1,931 matches
-
potrivit acestui adagiu, cetățeanul beneficiază de prezumția de cunoaștere a legii. Ca atare, nu este justificată o procedură specială de informare asupra conținutului unei atare legi. În mod indubitabil această obligație instituită sub orice sancțiune, nu doar sub aceea a inadmisibilității cererii de chemare în judecată, contravine dispozițiilor art. 21 din Constituție, care prevăd că nicio lege nu poate îngrădi exercitarea accesului liber la justiție. Obligativitatea participării la informarea despre avantajele medierii reprezintă o îngrădire a accesului liber la justiție, deoarece
LEGE nr. 192 din 16 mai 2006 (*actualizată*) privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273504_a_274833]
-
că nicio lege nu poate îngrădi exercitarea accesului liber la justiție. Obligativitatea participării la informarea despre avantajele medierii reprezintă o îngrădire a accesului liber la justiție, deoarece se constituie într-un filtru pentru exercitarea acestui drept constituțional, iar prin sancțiunea inadmisibilității cererii de chemare în judecată, acest drept este nu doar îngrădit, ci chiar interzis. Prin urmare, începând cu data de 10 august 2014, dispozițiile art. 2 alin. (1) și (1^2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea
LEGE nr. 192 din 16 mai 2006 (*actualizată*) privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273504_a_274833]
-
Parlamentului European și a Consiliului consacră medierea ca fiind o procedură facultativă, alternativă și informală, art. 2 alin. (1) din Legea nr. 192/2006 prevede că părțile sunt obligate să participe la ședința de informare privind avantajele medierii, sub sancțiunea inadmisibilității cererii de chemare în judecată, instituită de alin. (1^2) din același articol. Așa fiind, deși medierea este facultativă, totuși ședința de informare privind avantajele medierii este obligatorie. Curtea apreciază, totodată, că reglementarea legală criticată, respectiv art. 2 alin. (1
LEGE nr. 192 din 16 mai 2006 (*actualizată*) privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273504_a_274833]
-
potrivit acestui adagiu, cetățeanul beneficiază de prezumția de cunoaștere a legii. Ca atare, nu este justificată o procedură specială de informare asupra conținutului unei atare legi. În mod indubitabil această obligație instituită sub orice sancțiune, nu doar sub aceea a inadmisibilității cererii de chemare în judecată, contravine dispozițiilor art. 21 din Constituție, care prevăd că nicio lege nu poate îngrădi exercitarea accesului liber la justiție. Obligativitatea participării la informarea despre avantajele medierii reprezintă o îngrădire a accesului liber la justiție, deoarece
LEGE nr. 192 din 16 mai 2006 (*actualizată*) privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273504_a_274833]
-
că nicio lege nu poate îngrădi exercitarea accesului liber la justiție. Obligativitatea participării la informarea despre avantajele medierii reprezintă o îngrădire a accesului liber la justiție, deoarece se constituie într-un filtru pentru exercitarea acestui drept constituțional, iar prin sancțiunea inadmisibilității cererii de chemare în judecată, acest drept este nu doar îngrădit, ci chiar interzis. Prin urmare, încep��nd cu data de 10 august 2014, dispozițiile art. 2 alin. (1) și (1^2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea și
LEGE nr. 192 din 16 mai 2006 (*actualizată*) privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273504_a_274833]
-
Ca atare, având în vedere prevederile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora " Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale" și reținând că acest caz de inadmisibilitate a excepției de neconstituționalitate a intervenit între momentul sesizării Curții Constituționale și momentul pronunțării instanței de contencios constituțional asupra excepției de neconstituționalitate, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 271^1 alin. (5) în ce privește sintagma "și să prevadă plata necondiționată la
DECIZIE nr. 301 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 271^1 alin. (1)-(4), alin. (5) în ce priveşte sintagma "şi să prevadă plata necondiţionată la prima cerere a autorităţii contractante, în măsura în care contestaţia/cererea/plângerea va fi respinsă", alin. (6) şi (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273686_a_275015]
-
un an de la momentul săvârșirii faptei reclamate sau al cunoașterii consecințelor prejudiciabile ale acesteia. ... (3) Lipsa unuia dintre elementele prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) și e), precum și formularea după scurgerea termenului prevăzut la alin. (2) constituie motiv de inadmisibilitate a acesteia. ... Articolul 84 (1) În termen de maximum 15 zile de la data luării în evidență a plângerilor înaintate conform dispozițiilor art. 81, Comisia de deontologie profesională analizează plângerea și se pronunță asupra admisibilității și temeiniciei acesteia și informează petiționarul
REGULAMENT din 30 martie 2012 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare al Colegiului Naţional al Asistenţilor Sociali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272753_a_274082]
-
2013. (5) Nerespectarea condițiilor prevăzute la alin. (2)-(4) sau formularea unei cereri de recuzare împotriva aceleiași persoane pentru același caz de incompatibilitate cu aceleași temeiuri de fapt invocate într-o cerere anterioară de recuzare, care a fost respinsă, atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare. Inadmisibilitatea se constată de procurorul sau de completul în fața căruia s-a formulat cererea de recuzare. ... (6) Judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau completul în fața căruia s-a formulat recuzarea, cu participarea judecătorului
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272067_a_273396]
-
prevăzute la alin. (2)-(4) sau formularea unei cereri de recuzare împotriva aceleiași persoane pentru același caz de incompatibilitate cu aceleași temeiuri de fapt invocate într-o cerere anterioară de recuzare, care a fost respinsă, atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare. Inadmisibilitatea se constată de procurorul sau de completul în fața căruia s-a formulat cererea de recuzare. ... (6) Judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau completul în fața căruia s-a formulat recuzarea, cu participarea judecătorului recuzat, se pronunță asupra
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272067_a_273396]
-
se mențin. ... Articolul 70 Procedura de soluționare a abținerii sau recuzării procurorului (1) În tot cursul procesului penal, asupra abținerii sau recuzării procurorului se pronunță procurorul ierarhic superior. ... (2) Declarația de abținere sau cererea de recuzare se adresează, sub sancțiunea inadmisibilității, procurorului ierarhic superior. Inadmisibilitatea se constată de procurorul, judecătorul sau de completul în fața căruia s-a formulat cererea de recuzare. ... (3) Procurorul ierarhic superior soluționează cererea în 48 de ore. ... (4) Procurorul ierarhic superior se pronunță prin ordonanță care nu
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272067_a_273396]
-
Procedura de soluționare a abținerii sau recuzării procurorului (1) În tot cursul procesului penal, asupra abținerii sau recuzării procurorului se pronunță procurorul ierarhic superior. ... (2) Declarația de abținere sau cererea de recuzare se adresează, sub sancțiunea inadmisibilității, procurorului ierarhic superior. Inadmisibilitatea se constată de procurorul, judecătorul sau de completul în fața căruia s-a formulat cererea de recuzare. ... (3) Procurorul ierarhic superior soluționează cererea în 48 de ore. ... (4) Procurorul ierarhic superior se pronunță prin ordonanță care nu este supusă niciunei căi
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272067_a_273396]
-
2013. (5) Nerespectarea condițiilor prevăzute la alin. (2)-(4) sau formularea unei cereri de recuzare împotriva aceleiași persoane pentru același caz de incompatibilitate cu aceleași temeiuri de fapt invocate într-o cerere anterioară de recuzare, care a fost respinsă, atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare. Inadmisibilitatea se constată de procurorul sau de completul în fața căruia s-a formulat cererea de recuzare. ... (6) Judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau completul în fața căruia s-a formulat recuzarea, cu participarea judecătorului
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270888_a_272217]
-
prevăzute la alin. (2)-(4) sau formularea unei cereri de recuzare împotriva aceleiași persoane pentru același caz de incompatibilitate cu aceleași temeiuri de fapt invocate într-o cerere anterioară de recuzare, care a fost respinsă, atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare. Inadmisibilitatea se constată de procurorul sau de completul în fața căruia s-a formulat cererea de recuzare. ... (6) Judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau completul în fața căruia s-a formulat recuzarea, cu participarea judecătorului recuzat, se pronunță asupra
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270888_a_272217]
-
se mențin. ... Articolul 70 Procedura de soluționare a abținerii sau recuzării procurorului (1) În tot cursul procesului penal, asupra abținerii sau recuzării procurorului se pronunță procurorul ierarhic superior. ... (2) Declarația de abținere sau cererea de recuzare se adresează, sub sancțiunea inadmisibilității, procurorului ierarhic superior. Inadmisibilitatea se constată de procurorul, judecătorul sau de completul în fața căruia s-a formulat cererea de recuzare. ... (3) Procurorul ierarhic superior soluționează cererea în 48 de ore. ... (4) Procurorul ierarhic superior se pronunță prin ordonanță care nu
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270888_a_272217]
-
Procedura de soluționare a abținerii sau recuzării procurorului (1) În tot cursul procesului penal, asupra abținerii sau recuzării procurorului se pronunță procurorul ierarhic superior. ... (2) Declarația de abținere sau cererea de recuzare se adresează, sub sancțiunea inadmisibilității, procurorului ierarhic superior. Inadmisibilitatea se constată de procurorul, judecătorul sau de completul în fața căruia s-a formulat cererea de recuzare. ... (3) Procurorul ierarhic superior soluționează cererea în 48 de ore. ... (4) Procurorul ierarhic superior se pronunță prin ordonanță care nu este supusă niciunei căi
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270888_a_272217]
-
interzicerea discriminării, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în jurisprudența sa faptul că acest articol nu are o existență autonomă și nu poate fi invocat decât prin raportare la alte dispoziții ale Convenției sau protocoalelor sale adiționale. (Decizia de inadmisibilitate din 3 aprilie 2012, pronunțată în Cauza Coriolan Gabriel Iovițoni și alții împotriva României, paragraful 52). Având în vedere acestea, Curtea constată că în cauza de față art. 14 din Convenție nu este incident. 15. Pentru considerentele expuse mai sus
DECIZIE nr. 25 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, precum şi ale art. II art. 6 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271357_a_272686]
-
tratamentelor inumane ori degradante." A. Cu privire la admisibilitate 40. Curtea constată că această cerere nu este în mod vădit nefondată în sensul art. 35 § 3 lit. a) din Convenție. Curtea subliniază, de asemenea, că aceasta nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, este necesar să fie declarată admisibilă. B. Cu privire la fond 1. Cu privire la pretinsele rele tratamente a) Argumentele părților ... 41. Reclamantul susține că a fost victima unor rele tratamente din partea unor agenți ai statului, cu ocazia interpelării sale din data
HOTĂRÂRE din 15 septembrie 2015 în Cauza Poede împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271842_a_273171]
-
pe care unitatea nu are calitatea de a o stabili. Sunt deci lipsite de relevanță natura juridică a măsurii arestării, precum și examinarea vinovăției salariatului în săvârșirea faptei pentru care este arestat." 13. De asemenea, Guvernul arată că, în Decizia de inadmisibilitate din 7 februarie 2012 din Cauza Teodor Octavian Tripon contra României (cererea nr. 27.062/04), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut, în esență, că decizia de concediere dispusă ca urmare a arestării salariatului nu poate fi considerată drept o
DECIZIE nr. 153 din 17 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 61 lit. b) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271998_a_273327]
-
nu prezumția de vinovăție stă la baza acestui motiv de desfacere a contractului de muncă." 21. Tot în legătură cu dispozițiile art. 130 alin. (1) lit. j) din Codul muncii s-a pronunțat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Decizia de inadmisibilitate din 7 februarie 2012 în Cauza Teodor Octavian Tripon contra României (cererea nr. 27.062/04), în care a reținut că prezumția de nevinovăție prevăzută de art. 6 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale
DECIZIE nr. 153 din 17 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 61 lit. b) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271998_a_273327]
-
Codul muncii, a avut ca temei un element obiectiv, respectiv absența prelungită a angajatului de la locul de muncă, iar nu alte considerente legate de vinovăția sa pentru faptele pentru care a fost pus în arest preventiv (mutatis mutandis, decizia de inadmisibilitate din Cauza Țehanciuc c. României, paragraful 19). Prin această dispoziție din Codul muncii, legiuitorul național a încercat, așa cum a remarcat cu justețe și Curtea Constituțională prin Decizia nr. 5 din 14 ianuarie 2003 , să protejeze angajatorii împotriva prejudiciilor pe care le-
DECIZIE nr. 153 din 17 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 61 lit. b) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271998_a_273327]
-
provoca absența prelungită a unui angajat, care, astfel, nu își îndeplinește obligațiile contractuale. 23. Curtea Constituțională apreciază că cele constatate în Decizia nr. 5 din 14 ianuarie 2003 , precum și cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Decizia de inadmisibilitate din 7 februarie 2012 în Cauza Teodor Octavian Tripon contra României sunt valabile și în ceea ce privește obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate. 24. În plus față de cele mai sus reținute, Curtea amintește că, în măsura în care salariatul a fost supus unei erori judiciare, ori
DECIZIE nr. 153 din 17 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 61 lit. b) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271998_a_273327]
-
potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, "Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale". Prin urmare, reținând că acest caz de inadmisibilitate a excepției de neconstituționalitate a intervenit înainte de momentul sesizării Curții Constituționale, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 este inadmisibilă (a se vedea și deciziile nr. 1.578 din
DECIZIE nr. 130 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi şi lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272480_a_273809]
-
civile, atât în fața instanței civile, cât și a celei penale, astfel încât acest demers nu poate fi confundat cu incidența principiului "ne bis in idem", și, ca atare, calificarea problemei de drept a fost greșit ridicată de către instanță, aspect care atrage inadmisibilitatea sesizării din cauză. Președintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, doamna judecător Mirela Sorina Popescu, a declarat dezbaterile închise, iar Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a reținut dosarul în pronunțare. ÎNALTA
DECIZIE nr. 8 din 30 martie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: dacă sintagma "când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juridică" folosită de legiuitor în cuprinsul art. 6 din Codul de procedură penală, care consfinţeşte principiul "ne bis in idem". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272450_a_273779]
-
dacă s-a dispus suspendarea provizorie a efectelor actului administrativ. Tribunalul Neamț a comunicat Încheierea de ședință din data de 15 decembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 1.787/103/2015/a1, din care rezultă că s-a respins excepția inadmisibilității contestației formulate de către debitor, și a arătat că, la nivelul acestei instanțe, s-a dispus înscrierea, în mod provizoriu, în tabelul definitiv a unei creanțe bugetare până la soluționarea, în mod definitiv, a contestației administrativ fiscale formulate împotriva deciziei de impunere
DECIZIE nr. 11 din 18 aprilie 2016 cu privire la modul de interpretare a art. 105 alin. (1) şi (2) şi art. 106 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272502_a_273831]
-
alegerilor, de natură a-i conferi calitatea de a contesta modul de organizare și desfășurare a acestora. 55. De altfel, însuși autorul excepției, sesizând problemele pe care le ridică excepția de neconstituționalitate formulată, din punct de vedere al cauzelor de inadmisibilitate reglementate de art. 29 din Legea nr. 47/1992 , arată că, de fapt, cererea sa privește "extinderea" controlului de constituționalitate asupra art. 101 alin. (2) și (3) din Legea nr. 115/2015 , pe care o consideră necesară și justificată în virtutea
DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272564_a_273893]