2,290 matches
-
grave sunt foarte rare . au furnicături sau durere la nivelul mâinilor sau picioarelor ; convulsii ; tulburări ale somnului , ale capacității de gândire sau concentrare ; alterarea stării psihice ; gânduri de sinucidere , tentativă de suicid , comportament modificat sau agresiv ( uneori îndreptat împotriva altora ) , halucinații ; durere severă de stomac ; scaune negre sau ca păcura ; scaune sau urină sanguinolente , te hemoragie nazală severă ; paloare asemănătoare cerii , nivel crescut al zahărului în sânge , febră sau frison după câteva săptămâni de tratament , dureri lombare sau pe laterale , dificultăți
Ro_1148 () [Corola-website/Science/291907_a_293236]
-
grave sunt foarte rare . au furnicături sau durere la nivelul mâinilor sau picioarelor ; convulsii ; tulburări ale somnului , ale capacității de gândire sau concentrare ; alterarea stării psihice ; gânduri de sinucidere , tentativă de suicid , comportament modificat sau agresiv ( uneori îndreptat împotriva altora ) , halucinații ; durere severă de stomac ; scaune negre sau ca păcura ; scaune sau urină sanguinolente , te hemoragie nazală severă ; paloare asemănătoare cerii , nivel crescut al zahărului în sânge , febră sau frison după câteva săptămâni de tratament , dureri lombare sau pe laterale , dificultăți
Ro_1148 () [Corola-website/Science/291907_a_293236]
-
Cele două volume constituie o lectură obligatorie pentru specialiștii în psihiatrie. Jaspers era convins că psihiatrii ar trebui să poată diagnostica (în particular în cazul psihozei) bolile mentale mai curând după forma lor iar nu după conținut. În diagnosticul unei halucinații, faptul că un pacient are experiența unor fenomene vizuale, fără existența unor stimuli senzoriali, (forma) este mai importantă decât ceea ce vede acel pacient (conținutul halucinației). Jaspers simțea că psihiatria poate diagnostica halucinația în același mod. El argumenta că toți clinicienii
Karl Jaspers () [Corola-website/Science/299056_a_300385]
-
psihozei) bolile mentale mai curând după forma lor iar nu după conținut. În diagnosticul unei halucinații, faptul că un pacient are experiența unor fenomene vizuale, fără existența unor stimuli senzoriali, (forma) este mai importantă decât ceea ce vede acel pacient (conținutul halucinației). Jaspers simțea că psihiatria poate diagnostica halucinația în același mod. El argumenta că toți clinicienii nu ar trebui să ia în calcul conținutul halucinației, ci numai forma ei de manifestare. Jaspers a distins de asemenea între halucinația primară și cea
Karl Jaspers () [Corola-website/Science/299056_a_300385]
-
lor iar nu după conținut. În diagnosticul unei halucinații, faptul că un pacient are experiența unor fenomene vizuale, fără existența unor stimuli senzoriali, (forma) este mai importantă decât ceea ce vede acel pacient (conținutul halucinației). Jaspers simțea că psihiatria poate diagnostica halucinația în același mod. El argumenta că toți clinicienii nu ar trebui să ia în calcul conținutul halucinației, ci numai forma ei de manifestare. Jaspers a distins de asemenea între halucinația primară și cea secundară, dar termenii săi sunt extrem de tehnici
Karl Jaspers () [Corola-website/Science/299056_a_300385]
-
vizuale, fără existența unor stimuli senzoriali, (forma) este mai importantă decât ceea ce vede acel pacient (conținutul halucinației). Jaspers simțea că psihiatria poate diagnostica halucinația în același mod. El argumenta că toți clinicienii nu ar trebui să ia în calcul conținutul halucinației, ci numai forma ei de manifestare. Jaspers a distins de asemenea între halucinația primară și cea secundară, dar termenii săi sunt extrem de tehnici și se adresează numai specialiștilor. Marea majoritate a comentatorilor îl asociază pe filosofiei existențialismului, pe de o
Karl Jaspers () [Corola-website/Science/299056_a_300385]
-
acel pacient (conținutul halucinației). Jaspers simțea că psihiatria poate diagnostica halucinația în același mod. El argumenta că toți clinicienii nu ar trebui să ia în calcul conținutul halucinației, ci numai forma ei de manifestare. Jaspers a distins de asemenea între halucinația primară și cea secundară, dar termenii săi sunt extrem de tehnici și se adresează numai specialiștilor. Marea majoritate a comentatorilor îl asociază pe filosofiei existențialismului, pe de o parte pentru că își trage seva din filosofia existențialistă, din textele unor precursori ca
Karl Jaspers () [Corola-website/Science/299056_a_300385]
-
a proveni dinspre supranatural. În ultimii zece ani de viață, Dostoievski era de altfel convins că „Antihristul se născuse”, iar sfârșitul lumii (apocalipsa biblică) urma să aibă loc curând (obsesii dostoievskiene pe care narodnicii vremii le considerau drept „delir” și „halucinații epileptice”). Se insinuează astfel un alt factor care poate explica atașamentul ferm al lui Dostoievki pentru formele populare de religiozitate, în afară de influența importantă a educației tradiționaliste din familie si anturajul primilor săi ani de viață, anume atacurile epileptice și boala
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
atașamentul ferm al lui Dostoievki pentru formele populare de religiozitate, în afară de influența importantă a educației tradiționaliste din familie si anturajul primilor săi ani de viață, anume atacurile epileptice și boala nervoasă, care i-au ocazionat scriitorului în mod repetat atât halucinații auditive cât și vizuale, unele dintre ele luând forma unor veritabile stări de extaz; Dostoievski le va interpreta drept confirmări ale existenței Raiului, și în consecință a unei lumi supranaturale. În opinia mai multor biografi opera dostoievskiană însăși reprezintă totuși
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
comemorarea lui Proust. Anton Holban a vorbit mult pe tema „Suferințelor lui Swann”. În decembrie 1934 îi apare la Brad romanul "Ioana". În același an primește mențiune pentru piesa într-un act "Rătăciri". A mai scris nuvele, incluse în volumul "Halucinații". A publicat eseuri, precum: "Marcel Proust - câteva puncte de vedere", "Contribuții la specificul românesc", "Testament literar", "Experiență și literatură", "Racine-Proust", "În marginea lui Huxley". În manuscris a lăsat romanul "Jocurile Daniei", publicat postum. I-a fost dedicat un roman, "Poveste
Anton Holban () [Corola-website/Science/298907_a_300236]
-
îi asigură permanența, poezia înseamnă forma ideală de manifestare a libertății imaginarului. Căci literatura e bazată pe meșteșug care poate fi inclus într-un sistem de recunoașteri, pe când poezia, identificată cu transcrierea viselor, a stărilor de graniță între conștiență și halucinație, se sustrage repetiției, se elaborează permanent sub semnul autenticității, al spontaneității. În 1948, "Grupul Suprarealist Român" este dizolvat, trebuind să cedeze locul realismului socialist oficial. Un exemplu de poet care aderă la realismul socialist e Virgil Teodorescu. Dintre reprezentanții lui
Literatura română suprarealistă () [Corola-website/Science/297789_a_299118]
-
deficiență ușoară în realizarea unor acte psihomotorii complexe, scăderea memoriei și a capacității maximale de efort. -faza de hipoxie manifestă (4500-6000 m) provoacă degradarea proceselor mentale și a controlului neuromuscular, pierderea capacității de judecată critică, letargie, indiferență sau excitație euforică, halucinații. Ventilața și frecvența cardiacă cresc în continuare. -faza de hipoxie critică (6000-8000 m) determină o deteriorare rapidă a judecății și înțelegerii, pierderea controlului neuromuscular și a conștienței, oprirea respirației, a circulației și moartea. Semnele hipoxiei severe însoțite de tulburări nervoase
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
s-a îmbolnăvit de sifilis în 1882. La acutizarea bolii, netratată complet, se adăugau crizele de epilepsie, precum și depresiile cauzate de mai multe deziluzii sentimentale. Când era întrebat, acesta își descria crizele ca pe sentimente de furie apărute din senin, halucinații, confuzie și teamă, pierderi de memorie. Adeseori i se prescria bromura de sodiu ca și remediu anticonvulsiv pentru epilepsie. Unii au speculat că nebunia tot mai mare a lui van Gogh ar fi putut fi cauzată de inhalarea sau înghițirea
Vincent Van Gogh () [Corola-website/Science/297793_a_299122]
-
castel. Înainte de a ieși, Edgardo aruncă inelul de logodnă în fața Luciei și o blestemă. În atmosfera de veselie care domnește printre oaspeții invitați la această căsătorie, este adusă o veste cumplită: Lucia a înnebunit și și-a ucis soțul. Pradă halucinațiilor, cu ochii rătăciți, aceasta apare ținând în mână un pumnal pătat de sânge. Ea retrăiește cu închipuirea clipele fericite alături de Edgardo, apoi mintea i se tulbură de năluciri amenințătoare. În cimitirul unde erau înmormântați strămoșii sai, Edgardo a venit să
Lucia di Lammermoor () [Corola-website/Science/307354_a_308683]
-
ca să-și contacteze agentul de legătură. Dintr-un oarecare motiv, un grup rusesc încearcă să o găsească pe Elena Derevko, sora Irinei. Data originală de difuzare: 9 februarie, 2005 Sydney intră în contact cu un drog infecțios și suferă de halucinații mortale. Marcus Dixon îi spune lui Arvin Sloane că el îl suspectează că are planuri ascunse și îl amenință că îl va omorî atunci când va veni timpul. Data originală de difuzare: 16 februarie, 2005 Sydney își exprimă foarte clar sentimentul
Episoade Alias (Sezonul 4) () [Corola-website/Science/307987_a_309316]
-
despre ele. Apoi este arătat faptul că Sophia este acea persoană, care de fapt este Elena Derevko. Note: Sonia Braga joacă rolul Elenei Derevko. Michael McKean joacă rolul doctorului Liddell. Data originală de difuzare: 4 mai, 2005 Jack a avut halucinații în care îl vizita pe Dr. Atticus Liddell, un om pe care Jack l-a ascuns în 1981. Liddell este specializat în terapia pentru radiații și este considerat singurul om capabil să îl ajute pe Jack, dar nimeni nu știe
Episoade Alias (Sezonul 4) () [Corola-website/Science/307987_a_309316]
-
Pe la sfârșitul lui februarie 1813, Shelley pleacă brusc din orășelul Tremadoc (unde se stabilise pe la începutul lui septembrie 1812) în urma unui incident misterios, asupra căruia părerile biografilor lui sunt împărțite: în noaptea din ajunul plecării, poetul a fost victima unei halucinații sau a unei tentative reale de asasinat, din partea unui individ strecurat în locuința lui. După o scurtă călătorie în Irlanda, soții Shelley se reîntorc în Anglia, stabilindu-se la Londra. În iunie 1813 apare "Crăiasa Mab", un amplu poem filosofic
Percy Bysshe Shelley () [Corola-website/Science/307494_a_308823]
-
produs de accidente sau chiar moartea clinică. Pacienți care au trecut prin asemenea experiențe susțin frecvent că au văzut un "tunel colorat" sau alte viziuni similare, efecte ce sunt foarte asemătoare DMT-ului sintetizat. În general această substanță produce puternice halucinații vizuale și experiențe interpretate de unii ca fiind de factură spirituală. În cazul în care substanța este inhalată experiența durează 5-15 minute. Efectele adverse ale adiministrării de DMT includ: creșterea concentrației de hormoni de creștere, creșterea ritmului cardiac și a
Dimetiltriptamină () [Corola-website/Science/306560_a_307889]
-
sa că în numeroase ocazii a experimentat momente detaliate de inspirație. În timpul copilăriei a avut mai multe episoade de boală. Avea o afecțiune foarte ciudată, care se manifesta prin apariția unor fascicule de lumină orbitoare în fața ochilor, adesea însoțite de halucinații. Aceste halucinații erau asociate unui cuvânt sau unei idei care îl urmărea. Uneori aceste halucinații îi dădeau soluția problemei care îl preocupa. Putea vizualiza în formă reală orice obiect al cărui nume îl auzea. În prezent, afecțiunea numită sinestezie prezintă
Nikola Tesla () [Corola-website/Science/302222_a_303551]
-
în numeroase ocazii a experimentat momente detaliate de inspirație. În timpul copilăriei a avut mai multe episoade de boală. Avea o afecțiune foarte ciudată, care se manifesta prin apariția unor fascicule de lumină orbitoare în fața ochilor, adesea însoțite de halucinații. Aceste halucinații erau asociate unui cuvânt sau unei idei care îl urmărea. Uneori aceste halucinații îi dădeau soluția problemei care îl preocupa. Putea vizualiza în formă reală orice obiect al cărui nume îl auzea. În prezent, afecțiunea numită sinestezie prezintă simptome similare
Nikola Tesla () [Corola-website/Science/302222_a_303551]
-
mai multe episoade de boală. Avea o afecțiune foarte ciudată, care se manifesta prin apariția unor fascicule de lumină orbitoare în fața ochilor, adesea însoțite de halucinații. Aceste halucinații erau asociate unui cuvânt sau unei idei care îl urmărea. Uneori aceste halucinații îi dădeau soluția problemei care îl preocupa. Putea vizualiza în formă reală orice obiect al cărui nume îl auzea. În prezent, afecțiunea numită sinestezie prezintă simptome similare. Tesla putea vizualiza o invenție cu o precizie incredibilă, incluzând toate dimensiunile, înainte de
Nikola Tesla () [Corola-website/Science/302222_a_303551]
-
Schizofrenia ( "schizein" = a despica, a scinda, "phren" = minte, suflet), (Bleuler, 1911), sinonimă cu Dementia praecox (Kraepelin, 1896) este o denumire a unui grup de boli mintale incluse în categoria psihozelor endogene. Caracteristică este apariția unor manifestări psihopatologice majore, cum sunt halucinațiile, deliruri, tulburări formale de gândire, tulburări afective, tulburări de comportament, dezorganizarea personalității. Până la data actuală nu au fost puse în evidență cauze corporale decelabile. În sistemele de clasificare modernă se consideră obligatorie pentru stabilirea diagnosticului o durată minimă a manifestărilor
Schizofrenie () [Corola-website/Science/299415_a_300744]
-
poate prevedea niciodată care va fi evoluția bolii, în pofida tratamentelor moderne care au modificat radical prognoza privind încadrarea socială a bolnavilor. Schizofrenia este o psihoză caracterizată prin deteriorarea proceselor de gândire și de răspunsuri emoționale inadecvate. Tulburarea se manifestă prin halucinații auditive, deliruri paranoide sau bizare sau prin vorbire și gândire dezorganizate și este însoțită de disfuncție socială sau ocupațională semnificativă. Debutul acestor simptome apare de obicei la începutul perioade adulte, cu o prevalență globală de-a lungul vieții în jur
Schizofrenie () [Corola-website/Science/299415_a_300744]
-
în termeni de simptome pozitive și simptome negative (sau de lipsă). Simptomele pozitive sunt cele pe care cei mai mulți subiecți nu le au în mod obișnuit, dar care sunt prezente la persoanele cu schizofrenie. Ele includ delir, gânduri și vorbire dezorganizate, halucinații tactile, auditive, vizuale, olfactive și gustative, considerate în mod tipic drept manifestări psihotice. Halucinațiile sunt de asemenea în mod tipic legate de conținutul temei delirului. Simptomele pozitive răspund în general bine la medicamente. Simptomele negative sunt deficiențe ale răspunsurilor emoționale
Schizofrenie () [Corola-website/Science/299415_a_300744]
-
cele pe care cei mai mulți subiecți nu le au în mod obișnuit, dar care sunt prezente la persoanele cu schizofrenie. Ele includ delir, gânduri și vorbire dezorganizate, halucinații tactile, auditive, vizuale, olfactive și gustative, considerate în mod tipic drept manifestări psihotice. Halucinațiile sunt de asemenea în mod tipic legate de conținutul temei delirului. Simptomele pozitive răspund în general bine la medicamente. Simptomele negative sunt deficiențe ale răspunsurilor emoționale normale sau ale altor procese de gândire și răspund mai puțin la medicamente. Ele
Schizofrenie () [Corola-website/Science/299415_a_300744]