3,545 matches
-
găsi gazdă, când locul giocurilor ale băieților, când spitalul unde zăcea[u] bolnavii nevindecați” (132). Deci spațiului circular de la poalele copacului consacrat din vatra satului i se atribuiau mai multe roluri esențiale : divan de judecată pentru bătrânii comunității, loc de horă pentru tinerii comunității, loc de adăpost pentru călătorii străini (xenodochiu, în tradiția bizantină) și bolniță unde erau expuși bolnavii incurabili. Când ierburile de leac și descântecele doftoroaielor nu mai aveau efect, bolnavul fără speranță era expus la poalele copacului consacrat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sunt Stăpânele vântului, Doamnele pământului, Ce prin văzduh zburați, Pe iarbă lunecați, Pe valuri călcați. Ele sunt nimfe aeriene cu puteri magice (probabil din arhaicul cortegiu al divinității sincretice Bendis- Diana), fecioare ce, în nopțile cu lună, cântă și încing hore în văzduh și despre care se spune că „pocesc” (adorm, paralizează, „leagă”) pe cel care le surprinde dansând și cântând sau pe cel care încalcă vreun alt tabu (173). Am insistat acum, ca și cu alte prilejuri, asupra motivului „legării
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
holde piară” este un slogan care ține de cultura, dar și de agricultura secolului al XIX-lea. Vasile Alecsandri știa câte ceva despre efectele nevrotice provocate de consumul de neghină. Doar odată distrusă „iarba rea”, „omenia” poate să ia locul „dușmăniei” (Hora unirii, 1856). Vorba populară, citată și de Creangă : „Vrajba dintre noi să piară, și neghina din ogoare” (Amintiri din copilărie, 1881). Conform Evangheliilor, în „Pilda cu neghina din țarină”, neghina este „planta Diavolului” : „Dușmanul care seamănă neghina este Diavolul” (Matei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
s' uită la mine, Că mă vede preschimbată, Arzând de foc, foc de fată Și din coadă verde, lungă, Dau să fug, să nu m' ajungă Bătrânețele cu vânt Să m-arunce la pământ. Vișina, dușmană soră, Pe când fetele la horă Ca cerceii la ureche Mă pun pereche - pereche, Posomorîtă'năsprită, Parcă din simț e sărită, Mă tot spune la mierlițe. Pițigoi și grangorițe, Că sunt bună de mîncat: Și când e spre revărsat Mă pomenesc, din visare Că mă iau
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
prin divizare s-au resimțit și în Partidul Alianței Civice. Confruntat de ceva vreme cu o dispută ideologică internă ("roșii" din jurul lui Nicolae Manolescu vs. neoliberalii din grupul civic-liberal, în frunte cu Stelian Tănase), PAC a intrat și el în hora fărâmițării. În ciuda compromisului realizat la Congresul din aprilie 1993, grupul civic-liberal a părăsit totuși partidul în favoarea PL '93, în urma refuzului Consiliului Național PAC (26 iunie) de a valida alianța cu acest partid. Ulterior fuziunea GCL cu PL '93 avea să
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
nostalgic și tradiții, obiceiuri care astăzi nu mai există în sat. Astfel, din cei 29,2% respondenți care sunt de acord că au existat în trecut obiceiuri care azi nu mai există în sat, amintesc printre acestea: * Șezătorile 14,7% * Hora de duminică 4,0% * Obiceiurile de nuntă 1,3% * Portul popular 1,3% Oamenii din Tălmăcel sunt conștienți de caracterul de unicitate al sărbătorilor de iarnă din satul lor. La întrebarea " Prin ce este satul dumneavoastră renumit față de alte sate
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a existat obiceiul cetelor de feciori, care se pregăteau pe tot parcursul lunii decembrie pentru a colinda casele în Ajunul Crăciunului. În sat sunt încă cunoscute deși mai puțin practicate obiceiurile de căsătorie: tocmeala între părinți pentru a stabili zestrea, hora din curtea bisericii, petrecerea ce dura de obicei două zile, cinstea mirelui și a miresei, obiceiurile legate de nași (Ciobănel, 2002: 267). Șezătorile, foarte apreciate în sat, erau atât un prilej de muncă pentru femei, cât și unul de distracție
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
întrebări în mod comparativ pe cele două sate, relevând diferențe mari între acestea). 52,1% din ludoșeni spun că au existat în satul lor tradiții care azi nu mai există (30,9% nu știu), amintind printre acestea: șezătorile (10,6%), hora de duminică (5,8%) și cetele (care nu mai sunt cum erau) (5,8%), obiceiurile de nuntă (5,3%), cântecele și jocurile populare (2,6%). Doar 8% din ludoșeni afirmă că există în satul lor obiceiuri care nu mai există
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de pământul pe care îl au? Sunt mulțumiți de felul în care îl lucrează și de produsele pe care le obțin? 40. (E2) Ce credeți că reprezintă satul pentru oamenii lui? În ce fel? 42. (F1) Ce manifestări tradiționale ( șezători, horă) se organizează în sat? Cine le organizează? Cât de des? Cine participă la ele? 43. (F2) Există în satul dumneavoastră formații (ansambluri) de muzică sau dansuri populare sau ateliere de creație populară? 44. (F3) Cum își petrec timpul liber oamenii
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
secretul oamenilor care reușesc.” (G.B. Shaw) Azi aici, mâine-n Focșani, poimâne la Botoșani” ( Se spune despre cel pe care nimic nu-l poate fixa locului, fiind un „vântură-lume”.) Dacă-i bal, bal să fie. (Cel care a intrat În horă trebuie să joace, altfel riscă să audă spunându-se despre el fie că nu-i place, fie că nu se pricepe. Nu fi adeptul jumătăților de măsură!) Cine riscă câștigă. (Sub o altă formă, se spune: „Soarta este de partea
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Se spune așa despre cel care este Înzestrat cu calități, dar care nu și le valorifică, din comoditate sau dezinteres. Un alt proverb surprinde și el această caracteristică a personalității unora: „Nu este aur tot ce strălucește”.) Cine intră În horă trebuie să joace. (Cine Își asumă riscul unei anumite decizii trebuie să-și asume și eventualele consecințe negative ale ei. Creația populară redă, În mod plastic, acest lucru: „«Mamă, ce Înseamnă să fii măritată?» «Fată, Înseamnă să torci, să naști
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
din oală” de Luiza Vlădescu, ,,Pățania ursului cafeniu” de V.Colin, ,,Rățușca cea urâtă”de H.Ch.Andersen-fragment), lecturi după imagini, convorbiri, lucrări practice colective(,,Copii planetei Pământ”, ,,Flori albe, flori galbene, flori negre, flori”, ,,Copil că ține sunt și eu”, ,,Hora Pământului”, ,, Spune cine ești, spune ce dorești”), audiție-muzică aparținând diferitelor culturi. Pentru a ajuta la dezvoltarea propriei imagini și a sublinia că fiecare copil este la fel de important, am desfășurat următorul joc: într-o cutie cu un capac frumos decorat, am
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
lumea întreagă” Discuții libere „Ce înseamnă să fii copil?” CONSTRUCȚII Grădiniță copiilor din toată lumea Orășelul copiilor ARTĂ Desen „Copii din lumea întreagă” Decupare și lipire „Baloane colorate” ȘTIINȚE „Discuții libere” „De ce lucram” „Prietenul la nevoie se cunoaște” JOC DE ROL „Hora veseliei” “Orășelul copiilor” NISIP ȘI APA Desen pe nisip “Prietenul meu”,”Vecinul meu” LUNI DLC;DS - activitate integrată „Suflet de copil”. Poveste creată „Suflet de copil”.Concurs de poezii și ghicitori „Cel mai bun recitator” MARȚI DOS-DEC-Activitate integrată „Copiii din
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
pe nisip “Prietenul meu”,”Vecinul meu” LUNI DLC;DS - activitate integrată „Suflet de copil”. Poveste creată „Suflet de copil”.Concurs de poezii și ghicitori „Cel mai bun recitator” MARȚI DOS-DEC-Activitate integrată „Copiii din toată lumea”. Lectură după imagini „Drepturile copilului”.Pictură”Hora copiilor din toată lumea” MIERCURI DS;DEC-activitate integrată „Orășelul copiilor”. Joc didactic „Spune-mi câte jucării sunt și arată-mi cifră 1-10”. Lucrare colectivă”Orășelul copiilor” JOI DLC-DES-activitate integrată”Copilăria”. Memorizare”Copilăria de M.E.Moldoveanu”.Concurs de cântece „Cel mai bun
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
cunoscându-și posibilitățile motrice ale fiecărei părți -Să perceapă componentele spațio-temporale (ritm, durata, distanța); CENTRE DE INTERES DESCHISE ȘI MATERIALE PUSE LA DISPOZIȚIA COPIILOR BIBLIOTECĂ ARTĂ CONSTRUCȚII -portofoliu Drepturile copilului UNICEF -Fotografii ale copiilor din grupa ; -imagine ce reprezintă o hora a copiilor de diferite rase și naționalități ; -Copii după certificatele de nastere ale copiilor ; Albume cu fotografii reprezentând evenimente din Coli de desen și cartoane colorate -Siluete cu copii care reprezintă mai multe rase și naționalități ; -Creioane colorate; -Carioca, -Acuarele
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
activități care să permită realizarea unor lucrări care să poată fi prezentate într-o expoziție care să fie vizitată de copiii grădiniței și de părinți, precum și acumularea de materiale realizate de copii, care să permită realizarea concursului de artă plastică HORA PRIETENIEI. Astfel, în primele zile, am organizat activități de cunoaștere, prin care copiii au lecturat imagini cu modalități de comportament ale copiilor în familie, la grădiniță, în societate.Am căutat să raportez acest proces de cunoaștere și la alte discipline
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
A.D.E. D.O.S. Activitate practică Drepturile noastre în imagini, lucrare colectivă A.L.A. Știință Caută vecinii, Colorează steguletulU.E. Joc de rol De-a călătoria cu prietenul meu,De-a ziua prietenului meu, VINERI A.D.P. - Întâlnirea de dimineață Hora prieteniei, hora copilăriei Rutine, tranziții Suntem toți politicoși,Numărători ritmate A.D.E. D.P.M. Ed. fizică a. Parcurs aplicativ Cursa Învingătorilor b. Ex. Învățarea aruncării mingii la coș A.L.A. Joc de masă Basme în bucățele, puzzle, Din jumătăți întreg Artă
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
D.O.S. Activitate practică Drepturile noastre în imagini, lucrare colectivă A.L.A. Știință Caută vecinii, Colorează steguletulU.E. Joc de rol De-a călătoria cu prietenul meu,De-a ziua prietenului meu, VINERI A.D.P. - Întâlnirea de dimineață Hora prieteniei, hora copilăriei Rutine, tranziții Suntem toți politicoși,Numărători ritmate A.D.E. D.P.M. Ed. fizică a. Parcurs aplicativ Cursa Învingătorilor b. Ex. Învățarea aruncării mingii la coș A.L.A. Joc de masă Basme în bucățele, puzzle, Din jumătăți întreg Artă Hora prieteniei
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
prieteniei, hora copilăriei Rutine, tranziții Suntem toți politicoși,Numărători ritmate A.D.E. D.P.M. Ed. fizică a. Parcurs aplicativ Cursa Învingătorilor b. Ex. Învățarea aruncării mingii la coș A.L.A. Joc de masă Basme în bucățele, puzzle, Din jumătăți întreg Artă Hora prieteniei, DESEN PE ASFALT Evaluare proiect HARTĂ PROIECTULUI -Căsuța din poveste -Topoganul -Jucăria preferată -Locuința mea -Palatul fermecat Construcții -Spune cu ce te joci! -Ce știi despre prietenul tău! -Alege jocul preferat! -Ce e bine, ce e rău! Bibliotecă -Hora
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
1971; Cumplita apoteoză, București, 1973; Stâlpi, București, 1974; Poeme, București, 1975; Cântarea României, București, 1977; Poemele câmpiei, București, 1978; Un poet printre critici, București, 1979; Aventura continuă, București, 1980; Metoda șoimului, București, 1981; Câmpia eternă, postfață Costin Tuchilă, București, 1984; Hora mică, București, 1985; Turnir, București, 1987; Roata lumii, București, 1994; Câmpia eternă, pref. Valentin F. Mihăescu, București, 2001. Antologii: Antologia poeților tineri, București, 1982. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, George Alboiu, „Câmpia eternă”, CNT, 1968, 26; Valeriu Cristea, G. Alboiu, „Câmpia
ALBOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285227_a_286556]
-
și traducerea poveștilor lui Andersen. Deceniul al șaselea aduce cu sine înregimentarea autoarei în rândurile slujitorilor realismului dogmatic. În nuvela Mălina (1957) se desfășoară o poveste de dragoste dirijată ideologic într-un mod neverosimil pentru cititorul din orice timp, iar Hora titanilor (1960) constituie o ilustrare a unui gen extrem de prolific și de „comandat” în acei ani - un reportaj fabricat la Uzina „Steagul Roșu” din Orașul Stalin. După destinderea politică, M. reia registrul minor, care i se potrivește cel mai bine
MATASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288057_a_289386]
-
ambigue (coborârea în pământ, înghețarea etc.), adesea cu implicații cristice, dar în cheia unui misticism ciudat, crud: „Să bem vinul de nuntă, mirele a murit, / Mireasa a murit și ea, / Nuntașii toți / Sunt morți și în pământ am simțit / Cum hora miresei se învârtea. // Taci, mireasă, nu mai plânge / Că a venit mirele tău cel blând, / Ca un miel ochiul lui adoarme, / Ca un crin se luminează visând. // Se preface numai că e piatră albă / Taci, mireasă, nu mai plânge și
MALANCIOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
Casă părintească, Chișinău, 1968; Descântece de alb și negru, Chișinău, 1969; Numai eu și numai cerul, Chișinău, 1970; Clopoțel, Chișinău, 1971; Melodica, Chișinău, 1971; Duda, Chișinău, 1973; Greierașul Puiu, Chișinău, 1974; Grâul, Chișinău, 1974; Bătuta, Chișinău, 1975; Axă, Chișinău, 1977; Hora mare, Chișinău, 1979; Toamna porumbeilor albi, Chișinău, 1979; Jurământul, Chișinău, 1980; Patria, poetul și balada, Chișinău, 1981; Focul din vatră, Chișinău, 1982; Roman teatral, Chișinău, 1984; Armonii, Chișinău, 1985; Tata, Chișinău, 1985; Tu, dragostea mea, Chișinău, 1987; Piesă pentru un
MATCOVSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288058_a_289387]
-
lărgește simțitor sfera investigațiilor, interesându-se de cultura populară în totalitatea ei. Sub raport geografic, culegerile sale nu depășesc încă aria regională. Publică acum balade, snoave și legende (în „Columna lui Traian”), plugușoare și colinde (în „Foaia societății «Românismul»”), doine, hore, anecdote și păcălituri din Bucovina (în „Convorbiri literare”), datini și credințe (în „Albina Carpaților”), cântece epice (în „Aurora română”), descântece și vrăji (în „Traian”), proverbe, zicători și cimilituri (în „Cărțile săteanului român”), mitologie populară (în „Amicul familiei”) ș.a. Credincios principiilor
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
pe care M. a adunat-o a făcut obiectul lucrării Legendele Maicii Domnului (1904), precum și al colecțiilor postume Legendele ciocârliei și Legendele rândunicii (1923), Legendele păsărilor (1975) și Basme din Țara de Sus (1975). Tot postum a apărut și volumul Hore și chiuituri din Bucovina (1911). Lucrările Botanica populară și Mitologie românească au fost editate abia în 2000. Au rămas în manuscris doine și balade din Bucovina și Ardeal, cântece ostășești, obiceiuri din ciclul familial (Junețea la români), datini legate de
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]