3,755 matches
-
în devize liber convertibile, acceptate de ambele părți, în contul bancar al ministerului sau al departamentului celeilalte părți contractante. 2. Părțile contractante se vor strădui să organizeze tranzitul în maniera cea mai rațională și economică, respectînd, în același timp, nevoile imperative de securitate. 3. Părțile contractante împuternicesc organele lor financiare competențe să convină, în fiecare an, genul de cheltuieli care pot fi facturate și tarifele aplicabile. Articolul 16 1. Prezentul protocol intra în vigoare în același timp cu acordul. 2. Modificările
PROTOCOL din 9 februarie 1996 pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Consiliul Federal Elvetian privind readmisia persoanelor aflate în situaţii ilegale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146140_a_147469]
-
arbitrii investiți constituie, în sensul dispozițiilor de față, tribunalul arbitral. Articolul 341 (1) Arbitrajul se organizează și se desfasoara potrivit convenției arbitrale, încheiată conform cu prevederile cap. ÎI. ... (2) Sub rezerva respectării ordinii publice sau a bunelor moravuri, precum și a dispozițiilor imperative ale legii, părțile pot stabili prin convenția arbitrala sau prin act scris încheiat ulterior, fie direct, fie prin referire la o anumită reglementare având ca obiect arbitrajul, normele privind constituirea tribunalului arbitral, numirea, revocarea și înlocuirea arbitrilor, termenul și locul
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145352_a_146681]
-
arbitrala nu cuprinde dispozitivul și motivele, nu arată dată și locul pronunțării, nu este semnată de arbitrii; ... h) dispozitivul hotărârii arbitrale cuprinde dispoziții care nu se pot aduce la îndeplinire; i) hotărârea arbitrala încalcă ordinea publică, bunele moravuri ori dispoziții imperative ale legii. ... Articolul 364^1 (1) Părțile nu pot renunța prin convenția arbitrala la dreptul de a introduce acțiunea în anulare împotriva hotărârii arbitrale. ... (2) Renunțarea la acest drept se poate face, însă, după pronunțarea hotărârii arbitrale. Articolul 365 (1
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145352_a_146681]
-
proiectul devine complet operațional și la care obiectul fizic descris în Memorandumul de finanțare a fost finalizat/definitivat. 5. Evidența documentelor și transparența Orice cheltuială declarată Comisiei trebuie să se bazeze pe înțelegeri legale obligatorii și/sau pe documente. Este imperativă existența unei evidențe documentare corespunzătoare. În scopul maximizării transparenței și pentru a permite controlul Comisiei și/sau al autorității naționale competente de control financiar asupra cheltuielilor, fiecare țară beneficiară trebuie să se asigure că orice organism implicat în managementul și
ANEXĂ*) din 10 octombrie 2001 la Memorandumul de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Reabilitarea reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare a apelor uzate în Focşani, România". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144618_a_145947]
-
terenului primit ca urmare a transferului; ... h) actele de vânzare-cumpărare privind construcțiile afectate unei utilizări sociale sau culturale - case de locuit, crese, grădinițe, cantine, cămine culturale, sedii și altele asemenea - ce au aparținut cooperativelor agricole de producție, cu încălcarea dispozițiilor imperative prevăzute la ultimul alineat al art. 28 din lege ( art. 29 din Legea nr. 18/1991 , republicată). (2) Nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, procuror și de alte persoane care justifica un interes legitim, iar soluționarea cererilor este de
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144460_a_145789]
-
ale reclamantei, și-a exercitat dreptul la apărare. Mai arată că ministrul justiției nu a elaborat normele metodologice în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Or, acest termen fiind un termen de decădere, cu caracter imperativ, modificarea lui neputându-se face decât tot printr-o lege adoptată în condițiile dispozițiilor art. 74 alin. (2) din Constituție, rezultă că Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 încalcă atât prevederile art. 28 din Legea nr. 146/1997
DECIZIE nr. 103 din 6 iunie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) alin. 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi a dispoziţiilor pct. II lit. c) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 752/1999 privind actualizarea taxelor judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130339_a_131668]
-
Societatea Comercială "Morărit Service" - Ș.A. Craiova, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul autorului excepției arată că dispoziția cuprinsă în art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 este neconstituțională, întrucat încalcă prevederile imperative ale art. 16, 21 și 24 din Constituție. Motivul ridicării excepției a fost determinat de situația dificilă în care se află societatea comercială pe care o reprezintă ca urmare a numărului mare de litigii aflate pe rolul instanțelor judecătorești, al
DECIZIE nr. 42 din 14 martie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 11/1998 , aprobată prin Legea nr. 112/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130337_a_131666]
-
dacă: ... a) sunt satisfăcute cerințele art. 133 paragraful (2); ... b) cererea satisface condițiile de forma prevăzute în Regulamentul de aplicare a acestei prevederi; ... c) rezumatul a fost depus; ... d) cererea pentru acordarea unui brevet european satisface, în ceea ce privește conținutul său, dispozițiile imperative ale Regulamentului de aplicare și, când este cazul, dacă sunt satisfăcute exigențele acestei convenții în legătură cu revendicarea priorității; ... e) taxele de desemnare au fost plătite; ... f) menționarea inventatorului a fost făcută conform art. 81; ... g) desenele menționate la art. 78 paragraful
CONVENŢIE din 5 octombrie 1973 privind eliberarea brevetelor europene*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146035_a_147364]
-
potrivit cărora în redactarea actului normativ verbele se utilizează la timpul prezent formă afirmativa, la art. 4 alin. (1), în locul verbului "se vor face" ar fi trebuit folosit verbul "se face". În acest fel s-ar fi accentuat și caracterul imperativ al normei. 7. Întrucât art. 6 este alcătuit dintr-un singur alineat, potrivit normelor de tehnica legislativă, acesta nu trebuia marcat cu cifră (1). Observația este valabilă și pentru art. 19 și 20. 8. Referitor la alin. (2) al art.
PROIECT DE LEGE din 29 octombrie 2002 privind declararea şi controlul averii demnitarilor, funcţionarilor publici şi a altor categorii prevăzute în prezentul act normativ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146196_a_147525]
-
absolută, buna-credință neputând fi invocată în aceste cazuri. ... (4) Actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele întocmite în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate cu titlu valabil, sunt lovite de nulitate absolută dacă au fost încheiate cu încălcarea dispozițiilor imperative ale legilor în vigoare la data înstrăinării. ... (5) Prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la acțiune se prescrie în termen de un an*) de la data intrării în vigoare a prezentei legi. ... ----------------- *) Termenul de 1 an
LEGE nr. 10 din 8 februarie 2001 ( *actualizată* ) privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146783_a_148112]
-
neexecutarea de către contribuabil a obligațiilor fiscale la momentul la care acestea au devenit exigibile atrage obligarea să la plata majorărilor de întârziere prevăzute de lege, ca formă de răspundere patrimoniala specifică dreptului fiscal. [...] De asemenea, aplicarea majorărilor de întârziere este imperativa, independentă de orice altă acțiune coercitiva instituită de către stat pentru respectarea normelor privind veniturile bugetare. Susținerea autorului excepției, în sensul că lt; lt;după aplicarea majorărilor de întârziere, aplicarea penalităților reprezintă o confiscare parțială gt; gt;, incalcandu-se, astfel, dispozițiile
DECIZIE nr. 307 din 12 noiembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 108/1996, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a dispoziţiilor art. 13^1 din aceeaşi ordonanţa, introduse prin Ordonanţa Guvernului nr. 53/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146507_a_147836]
-
astfel cum a fost modificată, se arată că din interpretarea acestora rezultă că intenția legiuitorului nu este aceea de a limita numărul cazurilor în care părțile au acces la instanțele judecătorești, ci de a stabili o normă de competență generală imperativa, prin care se prevede că judecarea litigiilor respective se face numai de către instanțele judecătorești, părțile neputând alege alte categorii de instanțe, cum ar fi instanțele arbitrale, pentru soluționarea acestor categorii de litigii. Printr-un raționament per a contrario, pentru alte
DECIZIE nr. 304 din 12 noiembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4^3 alin. (3) şi ale art. 32^31 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, modificată prin Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146640_a_147969]
-
excepția de neconstituționalitate privind dispozițiile art. 4^3 alin. (3) din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 88/1997 , introduse prin Legea nr. 99/1999 , este nefondată, urmând să fie respinsă ca atare. Astfel, aceste dispoziții au caracterul unei norme imperative, cu caracter general, prin care legiuitorul stabilește că judecarea litigiilor ce au ca obiect acte și operațiuni reglementate de ordonanță de urgență criticată se face de către instanțe judecătorești. Părțile interesate nu pot că, în scopul soluționării acestor categorii de litigii
DECIZIE nr. 304 din 12 noiembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4^3 alin. (3) şi ale art. 32^31 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, modificată prin Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146640_a_147969]
-
drept". Motivul invocat de parat, în sensul că art. 28 alineatul ultim din Legea nr. 18/1991 ar constitui o expropriere în dauna să, nu poate fi reținut, cît timp acțiunea în anulare își află temeiul pe încălcarea unei norme imperative. De aceea, în cazul admiterii acțiunii, paratul nu pierde dreptul de proprietate asupra unui bun pe care legal l-ar fi dobândit, ci, întrucît actul ce constituie titlul sau de proprietate este anulat, rezultă că însuși dreptul respectiv nu a
DECIZIE Nr. 17*) din 7 februarie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111859_a_113188]
-
evaluare (parțială, intermediară, finală). Procedurile, ca elemente de caracterizare a strategiilor și politicilor, se referă la ansambluri de atribuții / sarcini puse într-o ordine logică necesară realizării scopului propus, detaliază conduita și vizează numai acțiunea. Procedurile trebuie să fie riguroase, imperative, să nu permită abateri. Procedurile sunt însoțite de reguli ca enunțuri ferme formulate cu scopul de a impune fără devieri a unei decizii manageriale ce vizează o acțiune specifică care trebuie sau nu trebuie să fie întreprinsă într-o situație
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
orice atitudine umană se manifestă o componentă psihică; aceasta se observă și în timpul articulației. Psihologul german Kainz dă ca exemplu grăitor cuvântul „liniște” („Ruhe”) care se articulează diferit, în funcție de pronunția sa liniștită sau, dimpotrivă, dacă cuvântul are o tonalitate severă, imperativă. La dislalicii noștri avem de a face, adesea, cu atitudini psihice neadecvate, ca sentimente de inferioritate, lipsă de încredere în sine, nesiguranță, timiditate, sfială sau cu strădanii compensatorii, ambiție exagerată, îngâmfare, lăudăroșenie etc. Nu e de mirare că prin aceasta
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
concomitent cu dezinența specifică: „Să cer un semn, iubito, spre-a nu te mai uita?” (M.Eminescu, I, p. 127) sau anulând omonimia cu nominativ-acuzativul: „Din valurile vremii, iubita mea, răsai.” (Ibidem, p. 213) În flexiunea verbală, intonația caracterizează modul imperativ, anulând omonimia cu indicativul: „Cobori în jos, luceafăr blând/Alunecând pe-o rază” (Ibidem, p. 171) sau în redundanță cu expresia dezinențială: „Tu te coboară pe pământ, / Fii muritor ca mine.” (Ibidem, p. 173) Accentul anulează omonimia dintre prezent și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mereu.” (Ibidem, p. 179), „Nu credeam să-nvăț a muri vrodată(...)/ Când deodată tu răsăriși în cale-mi,/ Suferință tu, dureros de dulce.” (Ibidem, p. 199) Vocativul caracterizează numai persoana a II-a și se întrebuințează, de regulă, în propoziții imperative: „Stihii a lumei patru, spuse lui Arald,/Străbateți voi pământul și a lui măruntaie” (Ibidem, p. 94) sau în propoziții asertive exclamative: „O tu umbră pieritoare, cu adâncii, triștii ochi,/Dulci-s ochii umbrei tale - nu le fie de diochi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
etc. Obligativitatea întrebuințării formelor neaccentuate prezintă grade diferite în legătură cu persoana gramaticală a pronumelui, cu funcția lui sintactică și cu structura generală a enunțului sintactic. Pronumele de persoana I și a II-a se caracterizează prin obligativitate maximă; dacă în enunțuri imperative, de exemplu, când verbul-predicat este determinat de două complemente, direct și indirect, realizate prin pronume personale, dativul persoanei a III-a se poate exprima și numai prin forma accentuată: Dă-le lui!, dativul persoanei I se exprimă numai prin amândouă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
relație de interdependență cu un element de natură fonetică, precum intonația, încetează de a mai exprima persoana a III-a a modului indicativ prezent: cânt-ă (el, ei), constituindu-se într-o marcă a persoanei a II-a singular, a modului imperativ: Cânt-ă (tu)! Fiecare din cele două componente ale structurii morfematice a verbului; rădăcina și flectivul (alcătuit din sufixe tematice cu sens gramatical, dezinențe, morfeme libere - verbele auxiliare etc.) se constituie, direct sau indirect, în criteriu de constituire și identificare a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
omonimia persoana a III-a plural - persoana a III-a singular doar în limba vorbită: (eu, ei) vreaU. Dezinențe condiționate de modul verbului Variațiile dezinenței privesc modurile a căror expresie se constituie pe baza temei prezentului, adică, indicativul, conjunctivul și imperativul. Între conjunctiv și indicativ se afirmă două elemente de variație a dezinențelor: • conjunctivul prezintă pentru toate verbele omonimia: persoana a III-a plural - persoana a III-a singular: (să) cântE, lucrezE, apropiE, doarm|, soseasc|, coboarE, urasc|, aflE, dea, ia, aib
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
interlocutor în desfășurarea acțiunii (stării) exprimată prin verb; este conținutul semantic al modului Optativ: „Aș pleca/aș fi plecat pe Piatra Craiului.” • acțiunea este poruncită, recomandată etc.; este expresia voinței subiectului vorbitor impusă interlocutorului său; este conținutul semantic propriu modului Imperativ: „Așează-te la pian și studiază această piesă!” Prin dominanta planului lor semantic, termenii corelativi ai categoriei gramaticale a modului dezvoltă trei variante principale, unele distingând și subvariante. I. Moduri ale certitudinii • Indicativul - mod al certitudinii și al realității; • Imperativul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
persoană depinde, numai în planul expresiei sau și în plan semantic, de înscrierea verbului în categoriile de mod și timp. Opoziția tripersonală este caracteristică modurilor indicativ (toate variantele temporale), potențial-optativ (ambele variante temporale), prezumtiv (amândouă timpurile) și conjunctiv (prezent). Modul imperativ este în esență incompatibil cu persoanele I și a III-a; el este, sub acest aspect, unipersonal. În consecință, în planul expresiei, prezintă forme (la ambele variante; afirmativ și negativ) numai pentru persoana a II-a (singular și plural), cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
perspectiva acestei reacții la categoria gramaticală a persoanei (și numărului) s-a distins între moduri personale (indicativ, conjunctiv, optativ, imperativ) și moduri nepersonale (infinitiv, gerunziu, participiu, supin). Prin conținutul lor semantic, în primul rând, sunt moduri autentice: indicativul, conjunctivul, optativul, imperativul și prezumtivul; toate sunt moduri personale. Dintre ele, însă, imperativul este unipersonal și în plan semantic, și în planul expresiei (defectiv de persoanele I și a III-a), iar conjunctivul perfect prezintă omonimia tuturor termenilor corelativi de persoană și număr
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a dezinențelor personale -i, la prezent indicativ, -ă sau -e, în funcție de tipul de flexiune al verbului, la imperativ afirmativ: (tu) cânți/cântă!; străbați/străbate! La nivelul sintactic, indicativul caracterizează verbe-predicat în enunțuri asertive, cu nuclee predicaționale bimembre (cu excepția verbelor impersonale), imperativul instituie nuclee predicaționale monomembre: Eu cânt/Tu cânți etc. - indicativ Cântă! (tu) - imperativ Indicativul nu se diferențiază în funcție de opoziția afirmativ/negativ: Eu (nu) cânt. Tu (nu) cânți. Voi (nu) cântați. Imperativul prezintă aceleași structuri la plural: Nu) cântați! dar structuri
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]