2,195 matches
-
a depășit în ultimii ani zona campusurilor americane de pe Coasta de Vest devenind un canon din ce în ce mai agresiv pe piața discursului public din Europa. El marchează un reviriment al stalinismului agresiv, în care o mână de oameni, deghizată într-o instanța impersonală, decide ce e corect și ce nu, ce se face și ce nu, ce ai voie să spui și ce nu. Pedeapsa pentru încălcarea acestui cod nescris, dar extrem de influent poate fi, câteodată, nimicitoare, deși juridic vorbind, cu excepția discursului negaționist
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
la rigoare, de a uni elemente din mulțimi distincte. Aș vrea ca președintele să nu se mai închipuie domnitor și să creadă că voința personală este suficientă pentru schimbarea direcției de mers a societății. Aș vrea ca structuri de stabilitate, impersonale, să primeze: legea să fie pentru toți, deficitul bugetar să fie limitat prin Constituție, parlamentarii să nu îndrăznească, nici măcar în vis, să-și amnistieze complicii, instituțiile statului să fie funcționale și să-și facă datoria, indiferent de "carisma", dibăcia, vizibilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ca punct de plecare obiectivitatea si luciditatea, Împrumutate de la clasici; individul este Înfățișat În dimensiunea lui socială. Scriitorii realiști consideră că literatura trebuie să Întruchipeze realitatea obiectivă, să exprime adevărul, să observe existența reală și să adopte un stil sobru, impersonal. Realimul se Îndreaptă spre viața socială, prezintă personajul În strânsă legătură cu realitatea Înconjurătoare, ca produs al mediului unde trăiește scriitorul. În proza realistă, scriitorul se folosește de analiza psihologică și de reflecția morala, ca mijloace de caracterizare a personajului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În vederea realizării impresiei de verosimil și a valorii documentare; - cultivarea genului epic (deși este reprezentat si cel dramatic prin comedie și drama), În cadrul căruia sunt abordate, În special, schița, nuvela și romanul; - impunerea preciziei si sobrietății ca mărci ale stilului impersonal, impus de tematica sociala;contribuția substantială al limbajului la caracterizarea personajelor (selectarea eroilor din toate categoriile sociale impune utilizarea tuturor registrelor limbii). Principalii reprezentati ai realismului („secretari ai realității”, cum le zice Balzac), În literatura europeană și americană, sunt: Stendhal
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vie aparenta incoerență pentru alții, Într-un cuvânt, de a crea ficțiune stabilă care să Încifreze experiența". PARNASIANISMUL Parnasianismul este un curent literar apărut la sfârșitul secolului al XIX-lea, ca o reacție (neoclasică) la romantism. Acest curent cultiva expresia impersonală, descriptivă, ornamentală și cizelată, raportată la peisaje exotice și la obiecte de artă, cărora le consacra poezii de virtuozitate formală. A promovat expresia impersonală, a obiectivat natura, pornind de la receptarea senzorială a elementelor ei; a cultivat În poezie formele fixe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
la sfârșitul secolului al XIX-lea, ca o reacție (neoclasică) la romantism. Acest curent cultiva expresia impersonală, descriptivă, ornamentală și cizelată, raportată la peisaje exotice și la obiecte de artă, cărora le consacra poezii de virtuozitate formală. A promovat expresia impersonală, a obiectivat natura, pornind de la receptarea senzorială a elementelor ei; a cultivat În poezie formele fixe: sonetul, rondelul, glossa, gazelul etc.), a făcut apel la tipare prozodice alambicate; a elogiat civilizațiile arhetipale, mitologiile, religiile; geografia lirică a devenit planetară; a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
rondelul, glossa, gazelul, epitalamul, rubaiatul, pantumul, haiku-ul, micropoemul-tanka etc.; preiau de la romantici ceea ce le convine, fiind preocupați de exotism, de feeric, de peisajele luxuriante, ori de cele ecuatoriale, polare, extrem-orientale, de japonezerii sau chinezerii etc., dar cu proiectare În impersonal, „În zone statice“, „sub o cupolă de gheață“, „ca Într-o vitrină“. Prin parnasieni, geografia lirică se extinde la Întregul cosmos. Când li s-a reproșat insensibilitatea, parnasienii au protestat; au argumentat că imaginile de seninătate, frazele echilibrate pot să
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
comentând imaginile care fac obiectul discuției, părerile se pot nuanța. Trăsătura definitorie și oarecum particulară a lirismului din „Mezul iernei” este obiectivitatea. Absența eului liric e sugerată de verbele la persoana a treia. Mai curând putem vorbi de un caracter impersonal. Poetul pictează natura privind-o cu Îngrijorare de pe geamul conacului de la Mircești unde „perdelele-s lăsate și lampele aprinse;/ In sobă arde focul, tovarăș mângâios ...”. Caracterul neutru al lirismului e dictat Într-un fel și de canoanele clasice, potrivit cărora
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
implicare a autorului și atenția completă arătată chestiunii și căutarea unor răspunsuri și soluții de profunzime. Este oarecum surprinzătoare impresia lăsată în final că, în ciuda timpului petrecut în Finlanda, experiențele pur finlandeze nu au fost trăite. Stilul e mai mereu impersonal. "Personal", septic, interesant, devine doar atunci când descrie contacte cu români, ca de pildă întâlnirea cu Monica Macovei sau cu o anume "Mama Marianne". Nu am observat însă relatări similare legate de finlandezi, contacte, trăiri și experiențe proprii. Majoritatea contactelor par
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de patetic ar suna, că la mine totul trece prin scris, așa cum fericirea unora trece prin stomac. Dacă nu era scrisul, poate n-ar fi existat „vara trecută“. Literatura ta dă impresia de intimism și, ciudat, în același timp de impersonal. Scrii despre tine? Adela Greceanu este „Domnișoara Cvasi“? Sau scopul literaturii nu este tocmai acela de a scrie despre noi înșine? Poate că literatura nu e decât o îngânare a vieții. Un tic. Sau ceva prin care am impresia că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
al patrulea sezon și bazat pe un umor la fel de sec ca o ședință despre ședința trecută, și Dilbert, un personaj de benzi desenate devenit cult în America, bloguri întregi dedicate supraviețuirii la birou sau micilor obiecte care personalizează cel mai impersonal spațiu din lume. Cultura la cub Ce au în comun toate acestea este antipatia față de cultura de „cub“, acel birou funcționalizat la maximum, fără ușă pe post de paravan în fața nasurilor curioase ale celorlalți colegi aflați în propriul lor spațiu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
este foarte important pentru un demers cognitiv sau pentru unul atitudinal. Un ton nazal face ca mustrarea profesorului să fie ineficientă, elevul respectiv manifestând în continuare comportamentul indezirabil. Atunci când profesorul prezintă evenimente, perioade istorice, personaje etc., tonul vocii este obiectiv, impersonal, iar când dezvăluie opinii personale asupra celor prezentate, experiențe de viață, mici secrete, tonul devine subiectiv, personal. Se recomandă ca tonul vocii profesorului să fie firesc, modest, natural și respectuos. El poate să fie vesel sau trist, curgător sau sacadat
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
punctul 8, se spune că specialiștii "... trebuie să fie conștienți de intimitatea care apare în cadrul relației de consiliere". O posibilă explicație a acestei "omisiuni" poate fi faptul că, în general consilierea în carieră este percepută ca fiind un proces neutru, impersonal, orientat spre informare și mai puțin spre sondarea aspectelor personale presupuse de interacțiunea client-consilier. Accentul pare a cădea pe procesele cognitive, pe explorarea intelectuală a opțiunilor existente. Sesiunile sunt în principiu axate pe sondarea abilităților și a intereselor, pe explorarea
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
despre o poezie directă, cu subiecte care i le oferă ceea ce se cheamă din afară, dar care sensibilizează, cheamă la contemplare, dar simți și autocenzura care dă valoare, ritm și un cântec specific versului pus în carte, deși întâlnim un impersonal, ca în Sunt peșteri: Tu nu uita că sunt în tine peșteri... Un pas, o șoaptă, numai un suspin, Sporesc acolo-n mii și mii de creșteri, Se-ngroașă-n hăuri, se izbesc și vin Să zguduie pereții arși de
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
și tradiției", utilizând efectele discriminării judecăților de valoare făcute pe baza unor lucrări de artă realizate prin demonstrarea unor aptitudini artistice. În ceea ce privește eseul filosofic, acesta ar presupune, de pildă, pentru Thomas Crow abordarea unui ton adecvat elevat și o precizie impersonală a limbajului, iar pentru Arthur Danto o exemplificare a problemelor logice și filosofice prin intermediul unor lucrări de artă care s-ar manifesta dincolo de sfârșitul istoriei artei. Pentru Elkins, critica de artă descriptivă ar sta la baza celui mai fascinant paradox
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
acceptarea echivalentelor simbolice pe care le preluăm [de-a gata] prin intermediul unui cod specific al diferitelor percepții 181. Potrivit lui Max Kozloff, prioritățile "artei-ca-idee" nu ar fi lucrarea manufacturată, ci gândul din spatele acestei lucrări, și nici sensibilitatea, ci premisa generală și impersonală cu privire la sensibilitate. Preluând o afirmație a lui Bernar Venet, potrivit căruia de vreme ce nu ar mai fi interesat de probleme legate de formă, culoare și materiale, evoluția sa nu ar mai fi una estetică, Kozloff sesizează faptul că dialogul dintre intențiile
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
cunoașterea"658. În al treilea rând, subliniază McKerrow, o trăsătură fundamentală a întreprinderii critice este aceea că "are un obiect față de care se poziționează "împotrivă""659, prin urmare, nu trebuie să ne imaginăm retorica critică drept demers teoretic "detașat și impersonal"660. În al patrulea și ultimul rând, adaugă McKerrow, retorica critică are, în mod necesar, consecințe practice: Indiferent dacă (retorica adăugirea mea) critică stabilește o evaluare socială în privința a "ce e de făcut", ca rezultat al analizei, ea trebuie, orișicât
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
acest verb îndeplinește funcția de predicat verbal. * raportarea la persoană: verbe personale (care, în planul conținutului, pot fi asociate unui nominativ persoană, iar în planul formei au forme pentru persoane diferite: a cânta, a reuși, a solicita etc.) vs. verbe impersonale/ unipersonale prin formă, impersonale prin conținut (verbe care au formă numai pentru persoana a III-a și care nu pot fi asociate unui nominativ-persoană: a ploua, a ninge, a trebui, a se cuveni etc. în propoziții, acestor verbe li se
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de predicat verbal. * raportarea la persoană: verbe personale (care, în planul conținutului, pot fi asociate unui nominativ persoană, iar în planul formei au forme pentru persoane diferite: a cânta, a reuși, a solicita etc.) vs. verbe impersonale/ unipersonale prin formă, impersonale prin conținut (verbe care au formă numai pentru persoana a III-a și care nu pot fi asociate unui nominativ-persoană: a ploua, a ninge, a trebui, a se cuveni etc. în propoziții, acestor verbe li se asociază fie un subiect
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
frazei Funcții sintactice și criterii de prezentare Concretizarea funcțiilor sintactice la nivelul propoziției la nivelul frazei SUBIECT subiect propoziție subordonată subiectivă Termeni regenți Nu pot fi identificați termeni regenți, subiectul aflându-se în raport de interdependență/ inerență cu predicatul. * verbe impersonale: Nu s-ar fi cuvenit/ să procedezi astfel. * verbe personale: Cine se trezește de dimineață/ departe ajunge. * adverbe predicative: Poate/ că va reuși., Fără îndoială/ că va ajunge la timp. * expresii verbale impersonale: Ar fi fost mai indicat/ să procedezi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
raport de interdependență/ inerență cu predicatul. * verbe impersonale: Nu s-ar fi cuvenit/ să procedezi astfel. * verbe personale: Cine se trezește de dimineață/ departe ajunge. * adverbe predicative: Poate/ că va reuși., Fără îndoială/ că va ajunge la timp. * expresii verbale impersonale: Ar fi fost mai indicat/ să procedezi altfel. * forme impersonale (reflexive, active, pasive) ale unor verbe personale: Se aude/ că vor organiza o petrecere. etc.; Rămâne/ să ne vedem mâine.; Este demonstrat/ că reacția posibilă este una singură. Modalități de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ar fi cuvenit/ să procedezi astfel. * verbe personale: Cine se trezește de dimineață/ departe ajunge. * adverbe predicative: Poate/ că va reuși., Fără îndoială/ că va ajunge la timp. * expresii verbale impersonale: Ar fi fost mai indicat/ să procedezi altfel. * forme impersonale (reflexive, active, pasive) ale unor verbe personale: Se aude/ că vor organiza o petrecere. etc.; Rămâne/ să ne vedem mâine.; Este demonstrat/ că reacția posibilă este una singură. Modalități de realizare subiect simplu: Mama mângâie copilul. subiect multiplu: Mama și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pronume nehotărât; (b) adverb relativ; (c) adjectiv pronominal relativ; (d) conjuncție subordonatoare. Construiți trei fraze în care propoziția subordonată subiectivă să aibă ca termen regent: (a) un verb personal, predicativ, la modul infinitiv; (c) un adverb predicativ; (d) un verb impersonal; (e) o expresie verbală impersonală. Predicat nume predicativ propoziție subordonată predicativă Precizați tipul predicatelor din textele de mai jos, indicând partea/ părțile de vorbire în care se concretizează: (a) " Când îi rup eu, sunt acri, când îi rupe mama, sunt
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
c) adjectiv pronominal relativ; (d) conjuncție subordonatoare. Construiți trei fraze în care propoziția subordonată subiectivă să aibă ca termen regent: (a) un verb personal, predicativ, la modul infinitiv; (c) un adverb predicativ; (d) un verb impersonal; (e) o expresie verbală impersonală. Predicat nume predicativ propoziție subordonată predicativă Precizați tipul predicatelor din textele de mai jos, indicând partea/ părțile de vorbire în care se concretizează: (a) " Când îi rup eu, sunt acri, când îi rupe mama, sunt dulci. Strugurii se fac dulci
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
genul liric persoana I, genul epic persoana a III-a, genul dramatic persoanele I și a II-a etc.); * predilecția, în stilul științific și în cel juridico-administrativ, pentru formele verbale de indicativ prezent și de conjunctiv, respectiv pentru formele verbale impersonale vs. verbe la diferite moduri și timpuri și cu valori deosebite în funcție de context, valențe deosebite având în stilul beletristic scris (vezi, de exemplu, prezentul istoric, prezentul etern, imperfectul, forme de viitor popular etc.); * opțiunea, în stilul științific și în cel
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]