1,975 matches
-
calitățile de comandant ale generalului Constantin Prezan. Prin măsurile dispuse pentru pregătirea, organizarea și desfășurarea marșurilor, precum și pentru organizarea hrănirii, cartiruirii și respectarea normelor de igienă, unitățile din subordinea sa au înregistrat doar pierderi minime ca urmare a epidemiei de holeră, care a afectat foarte grav restul armatei române. Ambulanța divizionară înregistrase până la data de 23 iulie 1913, un număr de 300 de bolnavi și 19 morți de holeră, cifre mici în comparație cu pierderile înregistrate de alte mari unități similare. Locotenentul Constantin
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
subordinea sa au înregistrat doar pierderi minime ca urmare a epidemiei de holeră, care a afectat foarte grav restul armatei române. Ambulanța divizionară înregistrase până la data de 23 iulie 1913, un număr de 300 de bolnavi și 19 morți de holeră, cifre mici în comparație cu pierderile înregistrate de alte mari unități similare. Locotenentul Constantin Pantazi din Regimentul 11 Roșiori, viitor ministru de război în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, consemna următoarele despre războiul balcanic: „"generalul Prezan a comandat pe tot timpul
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
Comuna nu posedă îndeajuns mijloace bănești pentru a susține un asemenea învățător destoinic"". Toma Burte era învățător provizoriu, cu curs pedagogic și purtare de mijloc apreciat de către oficialități cu rezultate mediocre. A murit în anul 1873 în marea epidemie de holeră ce a secerat în Rebra, între 3 septembrie și 6 octombrie 46 de vieți. Începând cu anul școlar 1862-1863 la școala din Rebra a fost încadrat învățătorul calificat prin absolvirea PREPARANDIEI (INSTITUTULUI PEDAGOGIC de 3 ani), Zaharie Catarig, originar din
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
superioară multor altor țări până la mijlocul deceniului al optulea, când a intervenit prioada de stagnare breșnevistă. Industrializarea a fost însoțită de dezvoltarea serviciilor medicale, ceea ce a dus la creșterea productivității muncii. S-au dus campanii la nivel național împotriva tifosului, holerei și malariei. Numărul de medici a crescut atât de repede cât au permis dezvoltarea capacităților de pregătire, iar rata mortalitații și a mortalității infantile a scăzut încontinuu. Planificarea economică s-a dovedit o acțiune de succes în primel faze ale
Economia Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/299432_a_300761]
-
Facultatea de Medicină din Paris, pe care o absolvă în februarie 1853. Sosește în Țara Românească la 13 martie 1853, la nici 25 de ani, după ce și-a dat doctoratul la Paris și după ce a ajutat la stingerea epidemiei de holeră din 1849, în Champagne și Cher. Ar fi trebuit să stea în Țara Românească doar 3 ani dar a rămas până la sfârșitul vieții. A venit încă din 1853 în București, invitat de domnul Barbu Știrbei, pentru a organiza serviciul sanitar
Carol Davila () [Corola-website/Science/298869_a_300198]
-
se produc mari distrugeri în urma inundațiilor, 179 case fiind acoperite de apele revărsate ale Crișului Alb. 1825 - se ridică biserică ortodoxă neunita. 1826 - se decide ridicarea primului spital din oraș, inaugurat însă abia la 1 mai 1846. 1831 - epidemia de holeră ucide 596 persoane. 1843 - inundațiile acoperă 203 case. 1855 - se produce o mare inundație. 25 iunie 1857 - prin vizită împăratului Austriei Francisc Iosif I și a împărătesei, de la 1 octombrie 1857 orașul maghiar se contopește cu cel german, formând orașul
Jula () [Corola-website/Science/297723_a_299052]
-
criticat vehement de Schopenhauer. Opera principală a lui Schopenhauer, "Lumea ca voință și reprezentare" ("Die Welt als Wille und Vorstellung", 1819) apare în același an. Predă ca docent la Universitatea din Berlin până în anul 1831, când, din cauza unei epidemii de holeră, a cărei victimă a fost Hegel, se refugiază la Frankfurt am Main, unde va trăi retras până la sfârșitul vieții ca filozof liber. Aici începe studiul filozofiei budiste și hinduiste precum și al misticilor creștinismului primitiv, fiind influențat în special de Meister
Arthur Schopenhauer () [Corola-website/Science/297901_a_299230]
-
propage propria sa filozofie, ce va fi succesiv publicată în "Enciclopedia științelor filozofice" ("Enzyklopädie der philosophischen Wissenschaften", 1817-1830), cuprinzând filozofia dreptului, a istoriei, religiei, istoria filozofiei etc. Hegel moare la 14 noiembrie 1831 în Berlin, victimă a unei epidemii de holeră. Filozofia lui Hegel este o filozofie a spiritului absolut și a dezvoltării sale dialectice, care constituie realitatea și evoluția sa. Această filozofie este în mod esențial determinată de noțiunea de ""dialectică"", care este în același timp un concept, un principiu
Georg Wilhelm Friedrich Hegel () [Corola-website/Science/297906_a_299235]
-
început să se dezvolte, devenind stațiunea "Bad Obernigk" sub conducerea moșierului Carl Wolfgang Schaubert în 1835. În 1856, orașul se afla pe carea ferată ce lega orașele Breslau (Wrocław) și Posen (Poznań). Când în Breslau a izbucnit o epidemie de holeră în 1866, mulți locuitori s-au refugiat în Obernigk. În 1871, acest oraș a devenit parte a Imperiului German. Până la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial, Bad Obernigk a făcut parte din Landkreis Trebnitz, în Provincia Silezia Inferioară a
Oborniki Śląskie () [Corola-website/Science/297933_a_299262]
-
fost anexat de către Imperiul Habsburgic, iar în 1815 a devenit parte a Regatului Poloniei aflat sub suzeranitate rusă (Congresul Poloniei). La acea vreme, orașul a fost împărțit în districte catolice și evreiești. Populația a fost decimată de epidemii frecvente de holeră, care au revenit de mai multe ori până în 1890. În 1834 a fost recreat județul Opoczno și până la Primul Război Mondial, Opoczno a aparținut . În 1828, populația orașului era de aproximativ 3.500 de locuitori, cu 342 de case. Ambele
Opoczno () [Corola-website/Science/297930_a_299259]
-
paroh la Salzano, un oraș mare din dieceza de Treviso, unde restaurează biserica și se ocupă de lărgirea și întreținerea spitalului prin mijloace proprii, conform generozității sale obișnuite față de săraci; s-a distins în mod deosebit prin dăruirea sa în timpul holerei. S-a arătat foarte interesat de educația adulților. În 1875 este numit canonic al catedralei din Treviso, și îndeplinește diferite funcții printre care aceea de director spiritual și rector al seminarului și vicar general; în plus, a oferit elevilor din
Papa Pius al X-lea () [Corola-website/Science/298424_a_299753]
-
Lenin după ce s-au întâlnit în 1902. Câtă vreme a fost închis, pentru scurt timp, în fortăreața Petru și Pavel în timpul revoluției eșuate din 1905, Gorki a scris piesa de teatru "Copiii soarelui", care avea acțiunea plasată în timpul epidemiei de holeră din 1862, dar care trata de fapt evenimentele contemporane. În timpul primului război mondial, apartamentul lui din Petrograd s-a transformat în centrul de comandă al bolșevicilor, dar, în cele din urmă, relațiile lui cu comuniștii s-au deteriorat. La numai
Maxim Gorki () [Corola-website/Science/298521_a_299850]
-
pe perioade variabile, disciplinele de Patologie Generală și Clinică Medicală. Alexandru Slătineanu a fost medic militar în rezervă, serviciul militar efectuîndu-l în 1902 la Spitalul Militar din București. A participat la al Doilea Război Balcanic participând la combaterea epidemiei de holeră și la Primul Război Mondial, conducând acțiuni de combatere a epidemiilor și fiind avansat până la gradul de colonel în rezervă. Alexandru Slătineanu a fost membru fondator (1905) al "Revistei Științelor Medicale", publicație în care a publicat numeroase studii. Pe lângă activitatea
Alexandru Slătineanu () [Corola-website/Science/308713_a_310042]
-
și economică a Bayern-ului. Astfel, în 1813, la doar patru ani de la încetățenirea sa ca festival anual, acesta a fost anulat datorită războiului cu Franța lui Napoleon. În 1854 și respectiv în 1873, bavarezii sunt prea ocupați cu epidemiile de holeră pentru a organiza Oktoberfest-ul. În 1866 Bayern-ul participă la război de partea Austro-Ungariei și deși pacea a fost declarată la 23 august, festivalul a fost totuși anulat. În timpul celor două războaie mondiale festivalul nu a avut loc în nici un an
Oktoberfest () [Corola-website/Science/306496_a_307825]
-
Eforul Ghica, Carol Davila, Nicolae Manolescu, Nicolae Kretzulescu, Gheorghe Grozovici, Constantin Cantacuzino, Alexandru Obregia, George Pastia, Gheorghe Marinescu, C. Marcovici, Mina Minovici, Theodor Ionescu, Ernest Juvara și alții. În ședința din 9 martie 1875, N. Manolescu își dezvolta dizertația despre „Holera” - inaugurând cu aceasta seria conferințelor Societății; aceasta, împreună cu conferințele studentului Istrate „Asupra României din punct de vedere medical” și despre „Parnasul medical”, formează baza pe care s-a clădit întreg edificiul activității științifice a Societății. Din 1876 președintele acestei societăți
Societatea Studenților în Medicină din București () [Corola-website/Science/306594_a_307923]
-
cu umerii pentru a le da timp copiilor să iasă afară. Debutul insuficienței renale a lui Alexandru a fost atribuită mai târziu traumei contondente de care a suferit în acest incident. În timpul foametei dn 1891-1892, care a declanșat epidemii de holeră și tifos, guvernul a ordonat ca în presă să nu fie folosit cuvântul "foamete" iar ministrul de finanțe Vișnegradski s-a opus interzicerii exporturilor de cereale. În toamna lui 1891 Alexandru a apelat la constituirea de organizații caritabile care să
Alexandru al III-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/306887_a_308216]
-
cu turcii pentru recunoașterea noii situații a României (înlocuirea domnitoului Alexandru Ioan Cuza cu prințul Carol de Hohenzollern). Contextul intern și extern era precar. Pe plan intern țara se confrunta cu o foamete provocată de secetă, cu ultima epidemie de holeră, care a ucis cca. 24.000 de oameni, și cu acutizarea unei crize financiare care punea guvernul în situația să nu poată plăti administrația și armata. În plus, în Moldova se făceau simțiți separatiștii, motiv pentru care noul domnitor a
Guvernul Ion Ghica (2) () [Corola-website/Science/306968_a_308297]
-
și din târgu slujitori, cine era. Deci streleții au început a-i bate rău cu sinețele."" În timpul războaielor ruso-turcești din 1787-1792 și din 1806-1812, mănăstirile Cetățuia și Hlincea au fost transformate în spitale militare. De asemenea, în vremea epidemiei de holeră din 1831, Mănăstirea Hlincea a fost folosită ca lazaret pentru bolnavi, iar în timpul "holerei celei mari" din 1848 în jurul mănăstirii au fost înmormântați morții de holeră din Iași. În anul 1854, viitorul episcop Melchisedec Ștefănescu găsea mănăstirea într-o stare
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
cu sinețele."" În timpul războaielor ruso-turcești din 1787-1792 și din 1806-1812, mănăstirile Cetățuia și Hlincea au fost transformate în spitale militare. De asemenea, în vremea epidemiei de holeră din 1831, Mănăstirea Hlincea a fost folosită ca lazaret pentru bolnavi, iar în timpul "holerei celei mari" din 1848 în jurul mănăstirii au fost înmormântați morții de holeră din Iași. În anul 1854, viitorul episcop Melchisedec Ștefănescu găsea mănăstirea într-o stare deplorabilă, cu acoperișul spart și chiliile ruinate. După propriile cuvinte, ""biserica dela Chlincea este
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
și Hlincea au fost transformate în spitale militare. De asemenea, în vremea epidemiei de holeră din 1831, Mănăstirea Hlincea a fost folosită ca lazaret pentru bolnavi, iar în timpul "holerei celei mari" din 1848 în jurul mănăstirii au fost înmormântați morții de holeră din Iași. În anul 1854, viitorul episcop Melchisedec Ștefănescu găsea mănăstirea într-o stare deplorabilă, cu acoperișul spart și chiliile ruinate. După propriile cuvinte, ""biserica dela Chlincea este zugrăvită, dar zugrăveala în multe locuri este stricată. Pe părete în partea
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
a Ilioaei este luat cu arcanul și recrutat cu forța în armata moldoveană. După o perioadă în care urmează școala sub supravegherea lui Iordache, pe care textul îl descrie ca pe un bețiv, noul învățător moare într-o epidemie de holeră, iar Smaranda și Ștefan decid să-și trimită fiul afară din sat. Nică urmează calea transhumanței și este dat în grija unor ciobani, dar se îmbolnăvește și el de ceea ce naratorul afirmă că este holeră și, la întoarcerea acasă cu
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
moare într-o epidemie de holeră, iar Smaranda și Ștefan decid să-și trimită fiul afară din sat. Nică urmează calea transhumanței și este dat în grija unor ciobani, dar se îmbolnăvește și el de ceea ce naratorul afirmă că este holeră și, la întoarcerea acasă cu febră mare, este vindecat cu un leac băbesc fabricat din oțet și leuștean. După un timp, sub pretextul că nu ar mai dispune de bani, Ștefan își retrage fiul de la școală. Datorită insistenței Smarandei, copilul
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
Romancăuți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. Prima atestare documentară a satului datează din anul 1565. În secolul al XVIII-lea, satul a fost incendiat pentru distrugerea unei epidemii de holeră. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-
Romancăuți, Secureni () [Corola-website/Science/308380_a_309709]
-
de lungă durată a Gangelui ca un fluviu purificator pare să aibă o bază în domeniul științei. Mai întâi de toate, fluviul poartă bacteriofagi care distrug bacteriile. Cum s-a raportat într-un program național la Radioul Public, dizenteria și holera sunt distruse, prevenind epidemii pe scară largă. Fluviul are o capacitate neobișnuită de a reține oxigen dizolvat, dar motivul pentru care are această capacitate nu este cunoscut. În trecut exista un număr mare de delfini de râu al Gangelui ("Platanista
Gange () [Corola-website/Science/308433_a_309762]
-
un important loc de pelerinaj pentru armenii din România și din diaspora. Începând din 1848, armenii au început să meargă acolo de două ori pe an în pelerinaje, ca urmare a făgăduinței făcute lui Dumnezeu de a-i cruța de holera asiatică, și anume în duminica din preajma sărbătorii creștine a Adormirii Maicii Domnului (15 august) și în ziua de sărbătoare a Sfântului Iacob (29 decembrie). Liturghia se celebrează aici de trei ori pe an, cu prilejul următoarelor sărbători: Adormirea Maicii Domnului
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]