2,011 matches
-
era autorul scenariilor celor șase filme din seria "Haiducii" (1966-1971), pe care le-a scris în colaborare cu Mihai Opriș (toate filmele), cu Nicolae Paul Mihail (primul film) și cu Dinu Cocea (filmele 2, 3 și 6). Filmele din seria "Haiducii" au avut parte de un mare succes la public, iar Eugen Barbu a scris, împreună cu Nicolae Paul Mihail, scenariile pentru alte șase filme dintr-o serie nouă, denumită seria "Mărgelatu". Primele trei filme din serie au fost regizate de Doru
Masca de argint () [Corola-website/Science/316010_a_317339]
-
erau „încălțate” cu „rafuri”, ceea ce ducea la o uzură rapidă a acestora. Uneori, rotarii, confecționau și dricuri, loitre, ruzi, rotile precum și unele părți lemnoase ale uneltelor agricole. Rotari vestiți au fost: Gheorghe Foarcoș, Nicolae Zdrenghea, Ioan Săbăduș, Iosif Sîrbu, Pamfir Haiduc, Ioan Malea și Vasile Vasiu. "Rudăritul" era apanajul băieșilor. Ei confecționau juguri, roabe, grape, „melințe” și frîngătoare, lăzi de făină, troci pentru pâine, trocuțe, furci, greble, uneori și jucării pentru copii. Fuse, linguri, mosoare, etc., erau făcute de către „regățenele” din
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
acționat manual. Frecvent racovicenii mergeau în Sebeșu de Sus pentru a obține prețiosul ulei. Teascurile de fructe erau instalații rudimentare pe care le avea aproape orice gospodărie. Unele tipuri mai perfecționate au fost întâlnite la preotul satului și la Pamfir Haiduc, unde, în cantități mai mari se obținea cunoscutul „liur” și „oțăt de mere”. Din cauza lipsei unor debite suficiente de apă, în Racovița tradițională nu au existat joagăre și nici pive sau dârste. Aceste instalații întâlnindu-se prin satele din jur
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
5 septembrie 2011 și s-a terminat câteva luni mai tarziu, fiind și ultimul sezon al serialului. În al treilea și ultimul sezon al serialului au mai jucat și următorii actori, cu mențiunea că Raluca Iurașcu, Draga Olteanu Matei, Ion Haiduc, Cristian Popa, Tania Budi și Nicole Duțu nu au mai apărut: Sezonul trei îl înfățișează pe Emil că avocatul líder al cabinetului, recent ieșit de la închisoare. Acest lucru se întâmplă fără că el să știe foarte bine care este motivul
Narcisa Sălbatică () [Corola-website/Science/321940_a_323269]
-
(cunoscut ca Gheorghilaș sau Gheorghelaș) a fost un haiduc din zona munților Buzăului, în perioada 1821-1827. Gheorghilaș a fost un haiduc din zona munților Buzăului. El a fost pandur în ceata lui Tudor Vladimirescu. După ce a fugit din ceată, s-a retras în munții Buzăului, în zona muntelui Podul
Negoiță Gheorghilaș () [Corola-website/Science/321498_a_322827]
-
(cunoscut ca Gheorghilaș sau Gheorghelaș) a fost un haiduc din zona munților Buzăului, în perioada 1821-1827. Gheorghilaș a fost un haiduc din zona munților Buzăului. El a fost pandur în ceata lui Tudor Vladimirescu. După ce a fugit din ceată, s-a retras în munții Buzăului, în zona muntelui Podul Calului. Fiind originar din comuna Cislău, a colindat împrejurimile, ajungând un stăpân
Negoiță Gheorghilaș () [Corola-website/Science/321498_a_322827]
-
lor. Toate aceste portrete au devenit prin tematica lor documente de necontestat ale acelor vremuri și, mai sunt încă răspândite prin satele ardelenești din Țara Bârsei: Toderița, Cernat, Arpătac, Satulung, etc. O realizare fără echivoc în portretistica românească este portretul haiducului legendar Radu Anghel, împușcat de către poteră în anul 1860 în comuna Moșteni - Greci. Portretul acesta relevă sensul social pe care Mișu Popp l-a dat operei sale. Haiducul este înfățișat în două versiuni, bust și în picioare, îmbrăcat cu straie
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
Arpătac, Satulung, etc. O realizare fără echivoc în portretistica românească este portretul haiducului legendar Radu Anghel, împușcat de către poteră în anul 1860 în comuna Moșteni - Greci. Portretul acesta relevă sensul social pe care Mișu Popp l-a dat operei sale. Haiducul este înfățișat în două versiuni, bust și în picioare, îmbrăcat cu straie țărănești, cu ițari strânși pe pulpă, cu opinci, legat pe lângă nojițele ce urcă de pe gleznă, cu panglici tricolore sub genunchi, având cămașa albă purtată peste ițari cu o
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
versiuni, bust și în picioare, îmbrăcat cu straie țărănești, cu ițari strânși pe pulpă, cu opinci, legat pe lângă nojițele ce urcă de pe gleznă, cu panglici tricolore sub genunchi, având cămașa albă purtată peste ițari cu o pelerină uzată peste umeri. Haiducul apare mustăcios cu o figură hotărâtă și cruntă, cu plete mari și cușmă. Postura sa este una teatrală, cu o poziție fandată, având mâna dreaptă întinsă mimând lupta. Sabia este improvizată dintr-o coasă și mâna stângă se sprijină pe
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
ușor, cum sunt pistoalele ghintuite, imită moda turcească iar hangerele sunt ținute în chimirul lat. Compoziția bogată în elemente descrise foarte exact, suferă prin lipsa unei caracterizări mai elaborate și a unui portret psihologic autentic. În cele două portrete ale haiducului Radu Anghel, este de menționat modul cum a reușit distribuirea luminii pe detaliile "naturii moarte" a armamentului purtat în chimir. Prin studierea amănunțită a acestor două tablouri, specialiștii au determinat faptul că lucrarea de la Muzeul Brukenthal din Sibiu este mai
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
care a inclus și ridicarea lăcașului pe un soclu din piatră. În cazul acestui lăcaș, semnalat doar de conscripțiile anilor 1733, 1750, 1805 și 1829-1831, tradiția susține strămutarea sa din codrul Ponorului, unde ar fi fost ridicat pe cheltuiala urmașilor haiducilor Jurj și Neag, întemeietorii legendari ai localității.
Biserica de lemn din Brădățel () [Corola-website/Science/316916_a_318245]
-
, "locotenent", (n. 14 februarie 1921, Nucșoara, județul Muscel, în prezent județul Argeș - d. 19 iulie 1959, Jilava) a fost liderul grupului de rezistență anti-comunistă armată de la Nucșoara, numit și ""Haiducii Muscelului"", format în 1949 împreună cu col. Gheorghe Arsenescu. Grupul a fost sprijinit activ de mai bine de 100 de persoane, printre care Elisabeta Rizea. Mulți dintre ei au fost arestați și torturați de autoritățile comuniste. A fost executat în noaptea
Toma Arnăuțoiu () [Corola-website/Science/316982_a_318311]
-
mai apropiați, la circa 50 km. Comuna Dobrești are în componență satele Dobrești și Furești fostă proprietate a mânăstirii Râncăciov și clădit de un pâlc de refugiați panduri ai lui [[Tudor Vladimirescu]]. Printre aceștia a fost și tatăl așa numitului haiduc Radu lui Anghel din Greci. Datorită comportamentului său, a fost izgonit și s-a stabilit câțiva km spre nord, în satul Greci, com. Boțești, Argeș, ambele sate vecine Dobreștiului. Fiul său Radu și-a imitat și depășit tatăl strângând o
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
nopți de vară". Fantasticul sadovenian este înfățișat ca o comunicare între două lumi care s-au despărțit de mult, printr-o regresie dublă în arhaicitate. Pădurea Borzei este un adăpost pentru cei care o iubesc precum pădurarul Neculai Peceneaga și haiducul Liță Florea, după cum constată criticul literar Ov.S. Crohmălniceanu. Aceștia cunosc profund codrul străvechi și sunt hotărâți să-l apere de ferăstraiele inginerului Bernard. Evenimente meteorologice stranii amână exploatarea forestieră, distrugând cabana inginerului și împiedicând circulația căruțelor, iar, când lucrările avansează
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
n. 28 august 1926, Tecuci - d. 2004, București) a fost un arhitect și scenograf de teatru și film. A realizat decorurile pentru filme de referință ale cinematografiei românești precum "Străinul" (1964), "Răscoala" (1965), "Serbările galante" (1965), "Răpirea fecioarelor" (1968), "Răzbunarea haiducilor" (1968), "Baltagul" (1969), "Castelul condamnaților" (1970), " Atunci i-am condamnat pe toți la moarte" (1972), "Ultimul cartuș" (1973), "Un comisar acuză" (1974), "Toate pînzele sus" (serial TV, 1977), "Revanșa" (1978), "Ion - blestemul pământului, blestemul iubirii" (1979), "Capcana mercenarilor" (1981), "Horea
Marcel Bogos () [Corola-website/Science/327530_a_328859]
-
Secretul cifrului" (1959) regizat de Lucian Bratu, ca asistent al lui Ștefan Marițan. Colaborează cu mari regizori ai epocii: cu Ion Popescu-Gopo în "Pași spre lună" (1963) și "Comedie fantastică" (1975), cu Dinu Cocea în "Răpirea fecioarelor" (1968) și "Răzbunarea haiducilor" (1968), cu Sergiu Nicolaescu în "Atunci i-am condamnat pe toți la moarte" (1972), "Ultimul cartuș" (1973), "Un comisar acuză" (1974), "Omul de aur" (1977), "Revanșa" (1978) și "Capcana mercenarilor" (1981) sau cu Mircea Mureșan în "Baltagul" (1969), "Asediul" (1971
Marcel Bogos () [Corola-website/Science/327530_a_328859]
-
cumpăra bijuteriile. Anghel evadează de la ocnă și o răpește pe Caliopi (Carmen Maria Strujac), soția lui Ianuli, pentru a-l determina pe acesta din urmă să-i dea bijuteriile în schimbul eliberării soției. După o serie de întâmplări spectaculoase, ceata de haiduci condusă de Anghel reușește să fure caseta cu bijuterii a domniței Ralu. Acest film continuă acțiunea din "Haiducii lui Șaptecai". După diversiunea cu transportul galbenilor domniței Ralu și capturarea lui Anghel Șaptecai (Florin Piersic), pictorul Ianuli (Iani) (Constantin Codrescu), vărul
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
a-l determina pe acesta din urmă să-i dea bijuteriile în schimbul eliberării soției. După o serie de întâmplări spectaculoase, ceata de haiduci condusă de Anghel reușește să fure caseta cu bijuterii a domniței Ralu. Acest film continuă acțiunea din "Haiducii lui Șaptecai". După diversiunea cu transportul galbenilor domniței Ralu și capturarea lui Anghel Șaptecai (Florin Piersic), pictorul Ianuli (Iani) (Constantin Codrescu), vărul domnitorului fanariot, pleacă cu banii la Viena, ca însoțitor al domniței Ralu (Aimée Iacobescu). Ianuli este împins de
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
Barbu) care vine să-i ceară să organizeze evadarea lui Anghel de la ocnă. Deghizându-se din nou în preot și luând cu el câteva butoaie de vin, Răspopitul organizează o diversiune și intră în ocnă, de unde-l scoate pe Anghel. Haiducii o răpesc pe Caliopi, care pleca spre Stambul, și o duc ca ostatică la un loc tăinuit („Satul părăsit”) pentru a-l determina pe Ianuli să le dea bijuteriile în schimbul soției sale. Aflând că Ianuli va pleca de la Viena la
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
un loc tăinuit („Satul părăsit”) pentru a-l determina pe Ianuli să le dea bijuteriile în schimbul soției sale. Aflând că Ianuli va pleca de la Viena la Stambul și bănuind că este vorba de o intrigă politică, Anghel îi părăsește pe haiduci și se duce la Viena pentru a pune mâna pe bijuterii. După plecarea lui Anghel, Caliopi îl corupe pe haiducul Găman (Mihai Mereuță) să-i ducă o scrisoare domnitorului (Nucu Păunescu), promițându-i că va fi răsplătit bine. Trădătorul va
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
Ianuli va pleca de la Viena la Stambul și bănuind că este vorba de o intrigă politică, Anghel îi părăsește pe haiduci și se duce la Viena pentru a pune mâna pe bijuterii. După plecarea lui Anghel, Caliopi îl corupe pe haiducul Găman (Mihai Mereuță) să-i ducă o scrisoare domnitorului (Nucu Păunescu), promițându-i că va fi răsplătit bine. Trădătorul va ajunge însă în „Temnița uitaților”, fiind considerat hoț, și va atinge un ciumat. Găman este lovit cu pietre de ocnași
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
pe urmele lui Anghel. Între rimp, Anița și Parpanghel (Jean Constantin) plecaseră și ei la Viena pe urmele lui Anghel. După cumpărarea bijuteriilor, Ianuli plănuiește să le fure, făcând o dublură la chei, dar acțiunea sa este dejucată de către Anghel. Haiducul îi spune că o ține ca ostatică pe Caliopi și-i cere să-l ia în caleașca domnească pe post de prieten. Anghel se prezintă a fi căpitanul de plai Mihnea, aflat în slujba boierului Glogoveanu de la Târgu Jiu. Căpitanul
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
domnița Ralu și deschide caseta pe care aceasta o purta permanent cu ea, dar o găsește goală. El se duce apoi la caleașcă pentru a vedea dacă nu are vreun fund dublu, dar este suprins de Zbrențea. De data aceasta, haiducul e salvat de Ianuli care-l înjunghie mortal pe Zbrențea. După găsirea cadavrului lui Zbrențea, domnița Ralu este trezită și începe să se plângă din cauza faptului că ea îi dăduse căpitanului la plecare bijuteriile cumpărate de la Viena. Anghel găsește bijuteriile
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
plecare bijuteriile cumpărate de la Viena. Anghel găsește bijuteriile care fuseseră cusute de căpitan într-o ascunzătoare secretă de sub șaua calului. La han sosește atunci Mamulos cu o ceată de arnăuți. Anghel fuge călare din curtea hanului, fiind urmărit de poteră. Haiducul este prins de Mamulos, iar bijuteriile recuperate; aflat în pericol de a fi împușcat, Anghel scapă cu ajutorul Aniței și a lui Parpanghel. Domnița Ralu ajunge cu bijuteriile la București. Pentru a pune mâna pe bijuterii, Anghel organizează o diversiune. Haiducii
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
Haiducul este prins de Mamulos, iar bijuteriile recuperate; aflat în pericol de a fi împușcat, Anghel scapă cu ajutorul Aniței și a lui Parpanghel. Domnița Ralu ajunge cu bijuteriile la București. Pentru a pune mâna pe bijuterii, Anghel organizează o diversiune. Haiducii se deghizează în turci și lansează zvonul că turcii intră în București. Speriați, domnitorul și domnița Ralu părăsesc palatul și fug cu bijuteriile. Haiducii atacă convoiul domnesc, arnăuții sunt uciși, iar Anghel se luptă cu Mamulos mai întâi cu săbiile
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]