2,931 matches
-
pământul natal și de amintirea celor „plecați”, de cop iii pe care i-a educat și format, ca apostol, la catedră și în teritoriu. El a punctat fragmente din reușita sa ca om, dascăl și autor de carte, de colaborator harnic și consistent la revista „Academia Bârlădeană”. Ion N. Oprea, alt fiu al localității, a evoca t fi gurile unora dintre cei ridicați dintre localnici, printre care și numele specialistului în medicină pediatrică Gheorgh e P. Scumpu, lipsă din sală din motive
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
atunci, de la profesorul Silvestru Pânzariu și prof. Franz Pieszczoch primesc din când în când semnale de viață publicistică. Mă bucur să constat că multe condeie cunoscute încă mai activează: V. Mocrei, Ion Popescu Sireteanu, Ilie Cojocaru. Lor și altora, condeie harnice, precum și Ion Filiciuc, Constantin Hrehor, Nicolae Havriliuc, George L. Nimigeanu, Ion Țicalo, Ion Crețu, Romeo Petrașciuc ș.a. se datorează că la concursul anual (2005) județean al revistelor școlare, organizat de Inspectoratul școlar, revista „F ream ătul Literar” a fost distinsă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
pe care ne o recomandă formatul său de ținută academică, hârtia de calitate, eleganța textului și a tiparului, ilustrația de calitate, bogăția de informații, conținutul medalioanelor care ne spun că ne aflăm în fața unei lucrări realizate de un om deosebit de harnic și pric eput. Poetul și prozatorul Ioan Baban trece cu succes ștacheta pretențioasă către documentaristică. A rezult at o carte dicționar cu care nu te întâlnești decât foarte rar, mai ales că este ope răsolo! Tocmai pentru că volumul în cauză
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
său. Colindând dea luri și văi, rătăcind pe marginea apelor sau afundându-se în adâncul codrilor, stăpânind, cu privirea văile ce se desprind din vârful dealurilor sau strângând la piept fl orile ce-i răsăreau la tot pasul în cale, harnicul școlar al lice ului «Codreanu» din Bârlad își făurește un suflet însetat de dragostea de țară, de frumusețea limbii și a versului românesc. În serile sale de tainică reverie, școlarul ultimului an de lic eu, acela care biruise prin muncă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
al tuturor negustorilor care practicau o prefață de incendiu la orice faliment fraudulos, o luptă de care voința de dreptate a ieșit biruitoare. Dar moartea lui C. Hamangiu nu mi evocă atât o ca rieră de magistrat, o muncă de harnic colecționar de legi, nici seria codurilor, îmi evocă ceva mai simplu, mai emo țion al: fărâma de flacără idealistă ce pâlpâia în sufletul lui. Magistratul sever, omul adâncit în studiul legilor, păstra un cu lt d e o rară noblețe
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
între Tecuci și Bârlad, lângă Ghidigeni. Ca unul care mi-am petrecut copilăria în lumea mirifică a satului, m-am transpus pe toată durata agreabilei lecturi în acel Priponești...renumit pentru vinu- rile foarte bune și pentru oamenii atât de harnici, de buni, de primitori și de iubitori de frumos. Apoi, ca unul care și a petrecut anii de liceu în tr-un internat, l am însoțit pe elevul Mânăstireanu la Școala N ormală din Bârlad și am suferit alături de el, când
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
identificat sporadic în câteva exemplare întâlnite întâmplător"). Voind să-i facă un bine, bătrânul se angajează să-i găsească "nu o cocoană mare, de aieste de la București, numai mode și mofturi, ci ia o gospodină de ale noastre, de la Botoșeni, harnică, cinstită, frumușică". Dar "ca să poată cânta frumos, e nevoie ca poeții să sufere", iar suferința nu le-o provoacă decât femeile fatale și inaccesibile, și nicidecum gospodinele "cinstite" și "frumușele". Nu întâmplător, în Bălăuca, Eminescu și-o imaginează mai întâi
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
mai departe de 100 de metri de casă. Atât și nimic mai mult. În schimb am liniște și pace pe banca mea din fața blocului, de unde privesc la trecătorii care încă mai merg și nu au fost chiar așa de harnici ca mine la pus kilograme. Stau, casc, și chiar uneori mă trezesc făcând studii despre unele chestii importante, cum ar fi de exemplu efectele crizei asupra corpului omenesc. Pot să cuget în tihnă la ceea ce spun unii medici nutriționiști, cum
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
a-i folosi în acțiunile de urmărire a persoanelor din țară și din afara ei. Unul dintre recrutați este și Ion Caraion, condamnat inițial la moarte, apoi la muncă silnică pe viață. Sub numele de cod Nicolae Anatol, devine un colaborator harnic și apreciat. Numeroși intelectuali ajung în închisoare din pricina datelor informatorilor. Confesiunile lor confirmă asemănarea regimului de detenție cu un imperiu al răului și reîntregesc imaginea totalitarismului de natură comunistă. Nu doar detenția fizică lasă urme în caracterul oamenilor, ci și
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
trandafiri altoiți, toate împrejmuite cu gard nou din scânduri de brad fasonat și vopsit proaspăt în verde închis, ce contrastau în mod vizibil cu situația de vizavi. Se observa de la bun început că școala era condusă de oameni pricepuți și harnici. Chiar în poarta școlii, aștepta solemn, ca un majordom în întâmpinarea unui oaspete de seamă, un bărbat uscat și înnegrit de soare, nu prea înalt, în vârstă, cu perciunii scurți albiți înainte de vreme ce impuneau respect; îmbrăcat modest într-un
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
la cunoștință sătenilor anumite "Hotărâri ale Organelor Superioare de Partid și de Stat", printre care și cea referitoare la schimbarea din funcție și înlocuirea primarului pentru "abateri grave de la linia partidului". Toți erau curioși să afle deznodământul. Primarul, deși bărbat harnic și pus pe treabă, care a făcut multe pentru comună, a fost propus pentru destituire și chiar a și fost scos din funcție înainte de a i se expira mandatul. Conform deciziilor luate anterior, trebuia să se facă o dezbatere publică
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
nici familii destrămate și nici cazuri de crimă sau hoție. Puteai să te plimbi liniștit pe unde îți poftea inima și la orice oră de zi sau de noapte, fără teama de a fi tâlhărit. Era o așezare de oameni harnici și credincioși... Asta era! Dumneavoastră ați venit în sat imediat după colectivizare. Ați prins încă din vechile și frumoasele tradiții, obiceiuri și îndeletniciri ale țăranilor noștri. Nu cred că vă imaginați ce oameni gospodari locuiau în aceste sate ceva mai
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
care primise casa ca moștenire de la răposatul ei soț, deci, cum spuneam...după decesul soțului ei Arcașu Emil, s-a aciuat un oarecare bătrânel Căpiță și el văduv ca și ea. Cred că l-ați cunoscut, sărac lipit pământului însă harnic și gospodar. Avea și un băiat Ștefan care, după câteva tentative nereușite de a intra la o școală de subofițeri, și-a satisfăcut stagiul militar ca orice flăcău din sat. La început, Căpiță-tatăl o ajuta în gospodărie: la preparat hrană
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
pensie pe care o împarte cu soția, o fiică pe care a botezat-o Zânica pentru frumusețea ei, o comoară de nepoată cu care se joacă în parc și care prețuiește mai mult decât tot aurul din lume, un ginere harnic și gospodar, un apartament modest, un "Trabant" de care nu se va despărți niciodată și o singură viață de care e foarte mulțumit. Copil fiind, într-o seară călduroasă de vară, privea alături de Grigore cum, în jurul unui foc de vreascuri
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
XI-a ce se pregătea pentru bacalaureat și pentru o eventuală admitere la medicină; o năstrușnică bătrânică de vreo 80 de ani, slabă și fâșneață ca un măturoi de lux ce nu-și găsea astâmpărul decât în mâna unui stăpân harnic care ar pune-o la treabă, mătușa mirelui, precum și mama miresei, cu o rochiță lungă ca un capot cu nasturi și decolteu în față, pensionară I.O.V.R., încă frumoasă, ce putea oricând să facă fericit un bărbat chiar și
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Acestea îi dădeau mereu de lucru, o apreciau și o recompensau pe măsură. La fel de apreciată era și în casa lui Bidaru, tocmai pentru că aproape întreaga lenjerie a familiei era cusută și brodată, cu pricepere și bun gust, de mâinile ei harnice și pricepute. Și nu lua nici scump. Făcea toate acestea pentru te miri ce, ca să supraviețuiască în condiții modeste, dar onorabile. De mai bine de jumătate de an, se vedea aproape în fiecare zi cu un căpitan de artilerie, nu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
așa-zise virtuți cu care se mândresc domnișoarele bătrâne. Avea un corp bine conturat, sâni promițători și buze chiar drăguțe pe care, după toate probabilitățile, nu le folosise niciodată în mod practic, adică în dragoste. Mai mult decât atât era harnică și o bună gospodină. Cu asemenea calități, ar putea face fericit pe orice bărbat. Oare de ce nu s-a căsătorit până la vârsta asta? se întrebă și el în timp ce o aștepta. O zări de la distanță. Venea spre el veselă, odată cu soarele
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cât era ziulica de lungă, vara într-o salopetă uzată de doc, iarna într-o pufoaică cârpită cu petice de culori diferite, împingând permanent o roabă hodorogită de care nu se despărțea niciodată, cutriera străzile în căutare de lucru. Era harnic în felul lui. Pentru o bucată de pâine sau câteva hârburi ce nu-și mai găseau locul prin curțile și magaziile locuitorilor din zonă; pentru ceva mărunțiș sau o sumă oarecare, deoarece nu cunoștea valoarea banilor, făcea orice treabă: căra
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
săpa grădinile de zarzavat sau de flori, mătura frunzele căzute prin ogrăzi, în general făcea treburi care nu necesitau o calificare. Un bărbat în floarea vârstei cu suflet de copil, inocent și inofensiv, uitat în scutece de creatorului suprem, însă harnic și supus. Ocrotit de oamenii maturi cu scaun la cap, de multe ori agresat de copiii mai impulsivi de prin împrejurimi ce se adunau în jurul lui și-i strigau în față: "Dop nebunu care dă cu tunu!" "Dop prostu!", el
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
trezești la viață mugurii pe ramuri, iarba pe câmpii și pe dealuri, toate florile începând cu gingașii ghiocei, apoi viorele, brebenei, toporași și câte și mai câte minunate flori pe care le așterni ca pe un covor multicolor ce îmbie harnicele albine în fermecătorul lor zumzet să zboare și să culeagă nectar și polen pe care apoi să le ducă în fagurii din stupi. ..Primăvară, tu cu mâna-ți fermecată faci un semn spre miază-zi în albastra zare și chemi să
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
țară, aducând cu ele cântece și veselie spre bucuria mea, după ce atâta vreme le-am dus dorul, luni de zile le am jelit. Tot tu scoți pe dealuri, munți și câmpii , melușei zglobii, drăgălași copii la jocurile lor. Iar pe harnicii agricultori îi îndeamni la muncă prin grădini, livezi, vii și pe ogoare, toate transformându-le în rai. ......Primăvară, numai tu cu puteri miraculoase nu mai venea. Iși flutură barba așa parcă dorind să se trezească din cine știe ce toropeală și deodată
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
textul dramatic, interogațiile retorice sunt utilizate în scop expresiv, pentru a da relief personajelor sau evenimentelor: IONA: Cum se numeau bătrânii aceia buni, care tot veneau pe la noi când eram mic? Dar ceilalți doi, bărbatul cel încruntat și femeia cea harnică [...]? Cum se numea clădirea aceea în care am învățat eu? Cum se numeau lucrurile pe care leam învățat eu? Cum se numea drăcia aceea frumoasă și minunată și nenorocită și caraghioasă, formată de ani, pe care am trăito eu? (M.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
pe toți cei ce au rătăcit calea: cel milostiv pe cel crud și nemilostiv, cel bun pe cel viclean, cel blând pe cel aspru, cel ce voiește binele altuia pe pizmuitor, iubitorul de înțelepciune pe iubitorul de slavă deșartă, cel harnic pe cel trândav, cel întreg-cugetător pe cel desfrânat. Așa va face Dumnezeu la judecata noastră și așa va orândui pentru fiecare ceată, pe unii lăudându-i și pe alții pedepsindu-i. Însă să nu fie ca vreunul din cei de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
era vioi, sau morocănos? Era gelos pe frații și surorile sale, sau pe camarazii săi? Era bun sau rău către copii și animale? Era docil sau nedisciplinat? Era violent sau nu? Era încăpățânat sau nu? Avea voință? Era leneș sau harnic? Era mândru, îi plăcea să se joace? S-a modificat caracterul său cu vârsta? Dacă da, cu ce prilej? Și când? Ce boli a avut de la 7 la 11 ani? * Adolescența (de la 12 la 15 ani) Dacă e de sex
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Îi plăceau copiii? Îi plăceau animalele și care? Juca cu pasiune jocurile de hazard? Care anume? * Caracter Era vesel sau trist? Era vioi sau morocănos? Era ranchiunos? Era gelos? Era calm sau vioi? Era blând sau violent? Era încăpățânat? Era harnic sau leneș? Era modest sau fudul? Era econom sau cheltuitor? Avea prieteni? Era cinstit? Era scrupulos în afaceri? Se înțelegea lesne cu oamenii? Acte A fost eliminat din funcție și pentru ce? În ocupația sa a fost îndemânatic și inteligent
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]