1,813 matches
-
A1 cererea pentru bunuri de înaltă tehnicitate depășește oferta. Producția crește și atrage pe urmele ei creșterea cererii de materii prime. Aceasta conduce, la rându-i, la o expansiune geografică în ariile externe pentru a procura aceste materiale, adică la imperialism. Faza B1 începe când este atins un punct critic în această expansiune. Aceasta poate fi legată, eventual, de faptul că au fost produse prea multe materii prime, astfel că oferta depășește cererea. Expansiunea externă diminuează; și, întrucât sunt importate tot
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
So, A.Y., 1990, Social Change and Development, Sage Publications, Newbury Park. Bădescu, Ilie (coord.); Dungaciu, Dan; Baltasiu, Radu, 1999, Istoria sociologiei. Teorii contemporane, Editura Eminescu, București. Bellah, Robert N., 1957, Tokugawa Religion, Free Press, Glencoe. Brown, M.B., 1970, After Imperialism, Humanities Press, New York. Cohen, Benjamin J., 1973, The Question of Imperialism: The Political Economy of dominance and Dependence, Basic Books, New York. Coleman, James, 1968, „Modernization: Political Aspects”, în D.I. Sills (coord.), International Encyclopedia of the Social Sciences, vol. 10, Macmillan
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Park. Bădescu, Ilie (coord.); Dungaciu, Dan; Baltasiu, Radu, 1999, Istoria sociologiei. Teorii contemporane, Editura Eminescu, București. Bellah, Robert N., 1957, Tokugawa Religion, Free Press, Glencoe. Brown, M.B., 1970, After Imperialism, Humanities Press, New York. Cohen, Benjamin J., 1973, The Question of Imperialism: The Political Economy of dominance and Dependence, Basic Books, New York. Coleman, James, 1968, „Modernization: Political Aspects”, în D.I. Sills (coord.), International Encyclopedia of the Social Sciences, vol. 10, Macmillan, New York. Collins, Randall, 1988, Theoretical Sociology, Harcourt Brace & Jovanovich, San Diego
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
S.M. Lipset (coord.), Political Man, Garden City, New York. Manoilescu, M., 1986, Teoria protecționismului și a schimbului internațional, Editura Științifică și Enciclopedică, București. McClelland, D., 1964, „Bussiness Drive and National Achievement”, Monthly Review, 37, pp. 1-10. Schumpeter, J., 1968, Sociology and Imperialism, Cleveland. Sweezy, Paul M., 1968, The Theory of Capitalist Development, Monthly Review Press, New York. Wallerstein, Immanuel, 1990, Sistemul mondial modern, traducere de I. Bădescu, D. Abraham, M. Ghibernea, Editura Meridiane, București. Wolff, Richard D., 1970, “Modern Imperialism: The View from
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1968, Sociology and Imperialism, Cleveland. Sweezy, Paul M., 1968, The Theory of Capitalist Development, Monthly Review Press, New York. Wallerstein, Immanuel, 1990, Sistemul mondial modern, traducere de I. Bădescu, D. Abraham, M. Ghibernea, Editura Meridiane, București. Wolff, Richard D., 1970, “Modern Imperialism: The View from Metropolis”, American Economic Review, 60, nr. 2, mai, p. 225. O viziune globală a dezvoltării sociale Mircea Malița Elena Gheorghiu Printre centrele de reflecție asupra problemelor globale ale omenirii - printre care și dezvoltarea socială - Clubul de la Roma
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din 1953. În prima jumătate a anului 1952, Bucureștiul și Washingtonul au întreținut "relații acceptabile", avînd două puncte de divergență 699. Primul era publicarea, în luna februarie, a unei cărți albe a Ministerului Afacerilor Externe, intitulată Politica agresivă și mașinațiile imperialismului american împotriva Republicii Populare Române. Prin aceasta, Washingtonul era acuzat că luase mărturiile unor "lichele jalnice" și ale unor "unelte josnice" ale fascismului ca fiind reprezentative pentru poporul român. Aproape toți membrii personalului Legației, începînd cu ambasadorul Burton Berry pînă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
16, cutia 4, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe ale DOS, Legația din București, documente diverse, 1952, Arhivele Naționale 700Ministerul Afacerilor Externe al RPR, The Enemies of Peace and of the Peoples' Liberty: The Aggressive Policy and Machinations of American Imperialism Against. The Rumanian People's Republic, București, 1952, pp. 1-3 701Ibidem, p. 38 702Telegramă, 8 februarie 1952, telegrame diverse, ianuarie-februarie 1952, cutia 3, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe ale DOS, Legația din București, documente diverse 1951-1952, Arhivele Naționale 703Revizuire
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
spre exemplu, s-a dovedit a fi o etichetă nominală de succes în descrierea celei de a doua jumătăți a secolului al XIX-lea al istoriei britanice. Marele dezavantaj al acestui sistem rezidă în faptul că rămâne tributar "naționalismului" sau "imperialismului metodologic", prin aceea că descrie o istorie provincială, de regulă a unei singure națiuni ori imperiu. Mult mai general este, în schimb, sistemul bazat pe forțele de producție, care nu ține seama de granițele naționale. Clasificarea marxistă este fără îndoială
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
revizuit-o prin două modificări substanțiale: i) antagonizarea daco-romană, realizată prin injectarea istoriei, inclusiv a celei antice, cu principiul antagonismului de clasă, care a condus la elaborarea schemei binare exploatatori-exploatați. Romanii cuceritori formează elementul exploatator, dacii fiind poporul exploatat de imperialismul roman. Antagonizarea daco-romană merge mână în mână cu afirmarea autohtonismului, întrucât, la nivel emoțional, manualul se identifică întotdeauna cu victimele exploatării imperialiste; ii) slavizarea etnogeniei românești, în sensul în care ponderea elementului slavic în constituția etnic-lingvistică, culturală și politică a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1948 până în 1990. Conclusiv, ideea independenței este supusă unei duble transformări substanțiale: într-o primă instanță, tema "neatârnării politice" care a obsedat conștiința istorică românească pe durata întregului secol scurs de la evenimentele pașoptiste, este substituită cu tema "independenței economice" față de imperialismul occidental. În al doilea rând, când se discută totuși despre independența politică națională a românilor, aceasta este total corelată "ajutorului rusesc" căruia românii îi datorează ființarea lor politică autonomă. Unitatea. Cadrul naționalist în interiorul căruia s-a articulat memoria românească s-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este reconotarea unității naționale în unitate muncitorească, pe fondul unui proces atotcuprinzător de socializare a naționalului. Pe aceleași linii deja trasate, tema independenței este reconceptualizată, pe plan extern, din neatârnare politică a națiunii române în independență economică a statului în fața imperialismului occidental. Pe plan intern, independența îmbracă semantica luptei sociale pentru idealul egalitar, o luptă care va fi condusă, începând cu secolul XX, de Partidul Comunist Român. Componenta monarhică a memoriei naționale, adăugată în secolul naționalist ca urmare a evoluțiilor politice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politice: "legătura" lui Mihai prin care guvernatorul subordonat împăratului Rudolf a legiferat iobăgia; instituirea "statului național burghez" la 1859 care a facilitat infiltrarea capitalismului și implicit a exploatării claselor muncitoare; în fine, "regimul burghezo- moșieresc" instaurat după 1918, aservit fiind imperialismului occidental, a exacerbat antagonismul de clasă în societatea românească până la punctul de rupere. Întorsătura naționalistă a ideologiei oficiale a regimului comunist a reinstalat retorica unionistă pe matca ei tradițională formată încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
economice; stabilitate politică; securitate; îmbunătățirea imaginii externe a țării; 3. Europa și spațiile de civilizație extraeuropene a) Dominația Europei asupra lumii În secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX lea, Europa domina lumea (secolul al XIX-lea = „secolul imperialismului”). Dominația Europei asupra lumii a luat forma imperiilor coloniale. Principalele puteri coloniale sunt: Marea Britanie, Franța, Germania, Belgia, Olanda, Portugalia, Spania. Această dominație a Europei se baza pe: superioritatea demografică; superioritatea militară; superioritatea economică; superioritatea culturală; Cauzele politicii coloniale: țările industrializate
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]