4,292 matches
-
că nu mă mai recunosc acum, adultizându-mă, conservatorizându-mă, cumințându-mă întrucâtva, sub teoriile "scriiturii fragmentare", chiar termenul de "scriitură", titilat de Roland Barthes, îmi pute a iudeologie marxizantă (maxturbantă, dacă vrei). Altminteri mă poziționam totuși sub Moș Ceau: ouând fragmente fără hram, ori eseuri "explodante", opunându-l pe Kierkegaard lui Hegel sau partea întregului, îmi închipuluiam a contribui cumva la contrarea, hurducarea, cobâlțâirea Sistemului... bolșevicios, socialist, na-ți-o-anal-comunist, amator de totalizări, tratate irefutabile, crestomații dogmatice, manuale și alte volumuri omagioase pentru Spiritul Universal
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
putregaiuri morale se adevereau, dornici numai să-și umple buzunarele, să le apară des muianul în gazetă și, pe urmele Regelui Ubu, să se roiască la timp, dintre ruinurile spațiului rahatizat. Oricum, revenind la Partidul Moldovenilor, la fostul postmodern al Hramului Sfintei Parascheva, la jmecheriile populisto-democratico-cetățenești, e de spus că Boborul a pus botul la ele și s-a simțit grozav, încântat, dânsul, Nenea Poporul, că are o ocupație. Nici fripturiștii din jurul hariastmaticului primare nu or dus-o prea rău. Oscioare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
că ruinele curții domnești de la Huși se aflau pe locurile de astăzi ale Episcopiei și încă se mai vedeau beciurile în vremea lui. La „leatul” 7003 <...>, consemna el în cronică, „Ștefan Vodă au zidit sfânta episcopie în târgu în Huși, hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, și curți domnești, carile suntu surpate, numai beciurile stau până astăzi”. Cercetătorii ieșeni Alexandru Andronic și Eugenia Neamțu, de la Institutul de Istorie și Arheologie „A. D. Xenopol” din Iași, au întreprins săpături pe locul vechii curți
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
un ocol de sate, care depindea din punct de vedere militar și judecătoresc de curtea domnească. Istoricii au stabilit că, în vara anului 1495, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, au fost zidite la Huși, curțile domnești și biserica cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel, în jurul căreia se va cristaliza în secolul următor Episcopia, una dintre cele mai prestigioase instituții ecleziastice din Moldova. Textul inscripției slavone - actul de naștere al locașului -, tradus în limba română de episcopul Melchisedec, cuprinde informații
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Petru și Pavel, în jurul căreia se va cristaliza în secolul următor Episcopia, una dintre cele mai prestigioase instituții ecleziastice din Moldova. Textul inscripției slavone - actul de naștere al locașului -, tradus în limba română de episcopul Melchisedec, cuprinde informații privind ctitorul, hramul bisericii, și data când a fost ridicată: „Euseviosul și iubitorul de Christos Io Ștefan Voevod, cu mila lui Dumnezeu, Domn țerei Moldavei, fiul lui Bogdan Voievod, a început și a zidit acest templu în numele sânților, slăviților și tot-lăudaților corifei Apostoli
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fost”. Impresionat de obiceiurile oamenilor, călugărul relatează: „Obișnuiesc < oamenii > în acest oraș, și în tot restul țării, să dea de mâncare și loc de adăpost tuturor străinilor fără nici o plată (subl. ns.). Mai obișnuiesc, de asemenea, ca în timpul sărbătorilor lor (hramul bisericii, când se face pomenirea ctitorilor, n.a.), să așeze mese în jurul bisericii, și aici să dea de mâncare și de băut fără plată oricui, fie străin, fie localnic. Când bărbații se întâlnesc cu femeile, obișnuiesc să se sărute unii cu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606) și datat 1592. În acest act erau menționate satele pe care Ieremia Movilă le dăruiește Episcopiei: „Am dat și am miluit a noastră sfântă rugă, ce făcută noao (de) sfănta episcopie Huș(u)lui, unde este hramul a sfinților întru tot lăudaților apostoli Petru și Pavel cu aceste sate: satul Plopenii și satul Căzăecii și Rășăștii și săliște Crețăștii și Spărieții, ce sânt la țin(u)t(ul) Fălciiului și Căcăcenii la țin(u)t(ul) Lăpușnii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de istoria acestei instituții. El a studiat în traducere actul de danie datat incomplet: 71- (fără unitate în cifra anului și fără însemnarea de lună și de zi), prin care Ieremia Movilă dăruia „«noului» său lăcaș de rugăciune, Episcopia, cu hramul Sf. Petru și Pavel, satele pe care le avuse până atunci el însuși, Domnul, în hotarul Hușilor: Plopenii, Cozienii, Roșieștii, siliștea Crețeștii și Spăriații, precum, și, peste Prut, în ținutul Lăpușnei, satul Căcăcenii”. Sintagma „noului său lăcaș de rugăciune” arată
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
catolicii, deci, conviețuiau pașnic, fără să existe conflicte de natură religioasă, așa cum au fost, de pildă, în Franța, între hughenoți (protestanți) și catolici. Același călător menționează că în Huși, protestanții aveau o biserică frumoasă de zid, cu două turle, cu hramul Sfântului Apostol Petru, acoperită cu plumb. Și această biserică avea rang episcopal, iar lângă biserică se găsea mănăstirea în care își avea reședința episcopul și monahii. De ea țineau alte două biserici de lemn. La atâtea biserici, ciudat este însă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Grozești, Galați, Huși și Ciubărciu în Moldova (numită „Țara Tătărască”). Călugărul franciscan aprecia că la Huși și la Ciubărciu locuiau 100 de familii catolice românești. Aria sa de interes se concentrează spre bisericile catolice din Huși, în special cea cu hramul Sf. Anton din Padova: „Este de asemenea nouă, de lemn și a fost ridicată de părintele Boni (Fernando Boni, misionar, viceprefect, n.a.) pe atunci misionar, întrucât cealaltă fusese mistuită de foc în urma căderii trăznetului asupra ei”. Veniturile ei nu sunt
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
unde se găsea ceea ce el numește reședința episcopală a moldovenilor. Aici erau 65 de case de catolici cu 300 de suflete. Biserica catolică din oraș era descrisă astfel: „Este o biserică de-a noastră de lemn acoperită cu trestie, cu hramul Răstignirii cu un altar, un tablou al lui Isus pe cruce, două alte tablouri mari în care sunt chipurile celor doisprezece apostoli, un tablou al Preafericitei Fecioare și un altul al Sf. Iosif [...]. Afară este clopotnița de lemn cu un
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
după datina maghiară, norodul este destul de bine instruit de misionarul care locuiește acolo și care acum este părintele La Macchia” (Giovanni La Macchia din Matera, din provincia Sfântul Nicolae din Apulia, n.a.). Pare să fie o biserică nouă, cu un hram neîntâlnit încă în celelalte note de călătorie, mai bine dotată cu icoane și cele trebuincioase slujbei, pe lângă care funcționa școala duhovnicească, de care se ocupa un preot italian. În afara orașului - scrie misionarul -, într-o pădure, unde trăiau cei mai mulți catolici, se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de călătorie, mai bine dotată cu icoane și cele trebuincioase slujbei, pe lângă care funcționa școala duhovnicească, de care se ocupa un preot italian. În afara orașului - scrie misionarul -, într-o pădure, unde trăiau cei mai mulți catolici, se afla o altă biserică, cu hramul Sf. Antonio din Padova, lângă care se găsea casa misionarului și o livadă cu pomi roditori. În biserică era un altar cu tabloul Sf. Anton. În zilele de sărbătoare se slujea liturghia în oraș, iar în celelalte zile ale săptămânii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
an „să aibă a-i strânge la cutia cea pecetluită și la ziua praznicului deschizând-o la episcopie, fiind starostele de față împreună cu breasla cu câți bani se vor afla să cumpere făclii, untdelemn, tămâie, să se ducă la biserica hramului lor; iar ceea ce va rămâne să împartă la săraci și la alte faceri de bine, la lucruri creștinești”. Lăutarii din Huși foloseau o metodă specifică de luptă împotriva concurenței neloiale. Catastihul lor preciza următoarele: „Meșterul de la țară de va veni
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
circa 1650), târgoveții din Huși, ca și din alte târguri ale Moldovei, aveau numeroase obligații față de domnie: jold, podvoade, cai de olac, cară de fân, „teslărie”, „ghiață” și altele. Alte obligații ale târgoveților erau: vinul, secara, mierea, tămâia, berea pentru hramul bisericii episcopale. Ureadnicul și șoltuzul trebuiau să asigure „să facă fânul Domniei Sale acolo la târg” și de „a secera pâinea Domniei Sale” pe moșia târgului. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, se accentuează destrămarea societății feudale. Atelierele manufacturiere
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Ghenadie Șendrea și alții. La Huși, activau profesorul B. Galian și rectorul Seminarului, arhimandritul Melchisedec Ștefănescu, călugăr luminat și însuflețit de idei înaintate, care s-a situat în fruntea hușenilor, în lupta pentru unire. La 29 iunie 1856 avea loc hramul Catedralei episcopale Sf. Apostoli Petru și Pavel. Melchisedec a ținut, cu acest prilej, o înflăcărată predică-îndemn pentru Unirea Principatelor Române: „Cel ce fuge de Unire - sublinia el atunci - merge în contra ideii generale a omenirii, în contra progresului, în contra învățăturii lui Hristos
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
însuflețire și umilință, totuși ne simțeam mai siguri de o victorie mai definitivă. Chiar germanii o spun și se vaită pe față, văzându-se așa de izolați și cu adversari așa de dârzi în luptele lor. Sfânta Maria era și hramul mănăstirii Pasărea. Din ajun soseau tot felul de briște, poștalioane și căruțe încărcate cu femei și copii. Cele mai multe, rude cu maicile, au umplut toate casele, altele au petrecut noaptea afară - somn puțin, vorbărie multă. Numai două cabriolete elegante, cu d-nii
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ascunde plăcuta tulburare pe care simțeam că i-o produsese venirea noastră, faptul că niște tineri îl căutaseră, că știau de el, vizita pre lungindu-se cu mult peste așteptări, datorită insis tențelor gazdei de-a afla despre fiecare ce hram purtăm, de unde suntem, ce ne sunt părinții, ce proiecte avem, ce profesori ș.a. La despăr țire ne-a dăruit fiecăruia, după ce și-a pus iscălitura pe pagina de gardă, câte un exemplar din antologia Omar Khayyam, pe care o alcătuise
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
despre istoria Mănăstirii Probota. De la dânsa am aflat că din timpul domniei lui Petru I Mușat, este consemnată biserica „Sfântul Nicolae” în Poiana Siretului. Alexandru cel Bun, domnitor creștin, a ridicat peste câteva decenii o biserică din piatră cu același hram. Aici este îngropată mama domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt. Acest lăcaș, fiind distrus în urma unui cataclism, a fost reconstruit de către Ștefan cel Mare, domnul Moldovei. Nerezistând alunecărilor de teren, biserica rămâne numai în amintirea oamenilor, dovadă a existenței sale
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
reconstruit de către Ștefan cel Mare, domnul Moldovei. Nerezistând alunecărilor de teren, biserica rămâne numai în amintirea oamenilor, dovadă a existenței sale fiind ruinele vizibile și astăzi. Nu departe de aceasta, Petru Rareș voievod a construit o altă biserică, tot cu hramul Sfântul Nicolae, fiind cea mai măreață la timpul său. Mănăstirea a fost necropolă voievodală și prima biserică pictată pe exterior, fiind un model pentru mănăstirile Voroneț, Humor și Moldovița. Pictura mănăstirii, restaurată recent, este una originală, fără egal cel puțin
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
reșteni, mai snobi și à la page ca nimeni alții pe lume. Nostalgia unor dispariții fără speranțe de În toarcere: figuri și scene din trecutul unui oraș Încă nemeca nizat și cu ultimii oameni de treabă din Bucureștii puși sub hramul Sfântului Mare Martir Dimitrie Izvorâtorul de Mir. - Alte revelații ale veacului nostru: războiul laboratoarelor Împotriva bolilor, a deficiențelor fizice și sexuale, a bătrâneții și a morții. Dar guturaiul? dar sără cia? dar ticăloșia oame nilor și arțagul femeilor noastre? În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Oltului, Înțolite astăzi cu stămburi proaste din târg și cu resturi din garderoba cea sărăcăcioasă. [...] și am cunoscut, sau numai i-am Întrezărit, pe atâția și atâ ția ultimi oameni de treabă, toți anonimi, ai Bucureștilor de odinioară puși sub hramul Sfântului Mare Martir Dimitrie Izvorâtorul de Mir, zugrăvit În platoșă și cu sulița În mână pe „tombărăurile“ și cotiugele de gunoi, cu sacalele și stro pitorile primăriei trase de cai uriași de povară aduși din Pomerania, că rora vizitiii noștri
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
plecat în continuare pe jos. La un moment dat ne-a luat o mașina mică, șoferul ne-a interogat ca la poliție. Eu nu am rostit nici un cuvânt, mă gândeam să nu observe accentul, să avem probleme cumva, neștiind ce hram poartă individul, orice era posibil în acele zile și acele locuri. Ne-a lăsat la gara Bulboaca, unde am rămas să așteptăm trenul din jurul orelor 21, ca să putem ajunge la Chișinău. Am ajuns în gara din Chișinău după orele 22
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
le-a însușit și prelucrat într-un mod personal, în anii maturității, așa cum numai el a putut-o face. A urmat primele patru clase primare în limba germană, la școala din sat, nu departe de renumitul schit de călugărițe cu hramul Înălțarea Sfintei Cruci ce exista și astăzi fiind monument istoric. În anul 1910 se înscrie, la Liceul german din Rădăuți, la prima secția română, înființată ca urmare a luptei susținute a românilor pentru cultura în limba maternă, Bucovina fiind pe
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93280]
-
meu Gianbattista Antonio Celante a fost constructorul ei. Mai târziu, prin anii 1935-1938 această capelă a fost mărită și transformată în biserica actuală de către Pr. Francisc Simon, sub parohul de atunci cu reședința în Bacău, pr. Iosif Tălmăcel, având ca hram pe Sf. Iosif. Din 1951, ianuarie, filiala Piatra Neamț a devenit parohie de sine stătătoare, având matricole proprii. Numărul credincioșilor a început să crească fără explozia de la sate de mai târziu. Fără a exagera, am avut până în 1962 cam 240 de
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]