINȚIFICĂ, revistă apărută la București, săptămânal, de la 26 februarie 1895 până la 15 februarie 1896 și de la 1 ianuarie până la 15 martie 1897. Condusă de Panait Macri, anunțat ca secretar de redacție, publicația grupează numeroși colaboratori, cu scopul de a constitui o nouă direcție literară, independentă de influența revistelor la care aderau marii scriitori ai epocii („Literatorul”, „Vieața” ș.a.). Încercarea va eșua, ca atâtea altele făcute de Panait Macri, prolific organizator de reviste și
ROMANIA LITERARA SI STIINŢIFICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289318_a_290647]
-
înnoire și atent la tradiție, întregul lui discurs fiind focalizat în ultimă instanță pe valoarea edifiantă a artei spectacolului, pe mesajul umanist. Pe de altă parte, tematic situat tot în lumea teatrului, un volum precum Talia ...Thaliei (1975), de pildă, grupează texte aparent aflate la frontiera dintre publicistica de observație (și „reportaj”) și schița satirică, având un dialog bogat, unele prezentate, prin tehnoredactare, ca mici texte dramatice. Ascuțișul criticii țintește racile ale breslei actoricești, ale activității directorilor de teatre, regizorilor etc.
SACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289419_a_290748]
-
aproape până la simultaneitate, iar istoria a cedat În față unui acum care se schimba În mod continuu. Geografia, la rândul ei, nu mai este văzută În mod continuu și În termenii distanțelor, ci ca pe un melanj de tipare care grupează locuri disparate În activități comune. De exemplu, regiuni ca Baden-Württemberg, Rhônes-Alpes, Lombardia și Catalonia sunt acum unite prin rețele comerciale, sociale și politice strânse care depășesc frontierele statelor-națiune existente 1. Multe regiuni din Europa au legături foarte strânse cu alte
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În comun. Puterea, atât În sens literal, cât și figurativ, va fi din ce În ce mai mult descentralizată În secolul ce vine. Uniunea Europeană a apărut În lumea veche a organizării pe verticală și a controlului centralizat. Comunitatea a fost o Încercare de a grupa resursele economice, sociale și politice ale statelor-națiune și de a crea „economii de scară”, o uniune care putea să concureze cu forțele politice și comerciale mai mari din jurul ei. În timp ce una dintre cele două superputeri politice există Încă, iar companiile
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și păsări benefice care să mențină dăunătorii sub control. Fermierii organici plantează soiuri a căror structură genomică este compatibilă cu dinamica ecosistemelor locale și, În aceelași timp, acordă multă atenție ritmurilor de reciclare naturale. Agricultura organică folosește o abordare sistemică, grupând fitopatologia, entomologia, microbiologia, fitogenetica, crescătorii de animale și alții pentru a reconfigura terenurile arabile În miniecosisteme formate din rețele de relații simbiotice, care funcționează Împreună ca niște comunități integrale. știința agriculturii organice pune sub semnul Întrebării tot ceea ce știm despre
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
2001, EAVG a produs un raport intitulat „Către o comunitate estasiatică: regiune a păcii, prosperității și progresului”. Grupul a făcut un număr de recomandări, care, dacă sunt implementate, ar pava drumul către o versiune asiatică a Uniunii Europene. Propunerile-cheie sunt grupate În șase categorii: cooperare economică, cooperare financiară, cooperare politică și În domeniul securității, cooperare În domeniul mediului Înconjurător, cooperare socială și culturală și cooperare instituțională. Autorii raportului cheamă la stabilirea zonei de liber-schimb din Asia de Est (EAFTA): care să
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Recunoașterea complexității reprezintă însă doar un pas în cunoaștere, întreprinderea dificilă fiind aceea de a o descifra, de a dezvălui dacă nu toate detaliile ei, măcar liniile de forță după care funcționează. S-a văzut că variabilele relevante s-au grupat pe cele trei mari entități responsabile direct de dinamica procesului: sursă, mesaj, receptor. Adăugând o a patra componentă importantă, contextul, care în analiza de până acum a fost doar implicit prezent (de exemplu, subiectul are și alte activități în timp ce este
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
comportamente, inclusiv de a-ți face vizibilă și cunoscută propria identitate culturală și etnică. Dar nu numai atât: prin extraordinara facilitate a mijloacelor de comunicare moderne, spectaculos de eficient fiind internetul, indivizii ca ființe umane libere și creatoare se pot grupa și exprima în funcție de valori, atitudini și preferințe, dincolo de condiționările de etnie, vârstă, sex, clasă socială și profesie. Pentru a răspunde la întrebarea de unde apar comportamentele comune, consensuale ale oamenilor, e rezonabil să apelăm la trei mari clase de determinanți: nevoile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
prin mijloace științifice, să răspundă la întrebarea de ce, în aceste condiții, vecinii n-au sărit în ajutor, în vreme ce în alte situații (inundații, incendii, cutremure) oamenii își riscă viața pentru a-și salva semenii (Taylor et al., 1994, p. 1). Cercetările grupate în jurul comportamentului prosocial au elaborat răspunsuri pertinente la întrebări de acest gen, ce merg pe linia îmbinării factorilor biologici cu cei sociali, a responsabilității difuze și a costurilor și beneficiilor. Apropo de diferența dintre explicațiile științifice și înduioșările moralizatoare, ceva
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dintre costurile și beneficiile anticipate. Am putea vorbi în acest sens despre un continuum, având la una dintre extreme reacții de agresivitate spontane, iar la cealaltă comportamente antisociale calculate până la cele mai mici detalii. La acest al doilea pol se grupează acele acte agresive care urmăresc lezarea unor persoane sau grupuri în vederea atingerii unor scopuri practice, ele fiind subsumate conceptului de agresivitate instrumentală. În asemenea cazuri, nu mânia provocată de cineva determină reacția de violență, ci pur și simplu faptul că
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
lor constituie un factor de risc pentru sănătatea psihocomportamentală de mai târziu, ca tânăr și adult. Consecințele răului tratament al copiilor (abuz sau neglijare) asupra configurației comportamentale de mai târziu, în particular ca violență, au făcut obiectul a numeroase investigații, grupate în șase mari categorii: 1) cele care au urmărit abuzul față de propriii copii; 2) comiterea de crime ca adult; 3) acte delincvenționale în adolescență; 4) comportament agresiv generalizat ca adult; 5) nivel ridicat de agresivitate în copilărie; 6) acte repetate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
activismul în viața socială (Allport, 1937). Populația preocupată de o anumită problemă formează publicul. Există mai multe publicuri, fiecare constând din totalitatea indivizilor afectați de o acțiune, personalitate sau idee specifică. Opiniile sunt strâns legate de interese, iar acestea se grupează predominant după criterii socioeconomice și demografice. De aceea, publicurile se identifică, în mare măsură, cu gruparea naturală a populației în clase și straturi sociale (muncitori, țărani, intelectuali etc.), profesie, vârstă, sex etc. Totuși, într-un fel, fiecare problemă sociopolitică creează
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a alegerii electorale -, în general, pe modelul dihotomic și al variantelor în raport de exclusivitate, dar o tratare analitică a opiniei unui public trebuie să aibă în vedere multitudinea părerilor. Înregistrând intensitatea și direcția opiniilor, se constată cum publicul se grupează în jurul unor puncte de vedere, de foarte multe ori neexistând o majoritate absolută de opinii. O situație aparte o au răspunsurile „nu știu”. Ele sunt date, de obicei, de două categorii de oameni: cei pe care nu i-a interesat
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
frumoasă” să fie suficientă. Laurie Mullins (1993), sintetizând direcțiile de cercetare din aria comunicării intrapersonale, alcătuiește o listă cu factorii de natură psihologică ce afectează acest fenomen: personalitatea, motivația, experiența anterioară, scopuri, expectații, interese, pregătire, abilități, inteligență, învățare. Acești factori, grupați în ceea ce vom numi mai departe setul perceptiv al persoanei, sunt cei care oferă forma comunicării intrapersonale. Un al doilea exemplu asupra modului complex și decisiv în care comunicarea intrapersonală influențează toate celelalte acte de comunicare apare atunci când ne gândim
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
acestei diferențe); oamenii tind să privească partea dreaptă a feței, ceea ce este o manieră greșită dacă se dorește perceperea mai intensă a emoțiilor. Aici am dori să adăugăm un eventual exercițiu pentru comunicarea nonverbală: vom cere elevilor/studenților să se grupeze pe echipe formate din trei persoane; un cursant le va povesti, cu voce scăzută, celorlalți doi câteva evenimente din viață care să cuprindă stări emoționale diferite. Unul dintre ceilalți elevi/studenți, care se va afla în imediata apropiere, astfel încât să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
socială. În ceea ce privește confruntarea, acest fenomen se face cu costurile celeilalte părți; evitarea se face cu costuri din partea noastră, pe când rezolvarea problemei presupune deopotrivă cheltuieli și beneficii pentru toate părțile implicate ce încearcă împreună să rezolve conflictul. Însă înaintea dezvoltării strategiilor (grupate pe axa eficient-ineficient) de rezolvare a conflictelor, din punct de vedere educațional este utilă sesizarea necesității unor strategii de provocare a conflictelor și de prevenire a acestora, precum și de reducere a impactului lor (atunci când conflictul este neproductiv din punct de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dar putem identifica și resurse ascunse, nemanifeste, utile însă în activitatea de rezolvare a conflictului). Pentru a face o listare a tuturor acestor resurse, organizăm o ședință de brainstorming. Într-o a doua etapă, vom realiza o hartă a resurselor grupate pe trei dimensiuni: - ce resurse am identificat ca fiind disponibile; - ce resurse ne trebuie pentru ca obiectivele sarcinii să fie îndeplinite optim; - ce resurse mai putem obține și dacă investiția în aceste noi resurse este eficientă. În sfârșit, într-o a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care persoanele le pot da sunt notate pe carduri de hârtie (sau post-it-uri). Cât mai multe astfel de carduri trebuie evidențiate și strânse laolaltă. 2. Toate cardurile strânse sunt citite cu atenție și cele ce par să meargă împreună sunt grupate. Pentru fiecare astfel de grup de carduri se găsește câte un nume care este scris deasupra grupului de carduri. Procesul se repetă până când numărul de capete de linie (denumire pentru un grup de carduri) este în jur de 4-6. 3
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
1. Ce va merge bine? 2. Ce elemente favorizante pot apărea? 3. Care este cel mai bun lucru ce se poate întâmpla? 13.1.1.16. Tehnica analizei sistemicetc "13.1.1.16. Tehnica analizei sistemice" Sub această denumire putem grupa și alte tehnici asemănătoare. În principiu, este vorba despre o tehnică care urmărește să identifice toate elementele care ar putea avea importanță pentru soluționarea problemei aflate în discuție. Grupul reunit de cursanți va trebui să încerce să răspundă la întrebări
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]