5,812 matches
-
au fost observate, spre exemplu: consumul de droguri și de alcool (12 apariții), comportamentele și atitudinile antisociale ușor de imitat de către copii (6 apariții), violența casnică/sexuală (6 apariții) etc. Aceste aspecte, în special comportamentele și atitudinile antisociale ușor de imitat de către copii, sunt „în top” și în cazul programelor de tip AP prezentate pe canalele Național TV și B1 TV. Printre aspectele cele mai frecvente care ar determina reclasificarea programelor TV de tip 12 de pe Național TV, B1 TV și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de a aborda asistența socială dintr-o perspectivă globală. Anamaria SZABO Publicitatea comparată este acceptată numai ținând cont de condițiile impuse de UE adică: dacă nu este înșelătoare, dacă produsele comparate au utilizări diferite, dacă nu sunt prezentate produse care imită alte brand-uri consacrate, dacă nu discreditează alte produse sau creează confuzie în piața-țintă. Pentru mai multe detalii privind publicitatea comparată, vezi Seitz, Victoria, „Publicitatea tipărită în România I”, în HYPERLINK mailto:redacția@markmedia.ro redacția@markmedia.ro, 28 decembrie
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de a-i da o urmare vinidicativă). Cum spuneam, vocația critică e totdeauna timpurie: nu devine critic cine nu a avut această ambiție din adolescență, adică de la fervoarea primelor lecturi decisive. Acestea pot stârni trei feluri de emulație: de a imita pe eroii cărților, de a imita pe autorii lor și de a imita pe comentatorii lor. Aceasta din urmă înseamnă a avea de la primul contact cu cultura o pasiune reflexivă, un gust al meditației și filozofării și a citi odată cu
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
vinidicativă). Cum spuneam, vocația critică e totdeauna timpurie: nu devine critic cine nu a avut această ambiție din adolescență, adică de la fervoarea primelor lecturi decisive. Acestea pot stârni trei feluri de emulație: de a imita pe eroii cărților, de a imita pe autorii lor și de a imita pe comentatorii lor. Aceasta din urmă înseamnă a avea de la primul contact cu cultura o pasiune reflexivă, un gust al meditației și filozofării și a citi odată cu operele de creație și opere de
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
timpurie: nu devine critic cine nu a avut această ambiție din adolescență, adică de la fervoarea primelor lecturi decisive. Acestea pot stârni trei feluri de emulație: de a imita pe eroii cărților, de a imita pe autorii lor și de a imita pe comentatorii lor. Aceasta din urmă înseamnă a avea de la primul contact cu cultura o pasiune reflexivă, un gust al meditației și filozofării și a citi odată cu operele de creație și opere de critică, adică a citi literatura din unghiul
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Occident, criza de timp și stereotiparea gândirii prin diferitele mass-media duc la dispariția acestui tip de publicație. În orice caz un fenomen întristător e degradarea și dispariția revistelor literare. Este aceasta, acolo, o condiție a pieții poate. De ce să-i imitam noi efectele când cauzele acestui fenomen nu par a exista? în tot cazul nu au de ce să existe. — Și nu găsiți nici o publicație care să vă satisfacă, pe-aici, prin părțile noastre? — Citesc în continuare și România literară (articolele sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
lui Nathan care nu este decât un imitator și care nu are talent decât În aparență. Dacă opera lui este merituoasă, ea este totodată și periculoasă, căci ea dă acces mulțimilor la literatură, incitând o grămadă de autori neînsemnați să imite o formă atât de facilă. Plasându-se Împotriva acestei decadențe a gustului, Lousteau Îi sugerează lui Lucien să pună În lumină lupta pe care o duc scriitorii care Înfruntă invazia romantică și continuă școala lui Valéry, susținând ideea, și nu
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
afla un om”; Frumusețea cui nu-i place? Dar nu știi În ea ce zace”.) „Sufletul e unica valoare a omului; el Îl face pe slujitor egal stăpânului său.” (Seneca) Unii mai degrabă Îi invidiază pe alții, decât să-i imite. (E mai comod, desigur, să invidiezi, decât să faci efortul de a urma un mod de viață sau de activitate care presupune rigoare și exigențe sporite față de sine Însuși.) „Onoarea este un amestec natural de respect pentru oameni și pentru
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ușor să-i Înșelăm chiar pe cei mai destoinici, propunându-le lucruri care le depășesc mintea, dar care le atrag inima.” (Vauvenargues) Cine bea apă din pumni străini nu se satură niciodată. (Discipolul care se limitează doar la a-și imita magistrul nu-și va putea Împlini niciodată aspirația de a-l depăși.) Cine disprețuiește un lucru Îl va pierde. (Dar, ca să nu-l disprețuiești, trebuie să ajungi să-i cunoști valoarea, făcându-l.) „Nu ne simțim legați trainic de ceva
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
specifică firii și capacităților sale reale. Μ Cât respect de sine, atâta moralitate. Μ Adevăratul omagiu pe care un discipol Îl poate aduce maestrului său este de a nu-și exprima respectul față de acesta doar prin dorința de a-l imita, ci și prin Îndrăzneala de a-l provoca. Μ Omul modern este tot mai mult atras de lumea simbolurilor din mituri, legende, basme sau povestiri. Aceasta, probabil, pentru că vede În lumea simbolurilor un mijloc excelent de a-și cultiva capacitatea
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Într-o minimă vitalitate a gândului și a voinței noastre, ne vom Înjosi Întreaga existență. Μ Singurul lucru pe care nu-l putem reproduce de la alții este suferința. Dar cei care cred că pot Înșela autenticitatea vieții, Încercând doar să imite suferințele altora, Își „taie craca” de sub picioare, deoarece adevăratul factor psihologic din care se plămădesc convingerile și atitudinile noastre sunt suferințele pe care le lăsăm să intre din când În când În casa sufletului nostru. Cei care le-au oprit
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
să-i servească. Acum, dimpotrivă, ei încep să se rușineze de propria ignoranță: au abjurat de la propriul model cultural (cei mai tineri nici măcar nu și-l mai amintesc, l-au pierdut complet), iar noul model pe care încearcă să-l imite nu prevede analfabetismul și grosolănia. Tinerii lumpenproletari - umiliți - își șterg din buletin numele propriei meserii, pentru a-l înlocui cu calificarea de „student”. Desigur, din clipa în care au început să se rușineze de propria ignoranță, au început să disprețuiască
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
în anumite aspecte, e indirect. Dar nicicând un „model de viață” nu a putut fi făcut public cu o mai mare eficacitate decât prin intermediul televiziunii. Tipul de bărbat sau de femeie care contează, care e modern, care trebuie să fie imitat și pus în aplicare nu este descris sau decantat: e reprezentat! Limbajul televiziunii este prin natura sa unul fizico-mimic: limbajul comportamentului. Care este mimat direct, fără intermedieri, în limbajul fizico-mimic și în limbajul comportamental al realității. Eroii propagandei televizive - tineri
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
limbaj; și, mai ales, obiectiv vorbind, sunt noi lucrurile de care ei trebuie să se ocupe. Întâlnirea dintre un grup de tineri „neadaptați”, lumpenproletari - nevrotici, incapabili să se bucure, devorați de toxicomania asumată ca formă de comportament, afazici sau care imită limbajele altora - și un grup de tineri burghezi aflați în polemică violentă cu propria clasă - nevrotici și ei, incapabili să se bucure și ei și, dacă nu afazici sau imitându-i jalnic pe alții, folosind totuși o limbă parcă învățată
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de toxicomania asumată ca formă de comportament, afazici sau care imită limbajele altora - și un grup de tineri burghezi aflați în polemică violentă cu propria clasă - nevrotici și ei, incapabili să se bucure și ei și, dacă nu afazici sau imitându-i jalnic pe alții, folosind totuși o limbă parcă învățată pe de rost, capabilă să transforme totul într-un limbaj tehnic - ar putea fi tema unei mari cărți. N-am putut face altceva decât să citesc în această perspectivă raportul
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
relația dintre burghezul Di Giacomo și cultura populară napolitană, cultă în stratul său cel mai de sus, singurul loc în care era posibil conflictul, aparent erotic, de clasă. Ingenuitatea și puritatea lui Di Giacomo sunt uimitor de mimetice: dar ele imită un model inventat. În realitate, toată lumea sa populară este manieristă sau, cel puțin, văzută doar în stratul cel mai înalt, în care Di Giacomo putea să o cunoască și în care cultura clasei dominante este în curs de a-și
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de viață, cel pe care îl realizau trăind și de care într-un fel erau mulțumiți și chiar mândri, chiar dacă implica existența tuturor mizeriilor și laturilor negative ce erau - sunt de acord - cele înșirate de Napolitano; iar acum încearcă să imite modelul nou pus acolo pe ascuns de clasa dominantă. Firește, eu înșir o serie de modele de comportament, în număr de cincisprezece, care corespund la zece brâie și cinci bolgii. Voi aminti, ca să fiu scurt, doar trei; dar spun de la
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
acesta al meu este din centru-sud, iar discuția este valabilă doar la modul relativ pentru oamenii ce trăiesc la Milano, Torino, Bologna etc. De exemplu, există un model ce servește unui anumit hedonism interclasist, care le impune tinerilor ce îl imită inconștient să se conformeze în materie de comportament, în felul în care se îmbracă și se încalță, se piaptănă sau zâmbesc, acționează sau se comportă față de ceea ce văd în reclamele marilor produse industriale: o publicitate ce se referă, aproape la
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
visa purtați pe aripile muzicii. Coordonate concrete ale dezvoltării creativității literare și plastice „Fiecare generație încearcă o lectură determinată de un context cultural, astfel că profesorul (învățătorul) terbuie să devină din ce in ce mai mult catalizator care propune repere și nu modele de imitat[...]”(C. Gavrilă, M. Chirilă). Dezvoltarea gustului pentru lectură, îndrumarea lecturii școlarului mic sunt demersuri firești, consecințe ale adevărului ilustrat de sintagma: Literatura înseamnă cunoaștere, descoperire, participare afectiva. Având ca suport textul literar, îndrumătorul cercului de creație literară-plastică a urmărit că
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
european. Se știe că Albania rămăsese ultimul bastion al stalinismului În această zonă și că Ramiz Alia, succesorul lui Enver Hoxha de la moartea acestuia În 1985, n-a făcut nimic pentru a schimba caracterul regimului. Dimpotrivă, În 1989 el a imitat politica lui Ceaușescu rezervat-ostilă față de reformele lui Gorbaciov. Prin urmare, cînd televiziunile italiană și iugoslavă au transmis imagini despre zilele sîngeroase de la București, a fost un șoc pentru albanezii care trăiseră pînă atunci Într-o izolare În care nu răzbăteau
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fost utilă o vizionare a lor. Studiul Alinei Mungiu-Pippidi și al lui Gerard Althabe se Încheie Într-o notă exagerat de pesimistă: satele tradiționale de tipul Nucșoarei vor dispărea, În timp ce viitorul este al localităților de genul Scorniceștiului, care Încearcă să imite modul de existență al orașului. Adelina Ștefan MONICA LOVINESCU, Unde scurte. Jurnal indirect, Editura Humanitas, București, 1990, 574 p. Apariția volumului Unde Scurte. Jurnal indirect al Monicăi Lovinescu În 1990 la Editura Humanitas se numără printre Încercările Întreprinse de intelectualii
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
democratizării ar fi, conform lui Huntington, „pluralismul social sau grupurile intermediare puternice din societate, dezvoltarea contestării politice Înainte de extinderea participării politice, structura autorității democratice În interiorul unor grupuri sociale apropiate de politică, angajamentul liderilor politici față de democrație, dorința elitelor de a imita democrațiile occidentale, consensul sau lipsa consensului cu privire la valorile politice și sociale” (p. 99). Pe de altă parte, Linz și Stepan, care iau ca variabile dependente tranziția democratică Împlinită și democrația consolidată, acordă o importanță mare factorului istoric. Aici, Dan Pavel
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
să combată formarea unei „culturi superficiale”, ai cărei germeni considera că au și început să se manifeste în literatură, în limbă și, în genere, în întreaga viață socială a vremii. Era de părere că o mare parte din literatura română imită literatura franceză mediocră, demonstrând gustul rătăcit al publicului și judecata alterată a criticii și constată că sporirea numărului scriitorilor și traducătorilor, a ziarelor și revistelor, precum și extinderea gustului pentru lectură sunt subminate de superficialitate și de neadaptare la specificul național
MAIORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287964_a_289293]
-
traduceri. A ales, în genere, opere aparținând preromantismului sentimental și moralizator, cu nuanțe religioase, îndeosebi din literatura franceză, pe care o apără într-o polemică purtată cu Ioan Maiorescu în „Foaie literară” (1838), revendicând și dreptul scriitorilor români de a imita o literatură evoluată. Cu Viața contelui de Comminj sau Triumful virtuții asupra patimii amorului, „romanț moral” de M-me de Tencin, M. își începe, la 1830, seria tălmăcirilor, convins de utilitatea lor pentru literatura națională. Urmează, la intervale scurte, o culegere
MARCOVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288004_a_289333]
-
dintr-o Cântare a Cântărilor scrisă spre sfârșitul vieții. În numărul 3/1971 sunt inserate patru poeme ale lui Dan Botta, din prima perioadă de creație. Prefațatorul, Nicolae Florescu, le caracterizează în termenii „setei de absolut”, în care structurile formei imită structurile universale. Poemele sunt expresioniste și mărturisesc un cult al geometriei formale aproape barbian, precum și o interogație a eului despre sine și lume - o lume artefact, obiect fictiv, transfigurat subiectiv. Numărul 1/1972 cuprinde poemul Gravură-n lemn de Tudor
MANUSCRIPTUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287999_a_289328]