6,525 matches
-
rău conduse în textul actorului-dramaturg. Din păcate, spectacolul seamănă cu o lectură abia urcată în scenă a piesei. [...] Ioan Lazăr ("România literară", 11 martie 1982) * * * Constantin Popa este o mai veche cunoștință a noastră, actor de prim plan al scenei ieșene, pe cît de talentat, pe atît de simpatic. De-a lungul carierei sale care însumează două decenii a avut suficient răgaz să se inițieze în labirinticele căi ale succesului în teatru. Restul se datorează inteligenței, iscusinței și harului său actoricesc
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
precară. Cu tot acest discurs rostit cu putere în auzul regimului ce-și propusese să uităm că identitatea noastră nu e un număr, ci un nume, piesa a fost lăsată să ajungă în paginile revistei "Teatrul" și pe scena naționalului ieșean. Asta, desigur, dintr-o accidentală superficialitate... a cenzurii din Consiliul Culturii. Dar greșeala a fost repede reparată, piesa fiind scoasă de pe afiș dintr-o dispoziție care aparținea cînd secretarului cu propaganda din CC, cînd Consiliului Culturii, cînd direcției teatrului.... Și
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
trebuie, citită și ca imixtiune nocivă a ideologiei, structurilor, intereselor din exterior în viața unei țări. Parabola Regulamentului de bloc include declarat și un asemenea aspect al realităților contemporane. Aceasta ar fi esența expozeului pe care-l avansează premiera Naționalului ieșean într-o construcție dramatică ingenioasă, cu dialog dinamic, neocolit însă uneori de tentația exprimării sentențioase, cu o bine dozată creștere a tensiunii emoționale în relația dintre caractere. Unele lungimi ale "prologului" domestic sau ușoare supralicitări ale grotescului, ca în scena
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Da, da... limitele sînt bune, omule, pentru că ele... limitele ne ajută să nu ne pierdem în... fără limite... adică acolo unde nu mai ești al nimănui... dar trebuie să fii al cuiva... limitele sînt bune... Florin Faifer Premieră la "Naționalul" ieșean Ultima premieră a actualei stagiuni a Teatrului Național "Vasile Alecsandri" din Iași se va produce mîine, ora 18, la Sala Studio a instituției. Spectacolul prezentat pentru prima dată în fața publicului se numește "Mașina de vînt" și îi aparține actorului Constantin
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
rutină a cuplului, încercarea de a-ți regăsi numele într-o altă tensiune lirică, pe de o parte, și intervenția legii morale, a pumnului moral, a sabiei morale, pe de altă parte, sînt perene". Constantin Popa este actor al Naționalul ieșean din 1962, iar din 1991, adică de la înființare, este și profesor la Academia de Arte "George Enescu" din Iași, secția Teatru. Dar dintotdeauna a cochetat și cu literatura. Debutul și l-a făcut cu o plachetă de versuri, "Prețul alegerii
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
nu trebuie uitat. Partenerii de echipă ai lui Constantin Popa sînt actorii Constantin Pușcașu, Livia Iorga, Doina Deleanu și Călin Chirilă. Scenografia îi aparține Rodicăi Arghir. Oltița Cîntec ("Evenimentul", 17 iunie 2000) " Mașina de vînt" de Constantin Popa la Naționalul ieșean Scrie teatru așa cum joacă teatru: cu bucurie, cu dăruire. În fiecare dintre piesele aduse pe scenă pînă acum de la spectacolele cu Calul verde și Regulamentul de bloc au trecut ceva ani -, dramaturgul-actor dă la iveală neliniști ale existenței terne, exasperante
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
asumat să pui în scenă spectacole românești, contemporane, atîta vreme cît, după 1990, publicul spectator a fost "bombardat" cu teatru interzis perioadei antenouăzeciste. Dincolo de riscul de a nu avea priză la public, de a juca cu sala aproape goală, Naționalul ieșean vede deschiderea către valorile dramaturgice autentice, către creația românească. De ce? Luați de valul "universalilor" am "uitat" în sertar piesele românești, le-am etichetat ca fiind "nesemnificative", "non-valoare", deși adevărul e altul. Acesta e motivul, probabil, pentru care, la Iași, se
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Metafora agresiunii ("Regulamentul de bloc" de Constantin Popa) 54 Constantin Popa: Constantin Popa despre... Constantin Popa 57 Constantin Popa: Cînd vorbim despre oameni 58 MAȘINA DE VÎNT 61 REFERINȚE CRITICE Florin Faifer: Măștile absurdului 63 Oltița Cîntec: Premieră la "Naționalul" ieșean 65 Sorina Bălănescu: "Mașina de vînt" de Constantin Popa la Naționalul ieșean 66 Anca Negruți: Mașina de vînt premieră absolută 69 Mioara Adina Avram: Din cronici 71 Constantin Popa: Părerea autorului 72 CAVOU BAR 75 REFERINȚE CRITICE Florin Faifer: Măștile
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Popa despre... Constantin Popa 57 Constantin Popa: Cînd vorbim despre oameni 58 MAȘINA DE VÎNT 61 REFERINȚE CRITICE Florin Faifer: Măștile absurdului 63 Oltița Cîntec: Premieră la "Naționalul" ieșean 65 Sorina Bălănescu: "Mașina de vînt" de Constantin Popa la Naționalul ieșean 66 Anca Negruți: Mașina de vînt premieră absolută 69 Mioara Adina Avram: Din cronici 71 Constantin Popa: Părerea autorului 72 CAVOU BAR 75 REFERINȚE CRITICE Florin Faifer: Măștile absurdului 77 Constantin Popa: Păreri și păreri... 80 "gheorghe popescu" de gheorghe
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
o problemă doar atunci când religia ar deveni o disciplină de examen sau concurs, dar și În această situație s-ar putea găsi soluții adecvate pentru o diferențiere cantitativă circumstanțială. O recentă investigație realizată În mediul nostru proxim (școli și facultăți ieșene) arată că percepția dinspre beneficiari a orei de religie se Înscrie Într-o notă de aproximativ șapte. Nota acordată nu se referă În nici un fel la calitatea predării religiei (acest aspect se poate evidenția printr-un alt design investigativ, fără
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
a crăpăturilor din casă („S-ar putea să fac altă casă!”). Mergi la serviciu destul de satisfăcut și liniștit. Până ce ajungi acolo. Această locație devine și un loc geometric al breslei pe care cu modestie o reprezint. Mulți reprezentanți ai școlii ieșene de psihopedagogie și-ai prelungit existența pe aceste meleaguri (de la decanul facultății și până la, foarte recent, administratorul nostru). Ne-am Întâlnit de multe ori, pe rând la fiecare, la câte o sfințire, o aniversare, o degustare sau o desfătare. Prilej
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
agricole. O responsabilă depistare a „Încărcăturii” ideologice a subdomeniilor filosofiei o aflăm În discuțiile purtate Într-o recentă anchetă, „Filosofia și ideologia comunistă”, Dialog, nr. 1, seria nouă, 2005, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași, pp. 17-23, unde patru universitari ieșeni (Ștefan Afloroaei, Constantin Marin, Anton Carpinschi și George Bondor) aduc În discuție avatarurile predării filosofiei În perioada menționată. Este vorba despre cunoscutele Servicii de Securitate comuniste, cu rol de poliție politică, ce aveau În vedere anihilarea morală și chiar fizică
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
al Comitetului pentru Cultură și Educație Socialistă din Iași (1979-1981), director al Editurii Junimea din Iași (1981-1990, 1993-1997), director al Teatrului Național din Iași (1994-1996). În 1993 a inițiat și condus, în calitate de director, apariția unei noi serii a revistei „Însemnări ieșene”. A colaborat la revistele „Iașul literar”, „Contemporanul”, „Tânărul scriitor”, „Tribuna”, „Teatrul”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Viața românească”, „Steaua”, „Luceafărul”, „Ateneu”, „Însemnări ieșene”, „Literatura și arta” etc. A debutat în 1948 cu versuri în ziarul „Clopotul” din Botoșani și, editorial, cu volumul
ANDRIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285355_a_286684]
-
Național din Iași (1994-1996). În 1993 a inițiat și condus, în calitate de director, apariția unei noi serii a revistei „Însemnări ieșene”. A colaborat la revistele „Iașul literar”, „Contemporanul”, „Tânărul scriitor”, „Tribuna”, „Teatrul”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Viața românească”, „Steaua”, „Luceafărul”, „Ateneu”, „Însemnări ieșene”, „Literatura și arta” etc. A debutat în 1948 cu versuri în ziarul „Clopotul” din Botoșani și, editorial, cu volumul de poezie Urcuș (1959). Anii ’60 îl impun însă ca dramaturg. Întâia sa piesă, Postul de radio de pe strada Rareș (1959
ANDRIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285355_a_286684]
-
Moment, CRC, 1984, 23; Horia Zilieru, Andi Andrieș sau Poeticul comediei realiste, CL, 1984, 6; Florin Faifer, Alb, galben, violet, „Viața”, 1993, 1; Dicț. scriit. rom., I, 69-70; Andi Andrieș, DRI, I, 26-31; Popa, Ist. lit., II, 963; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 37-38. C.Br.
ANDRIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285355_a_286684]
-
Slash”, adică rană, lovitură, a răni, a lovi, a biciui, CRC, 1993, 41; O. Nimigean, Bosch c’est moche?!, CL, 1993, 14; Gabriela Gavril, „Ușa din spate”, CL, 1994, 4; George Vulturescu, „Ușa din spate”, PSS, 1994, 3-5; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 38-39; Antonio Patraș, „Sfârșitul drumului, începutul călătoriei”, CRC, 1998, 8; Gheorghe Grigurcu, Hiperbolă și litotă, RL, 1999, 12; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, I, 17-19; Andrei Bodiu, Efecte simultane, OC, 2001, 52. Ș.A.
ANDRIESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285357_a_286686]
-
și pe cele ale Facultății de Litere a Universității „Al. I. Cuza” (1986-1990). În chiar anul absolvirii beneficiază de o bursă de studii în Marea Britanie, la Universitatea Edinburgh. Ulterior ocupă un post de preparator la Catedra „M. Eminescu” a Universității ieșene. Atrasă de romantismul englez, obține o altă bursă, la Colegiul „St. Hilda” al Universității Oxford (1993-1994). În acest răstimp are o bogată activitate didactică și la Academia de Arte „G. Enescu”. Concomitent, începând cu anul 1994, este cercetător științific la
ANDONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285350_a_286679]
-
patimă a scrisului și judecata posterității, CRC, 1998, 10; Gabi Haja, „Nu e păcat ca să se lepede clipa cea repede...”, RR, 1998,4; Nicolae Panaite, Un fel de durere de secoli, CL, 1999, 1; Maftei, Personalități, VIII, 30-32; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 31-32; Sebastian Drăgulănescu, Irina Andone, poetă și eseistă, CRC, 2003, 1; Constantin Cubleșan, O poetă a contrariilor: Irina Andone, CRC, 2003, 6. S.D.
ANDONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285350_a_286679]
-
Ștefan Sorin Gorovei, Mihai Timofte (istorie), C. Turcu, Rodica Eugenia Anghel (arhivistică), Gh. Sibechi (genealogie), Sergiu Pavlicencu (literatură spaniolă) ș.a. Revista a aniversat, totodată, prin studii sau articole de înalt nivel științific, personalități ale învățământului universitar și ale cercetării științifice ieșene, precum Iorgu Iordan, Petru Caraman, Al. Dima, N. I. Popa, V. Harea, a publicat numere omagiale, închinate centenarelor Lucian Blaga, Ion Barbu, N. I. Popa sau sărbătoririi profesorului Const. Ciopraga, și numere tematice dedicate comparatismului românesc ori dicționarelor literare. Un caracter special
ANUAR DE LINGVISTICA SI ISTORIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285397_a_286726]
-
Societatea Scriitorilor Români îl primește în rândurile ei. O primă tentativă, din 1915, de a ajunge suplinitor la Catedra de istoria literaturii române și estetică literară de la Facultatea de Litere, eșuează. Abia peste trei ani, în toamna lui 1918, facultatea ieșeană avea să-l prefere altor candidați, dar pentru A. răspunsul, favorabil, vine prea târziu, cu câteva ceasuri înainte de a muri (în urma unei pleurezii). Semnătura lui A. poate fi întâlnită mai des în „Literatură și artă română”, „Conservatorul”, „Revista pentru istorie
APOSTOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285407_a_286736]
-
j. Iași - 13.XI.1914, Iași), poet și prozator. Tatăl lui A., Dimitrie Anghel, comerciant și moșier, descindea din aromâni refugiați din părțile Ianinei, iar mama, Erifilia (n. Leatris), era grecoaică din insula Antigoni. Familia izbutise să intre în protipendada ieșeană, însă cunoaște curând declinul. După ce Erifilia se stinge prematur, în 1879, tatăl lui A., angajat în câteva întreprinderi hazardate, dă faliment, ceea ce îi provoacă și moartea, în 1888. Cei patru copii vor avea totuși condiții pentru a-și desăvârși instrucția
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
mai adânci. Carte de poezie fulgurantă, de descripție și de reflexivitate vie, purtând însemnele unei artisticități baroce, având un rol important în cultivarea poemului în proză și a pamfletului, Fantome marchează o dată în evoluția prozei românești. Acest „carnet al unui ieșean” e completat de „carnetul unui fost parizian”, inclus în volumul Povestea celor necăjiți. Evocarea unor personalități (Oscar Wilde, Jean Moréas), schițarea unor figuri enigmatice, povestirea unor întâmplări insolite iau câteodată turnura unui adevărat eseu socio-psihologic și relevă atitudini contradictorii. Nostalgia
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
A fost profesor de liceu, apoi redactor al revistei „Convorbiri literare” (1972-1990). În perioada 1970-1990 a condus cenaclul Junimea al Muzeului Literaturii Române din Iași. Din 1992 este lector, apoi conferențiar la Catedra de literatură română și comparată a Universității ieșene. A colaborat la „Iașul literar”, „România literară”, „Cronica”, „Ateneu”, „Luceafărul, „Revista de istorie și teorie literară”, „Tomis”, „Tribuna”, „Odglosy” (Polonia) ș.a. Volumul de debut al lui D., Ares și Eros (1978; Premiul Uniunii Scriitorilor), folosește simbolistica dragostei și războiului pentru
DIMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286782_a_288111]
-
pentru literele contemporane (în studii dedicate lui Ștefan Aug. Doinaș, Ion Caraion, Mircea Dinescu). În același timp, cartea schițează evoluția viitoare a scrisului lui D.: astfel, istoria receptării operei lui Bacovia reprezintă preludiul celor mai însemnate contribuții critice ale autorului ieșean - Bacovia (1981) și Bacovia după Bacovia (1998) -, iar un alt articol anunță volumul Grădinile suspendate. Poezia lui Alexandru Macedonski (1988). Monografia din 1981 dedicată lui Bacovia abordează opera poetului din perspectiva teoriilor moderne ale lecturii, încercând, prin „distilarea” judecăților critice
DIMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286782_a_288111]
-
Bulgăr, Clasici și moderni, ST, 1988, 2; Ioan Holban, Portretul criticului la maturitate, CRC, 1992, 23; Ion Apetroaie, Mihai Drăgan - profesorul și criticul, CRC, 1993, 22; Busuioc, Oglinzile cetății, I, Chișinău, 1994, 45-60; Maftei, Personalități, VI, 150; Nicolae Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 157-158; Dicț. scriit. rom., II, 146-148; Lenuța Drăgan, Mihai Drăgan. Bibliografie, Bacău, 2002. D.M.
DRAGAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286843_a_288172]