1,860 matches
-
Noi imagini mentale ale unei Românii omogene și unitare se combină cu mai vechile probleme ale originii etnice, etnogenezei, autenticității culturii populare, primejdiilor puse de către modernizare și urbanizare etc. Texte științifice importante sunt create și reevaluate în acest nou context ideatic. Importanța imaginarului este invocată și ea, uneori doar colateral, alteori explicit, central, ca în unele texte ale lui Gh. Brătianu sau Anton Golopenția etc. În crearea unor noi imagini, investirea națională a spațiului e probabil cel mai important produs al
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
față de canonul realismului socialist; un exemplu de o stridență extremă ar fi Naționalism și cosmopolitism în literatura română, publicat în 1949, în primul număr din „Almanahul literar”. Identitatea autorului se dizolvă în aceste pagini de poziționare ideologică a literarului, paupere ideatic și stilistic; detaliu cu atât mai relevant pentru atmosfera epocii cu cât poziția lui R. în ansamblul corului critic rămâne periferică, uneori chiar distonantă față de linia oficială, cum se întâmplă în cronicile negative la cărți semnate de Ion Călugăru, Eusebiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
filosofiilor indiene, care sunt solidare în această preocupare strict pragmatică, deosebindu se între ele doar prin natura soluțiilor propuse. Buddhismul n-a fost un fenomen complet nou în istoria religiilor din India antică, ci s-a constituit pe o bază ideatică deja curentă atât brahmanică cât și non-ariană.. El a apărut cam în aceeași perioadă cu jainismul și aproape din aceleași rațiuni: brahmanismul oficial nu reușise prin speculațiile sale upanișadice să satisfacă nevoile spirituale ale adepților. Religia brahmanilor era egoistă. Săvârșitorii
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
care nu implică cuvinte.33 Constantin Cucoș la rândul lui, definește comunicarea interculturală ca un "schimb sau tranzacție valorică însoțit de înțelegerea semnificațiilor adiacente, între persoane sau grupuri care fac pate din culturi diferite. Schimburile se pot realiza la nivel ideatic, verbal, nonverbal, comportamental, fizic, obiectual, organizațional."34 Comunicarea interculturală mai poate fi definită ca "abilitatea de a comunica verbal și nonverbal cu indivizi din alte culturi astfel încât toți indivizii participanți la comunicare să codifice și să decodifice mesajele comunicate și
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
supranaționale. Relevanța cadrului general european, și prin extensie planetar, face rațională reacția Europei, din punct de vedere cultural, către o identificare la nivel continental a elementelor culturale specifice într-un sistem unitar, centrat pe dialogul intercultural. De asemenea, această conjunctură ideatică implică factorii politici decizionali într-un proces solicitant a multe resurse. Ce anume generează aceste resurse, cum este gestionat acest proces, care pârghii sunt mai eficient folosite, sunt întrebări al căror răspuns poate fi anticipat printr-o analiză specifică. Așadar
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
figurile ilustre ale Rusiei țariste își recuperează locul începînd cu Ivan cel Groaznic și continuînd pînă la Petru cel Mare și apoi la generalul Suvorov. Stalin fiind dispărut, performanțele lui Gagarin și ale altor cosmonauți sînt exploatate într-un sens ideatic, ca mărturii ale gloriei rusești comuniste și într-o perspectivă în care internaționalismul proletar nu ocupă decît un loc episodic după dizolvarea Kominternului în 1943, întrucît se impunea o legitimare a represiunii Ungariei în 1956, a intrării armatei roșii în
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Își lipesc pe peretele din dormitorul lor o fotografie cu echipa națională de fotbal. Asta e iubire adevărată de patrie, În ambele cazuri, acesta este patriotismul pe care-l admir. Foarte importante În acest jurnal de ghetou sînt și substratul ideatic și gîndurile, deosebit de lucide pentru un om la 19-20 de ani, gînduri existențiale și filosofice chiar, dar și nivelul informațional al jurnalului, datele și descrierile mișcărilor, ordinelor și situației, Întîmplărilor și acțiunilor. Un jurnal unic, original și bine scris, care
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
prin... cuvinte 20. O serie de atacuri infame și cu un profund efect denigrator tipice unor medii intelectuale "de dreapta"! au ceva din acel killer instinct (Foucault) al structurii polemicii, al reprimării și al descalificării unor cunoașteri diferențiate și diferite ideatic, al plasării autorilor într-un spațiu marginal, cu scopul ermetic de a-i deposeda de o putere elementară, aceea a dreptului la cuvânt și la comunicare; de a-i deposeda de la o demnitate bazală, aceea de a-și exprima liber
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sta pe aceeași poziție valorică cu acela al unor romancieri precum R. Musil sau Th. Mann. Pe de altă parte, preocuparea sa pentru istoria ideilor, îndeosebi în anii '50-'60, face ca atenția să se îndrepte spre ideile sale. Partea ideatică este elementul decisiv al scriiturii sale. Dezbaterea ideilor, prezentarea critică a ideilor pe relația T-P (trecut-prezent), formularea unor altfel de idei și de posibilități de a spune însoțesc scrierile foucauldiene. Faptul că Foucault nu era preocupat dacă ceea ce scrie
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
existență, diferite de cele anteriore, deși pare ceva hilar și paralel cu "lumea reală", ceva "defazat" în ochii masei de ignoranți "intelectuali". Așadar puterea-cunoaștere este rezultatul luptelor de idei și de programe social-politice, rezultatul a două, trei generații de schimbări ideatice, tehnologice, științifice. Această paradigmă putere-cunoaștere se afirmă, cel mai vizibil și tonal, în cartea A supraveghea și a pedepsi: Nașterea închisorii (1975), dar numai din perspectiva tehnicilor de supraveghere și a posibilităților de control ce au fost proferate de către instituții
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
regimuri politice. În instituțiile "civice", cu efect de îndoctrinare, umanul și ideile tind să devină un tot unitar. Un soi de simțire și gândire într-un mod mental. În acest proces de psihologie colectivă, diferențele sunt estompate, spiritul de gintă (ideatică și politică) se întărește, devenind un cuget de simțiri și de gândiri... Lumea elitistă europeană nu e atât de departe de spiritul lui Idi Amin. Aceste legi (moderne) exclud și izolează oamenii cu ale lor idei și cunoașteri contrare celor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
nu s-au dat de către Inchiziție pentru arderea cărților eretice, de către regimul nazist pentru distrugerea unor idei/cunoașteri contrare politicii NSDAP, iar acele idei s-au menținut din simplu motiv că nu poți lupta cu forța brută împotriva unui "dușman ideatic și/sau ideologic". La ora actuală regimurile politice, în speță cele cu trăiri totalitare, s-au înconjurat de o pleiadă de intelectuali, care să combată ideile neoficiale, ideile deranjante din cadrul societăților. Combaterea cunoașterilor nu se mai practică "prin arderea cărților
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
inclusiv ale discursului politic. De altfel, orice discurs politic nu se poate întemeia decât printr-un raport de imaginare și de ficționalizare pe baza unor nevoi reale, evidente în structura relațiilor sociale. Istoriile lui Foucault, deși sunt subiective sub raport ideatic și intențional, sunt obiective din perspectiva "metodelor" sale. Marile experimente din istoria științei s-au făcut după teorii fictive, fără niciun raport cu platitudinea realului compusă din fapte și evenimente umane, total diferite în raport cu potențialul de schimbare. Ceea ce îi preocupă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
prietenii mei am fost la wen-kend. Ceea ce au realizat a fost o înșiruire de propoziții pe care unii dintre ei le-au și numerotat, ceea ce înseamnă că ele au fost concepute ca enunțuri diferite, fără legătura logică și fără coerența ideatică necesare într-o compunere. Se observă topica defectuoasă, folosirea unor cuvinte într-o formă aproximativă wen-kend, Vatra Dorne, ignorarea semnelor de punctuație sau folosirea incorectă a lor, ceea ce duce la înțelegerea trunchiată a mesajului, repetarea supărătoare a unor cuvinte, prezența
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
esențial, ci doar să „presupună” ceva. Mythos-ul apare acum ca spectrul unei lumi alungate și În același timp râvnite: el este definit ca „iluzoriu”, „fabulos”, „periculos”, dar și ca „revelator”, „convingător”, „exemplar”. Cuvântul, În care vor rămâne Încrustate toate bătăliile ideatice, toate judecățile de valoare și toate accepțiunile dobândite pe teritoriul și din istoria Greciei antice, va veni către modernitate Încărcat, În primul rând, de această tensiune Între atracție și refuz, negare și valorizare, goliciune a sensurilor și revelație, rațional și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
text de "adâncime exegetică". Iar în eseul Caragiale, actual și universal, publicat la New-York, în revista "România", relevă elementele ce prefigurează temele propriei dramaturgii: "dezarticularea psihologiei" și "distrugerea aceasta a limbajului, pregătitoare a unui nou limbaj". Semnalez acuratețea critică, actualitatea ideatică, perspectiva plurală existentă în capitolul Un veac de ...caragialism. Și relevanța studiului de caz din capitolul Caragialism în tendințele și căutările "Școlii de la Târgoviște". Precursori ai postmodernismului românesc, Costache Olăreanu, Radu Petrescu, Mircea Horia Simionescu au ei înșiși un precursor
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ori poate numai o viziune de ansamblu involuntară a minții omenești sănătoase asupra lucrurilor. Hotărîtor este faptul că s-a format o coerență solidă a ideilor. Spinoza spune, pe bună dreptate, că sentimentele ce sînt legate strîns de un proces ideatic coerent (affectus secundum ordinem ad intellectum ordinati et concatenati) se dezagregă mai greu decît cele vagi și lipsite de coerență. Este important totuși ca activitatea de obținere a unui proces de gîndire solid să poată fi mereu reluată. Dacă diavolul
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
și viitoare. Acolo unde vedem că aplicabilitatea unor atare serii de idei arew o limită, cercetăm dacă nu cumva limita ar putea fi o consecință a împrejurării că seria introdusă de noi este ea însăși un membru al unei serii ideatice mai largi. Lumina dispare seara și reapare dimineața. Însă dispariția și apariția în cauză nu înseamnă un salt în natură; trebuie doar să trecem de la șirul de idei formate numai din observații din punct de vedere al pămîntului la seria
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
mai largi. Lumina dispare seara și reapare dimineața. Însă dispariția și apariția în cauză nu înseamnă un salt în natură; trebuie doar să trecem de la șirul de idei formate numai din observații din punct de vedere al pămîntului la seria ideatică ce poate fi construită cînd plecăm de la învîrtirea pămîntului și de la poziția acestuia față de soare. Galilei spunea deja: Elimină pămîntul din gîndire și nu va mai exista nici răsărit, nici apus de soare, nici orizont, nici meridian, nici zi, nici
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
să dezvăluie ignoranța sau contradicția cu sine însuși a celui care, la început, se angajase cu atîta încredere în dialog. S-ar părea că Socrate își făcea dintr-asta o plăcere și, fără îndoială, simțea o satisfacție în exercițiul muncii ideatice pe care o pretindea metoda sa. Pe el nu-l interesau însă gluma și jocul. Tratarea ironică trebuia să stimuleze în sensul unei noi activități a gîndirii, mai serioasă și mai independentă. De fapt, tocmai asta vroia Socrate. În spatele ironiei
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
a scris doar cartea întîi și a doua a Eticii sale, care tratează despre substanța lumii și cunoașterea umană, ci și pe cele de a treia și a patra, în care cercetează sentimentele și pasiunile omenești. Însă cele două demersuri ideatice unul care încearcă să cunoască că relația fundamentală dintre existență și gîndire și celălalt care studiază particularitățile experienței nu se îmbină în una și aceeași serie de trăiri, așa încît să poată determina sentimentul total. Culmea vieții o reprezenta, pentru
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
semnificație jonsoniană). În ce mă privește", spuneael, "nu mă tem de vorba de spirit sceptică. Un spirit făcut cu gust nu poate vătăma nici unui lucru da care sînt interesat, nici în cea mai mică măsură". Se află în acest demers ideatic un sîmbure al marelui humor, pentru care situația e de așa natură ca pînă și cel mai valoros lucru are o latură prin care este supus mărginirii și limitării, așa încît dacă nu putem rîde de el, putem cel puțin
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
poată separa din nou, dacă e necesar, în particularitatea lor. Apare la lumină, printr-asta, un exemplu tipic de concepție umană despre viață. 53. Humorul ca realism Vom lua în considerare, în cele din urmă, ralația humorului cu un proces ideatic realist, prin care înțeleg demersul ce caută criteriul adevărului și al realității în coerență legică, solidă a tot ce apare ca obiect al observației. Humorul este, cum s-a spus de mai multe ori în cele de mai sus, un
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de mai multe ori în cele de mai sus, un sentiment realist și în atare condiții, ar putea să pară că adoptă, în mod cu totul firesc, un punct de vedere categoric realist. Dar și aici se vede că procesul ideatic este doar o condiție, fără să fie însă, în mod necesar, decisiv pentru apariția unui sentiment total. Fundalul nu este suficient; depinde mai ales de bază. În timp ce primejdia idealistului stă în faptul că este ușor absorbit de ideile pure, fără
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
să-l respectăm. FILOSOFII SUNT ZEI TEREȘTRI Dacă filosofii nu sunt și medici, sigur ei luminează orizontul de intuire, percepere și acțiune al medicilor. Spre deosebire de egipteni, grecii sunt și filosofi, creatori de școli, de sisteme de reflexie. în constelația lor ideatică, senzorialul se unește cu raționalul. Sofiștii speculează la suprafața fenomenelor. Filosofii au dotația profunzimilor: Socrate (469 - 399), Platon (427 - 347), Aristotel (383 - 322) se urmează și completează creator în spațiul fără limite al ideii, al spiritului ordonator. Pytagora (580 - 500
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]