3,415 matches
-
zeului Ares ca pe o uriașă reptilă. Vuietul obuzelor îi amintește de șuieratul unui șarpe de fier, în timp ce gloanțele care lovesc malul de pământ din fața tranșeelor seamănă cu mușcăturile fatale ale șarpelui. Adecvarea discursului narativ la evenimentul concret lasă loc incursiunilor mitice. În mijlocul bătăliei, ca și în proximitatea șarpelui, orice erou simte învăluirile Tanatosului. Păstrând proporțiile, aureola mitică a reptilei malefice se insinuează și în alte romane având ca problematică esențială războiul și repercusiunile sale; ne gândim, bunăoară, la Balaurul Hortensiei
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
teme de istorie modernă și contemporană. Istoricul medievist a stăruit asupra vieții politice a Principatelor Unite sub Alexandru Ioan 59 Ibidem, p. 92-99. 60 Alexandru Lapedatu, Un mănunchi de cercetări..., p. 142-160. 61 Pompiliu Teodor, Alexandru Lapedatu-istoric al românilor, în Incursiune în istoriografia română a secolului XX, Fundația Culturală “Cele Trei Crișuri”, Oradea, 1995, p. 45-48. 62 Daniela Teodora Sechel, op.cit., p. 118. 23 Cuza, a problemei agrare în aceeași epocă și cu deosebire asupra implicațiilor Austriei în lovitura de stat
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
XX. Elocventă pentru fixarea orizontului său de idei este lecția inaugurală de deschidere a cursului de Istoria Veche a Românilor. Ea constituie un prilej în care istoricul își definește concepția și programul de cercetare. Lecția este în conținutul ei o incursiune în 63 Pompiliu Teodor, Alexandru Lapedatu-istoric al românilor..., p. 50-52. 64 Alexandru Lapedatu, Activitatea istorică a lui Nicolae Densușianu (1846-1910), Tipografia “C. Göbl”, București, 1912, p. 10-67. 65 Alexandru Lapedatu, Petru Maior în cadrul vieții naționale și culturale a epocii sale
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Lapedatu la împlinirea vârstei de 60 de ani..., p. LXIII. 4 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura..., p. 55. 5 D. Braharu, Alexandru I. Lapedatu. Note bio-bibliografice, în op.cit., p. LXIV. 6 Pompiliu Teodor, Alexandru Lapedatu istoric al românilor, în Incursiune în istoriografia română..., p. 45. 27 slave și române din colecțiile muzeului. Susținere reciprocă, idei împărtășite și intervenții numeroase au izvorât în decursul anilor din colaborarea celor doi istorici 7 . S-a aflat în legătură cu grupul din jurul ,,Luceafărului”, în primul rând
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
legii cultelor, Editura ,,Albatros”, București, 2000. Scurtu, Ioan, Istoria României în anii 1918 1940, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996. Idem, Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1940), Carol al II-lea, vol III, Editura Enciclopedică, București, 2001. Teodor, Pompiliu, Incursiune în istoriografia română a secolului XX, Fundația Culturală ,,Cele Trei Crișuri”, Oradea, 1995.) Zub, Alexandru, Istorie și istorici în România interbelică, Editura Junimea, Iași, 1989. Idem, De la istorie critică la criticism (Istoriografia română la finele secolului al XIX-lea și
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
era cazul, putea fi avut în vedere și "pui(e)torul de mine"44. Intervine inevitabil problema "genului" unui avizo. În română e neutru (deci masculin când e "single", feminin când formează o bandă 45) iar în franceză masculin. O incursiune în lumea insignelor militare din Marina Republicii Franceze ne arată că lunecarea de la masculinul generic (cel al denumirii funcției, cel al personalului) spre feminin este frecvent, chiar dacă nu pot indica o proporție față de ansamblul producției. O amorsă explicativă ne furnizează
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
teme de istorie modernă și contemporană. Istoricul medievist a stăruit asupra vieții politice a Principatelor Unite sub Alexandru Ioan 59 Ibidem, p. 92-99. 60 Alexandru Lapedatu, Un mănunchi de cercetări..., p. 142-160. 61 Pompiliu Teodor, Alexandru Lapedatu-istoric al românilor, în Incursiune în istoriografia română a secolului XX, Fundația Culturală “Cele Trei Crișuri”, Oradea, 1995, p. 45-48. 62 Daniela Teodora Sechel, op.cit., p. 118. 23 Cuza, a problemei agrare în aceeași epocă și cu deosebire asupra implicațiilor Austriei în lovitura de stat
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
XX. Elocventă pentru fixarea orizontului său de idei este lecția inaugurală de deschidere a cursului de Istoria Veche a Românilor. Ea constituie un prilej în care istoricul își definește concepția și programul de cercetare. Lecția este în conținutul ei o incursiune în 63 Pompiliu Teodor, Alexandru Lapedatu-istoric al românilor..., p. 50-52. 64 Alexandru Lapedatu, Activitatea istorică a lui Nicolae Densușianu (1846-1910), Tipografia “C. Göbl”, București, 1912, p. 10-67. 65 Alexandru Lapedatu, Petru Maior în cadrul vieții naționale și culturale a epocii sale
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Ion Lapedatu la împlinirea vârstei de 60 de ani..., p. LXIII. 4 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura..., p. 55. 5 D. Braharu, Alexandru I. Lapedatu. Note bio-bibliografice, în op.cit., p. LXIV. 6 Pompiliu Teodor, Alexandru Lapedatu-istoric al românilor, în Incursiune în istoriografia română..., p. 45. 27 slave și române din colecțiile muzeului. Susținere reciprocă, idei împărtășite și intervenții numeroase au izvorât în decursul anilor din colaborarea celor doi istorici 7 . S-a aflat în legătură cu grupul din jurul ,,Luceafărului”, în primul rând
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
legii cultelor, Editura ,,Albatros”, București, 2000. Scurtu, Ioan, Istoria României în anii 1918 1940, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996. Idem, Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1940), Carol al II-lea, vol III, Editura Enciclopedică, București, 2001. Teodor, Pompiliu, Incursiune în istoriografia română a secolului XX, Fundația Culturală ,,Cele Trei Crișuri”, Oradea, 1995.) Zub, Alexandru, Istorie și istorici în România interbelică, Editura Junimea, Iași, 1989. Idem, De la istorie critică la criticism (Istoriografia română la finele secolului al XIX-lea și
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Forțele armate române numărau în total 120 000 de oameni, din care 58 000 reprezentau forța operativă. S-au organizat noi regimente de dorobanți și baterii de artilerie. Unitățile militare au fost dispuse în sudul țării pentru a preveni orice incursiune otomană peste Dunăre. La 12/24 aprilie 1877 Rusia a declarat război Porții și a început trecerea Prutului. Până la sosirea forțelor țariste la Dunăre, linia fluviului a fost apărată de armata română. Luând act de noile realități, otomanii au bombardat
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
și opinia publică au cerut declararea imediată a independenței. La 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu a adoptat o rezoluție care confirma independența absolută a țării. Mobilizarea generală fusese declarată încă de la începutul lunii aprilie. Situația creată de partea otomană prin incursiunile, jafurile și bombardamentele sale asupra teritoriului românesc au determinat riposta armatei române. La 26 aprilie 1877, bateriile de artilerie de la Calafat au replicat, bombardând Vidinul. A doua zi, Poarta a declarat suspendarea legăturilor diplomatice cu România. În timpul operațiunilor militare, se
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
și psihologii cu rezultate deosebit de favorabile constituie baza științifică a zooterapiei. BIBLIOGRAFIE 1. Gerhard Leibold, Medicina naturistă pentru toți, Ed. Aquila ’93, Oradea, 2002 2. William Collinge, Cartea Medicinei. Ghid complet de Medicină Complementară, Ed. Lucman, 1997 3. Speranța Anton, Incursiune în Medicina Naturistă, Ed. Polirom, 2003 4. Helen Collins, Harul tămăduitor al mâinilor, Ed. LVB, București, 1999 5. Maestrul Stephen Co, Eric B. Robins în colaborare cu John Merrzman, Mâinile tale te pot vindeca, Ed. Polirom, 2003 6. Ion Gherman
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
Piatra Neamț, 1995 anunță, într-o formă pe alocuri nefinisată, tematica de recurență și coordonatele esențiale ale unui univers poetic încă în formare. În viziunea prefațatorului, chiar Adrian Alui Gheorghe, acestea ar fi: "ispita temelor grave, vitalitatea cuvântului și a sintaxei, incursiunea oarecum onirică în universul vast al amănuntelor care individualizează ființa". Să le adăugăm un teribilism specific vârstei, contrabalansat totuși de o gravitate (matură) a interogațiilor asupra raporturilor cu universul, inclusiv cu acela al literaturii. Din balansul permanent între cele două
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
TipoMoldova, Iași, 2012. Volume de eseuri: Dorință și sinapsă, Editura Contact Internațional, Iași, 1992; Dogma sau libertatea gândirii esențele arcului reflex noetic, Editura Junimea, Iași, 2007; Al treilea clopot sacralitatea arcurilor reflexe, Editura Timpul, Iași, 2009; Taine sau alegorii o incursiune subcorticală, Timpul, Iași, 2010. A tradus și publicat volume de poezie semnate de Luigi Attardi, Antonietta dell'Arte, Souleiman Awwad., Nail Chiodo. A publicat și 25 volume în domeniul medical. Membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1991), membru al
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
aderat Zoe Dumitrescu Bușulenga, Amita Bhose ori Mihai Cimpoi (vezi supra, capitolul despre modelul cosmologic einsteinian) decupează în universul discursiv prozastic sau poetic al autorului de la Ipotești și un câmp discursiv al matematicii și al fizicii. La capătul unei lungi incursiuni în sfere de conotații simbolice a motivului cercului, care este un cerc ontologic", Mihai Cimpoi (2007, 161) crede că se apropie de esența ființei eminesciene. Autorul tezei de doctorat despre Eminescu, poet al ființei se întreabă în ce măsură adevărul științific ar
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
asemenea eroului din The Tell-Tale Heart, naratorul acestei confesiuni are vocația explicațiilor originale. Fiind un maestru al detaliilor semnificative, hotărît ca, tocmai prin calitatea minuțiozității, să-și dovedească echilibrul mental, el nu putea să-și refuze mica voluptate a unei incursiuni în cauzalități infinitezimale. Peretele rămas în picioare fusese proaspăt tencuit și acest fapt a împiedicat acțiunea distrugătoare a focului. În toiul incendiului, alarmat de iminența catastrofei, un vecin care știa, probabil, că proprietarul doarme în camera lui, nevăzînd altă posibilitate
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
aflat în plină frămîntare etică, avocatul-narator exclamă ultimativ: "Ah, Bartleby! Ah, humanity!" (tradus de Petre Solomon "Vai ție, Bartleby! Vai ție, umanitate!", p. 109), lăsînd oarecum în suspensie semnificația imediată a lamentării sale. În fapt, aici, un ochi atent descoperă incursiunea psihologică cea mai relevantă a povestirii. Ea nu îl include pe Bartleby așa cum s-ar putea crede la prima vedere -, un personaj mai curînd schematic, liniar, încremenit într-o singură trăsătură morală și construit doar în jurul unui gest psihologic, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
familie cu rigori morale majore. Crescut doar de mama vaduvă o femeie ultrareli-gioasă, cu coduri puritane de educație -, John a fost, pînă la vîrsta de douăzeci și opt de ani (cît are la timpul povestirii), un prizonier al cercetării, cu prea puține incursiuni în lumea exterioară. Mai mult, el i-a promis severei mame că va rămîne cast pînă la căsătorie, asumîndu-și, ca atare, virginitatea, la vîrsta maturității, atît ca pe o virtute, cît și ca pe o fatalitate. Previzibil, conviețuirea alături de familia
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
anamnetice din vechiul coșmar. David Lodge urmărește angoasa creației pînă în amănuntele conținutului ei masochist, de "damnare" și "disperare". De aceea, vreau să cred, cazul lui Henry James rămîne aici mai mult un pretext pentru generalizare și nu prilejul unei incursiuni în excepțional. Vorbind despre generalitatea situației "auctoriale" a lui James, să observăm că publicarea romanului Author, Author! A fost înconjurată de un număr de coincidențe misterioase. Cu șase luni mai devreme de ieșirea pe piață a cărții semnate de David
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Harvard, în anul academic 2001-2002 (textul englezesc original, Lessons of the Masters, a apărut inițial la Harvard University Press, în 2003) și axate pe motivul "profesora tului" și "discipolatului" în diverse etape din evoluția omenirii și în diverse dimensiuni geografice. Incursiunile autorului vin dinspre Grecia antică, într-un mod rafinat și destins, fără rupturi de discurs ori perspectivă, către Germania și Franța moderne, pentru a se întoarce, cronologic, în America tradițională și chiar în China veche sau în civilizația iudaică biblică
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
colete cu tot felul de bunuri și obiecte), alături de un pistol automat, și face comisioane (cu tentă conspirativă) pentru redactorul său șef dispărut la rîndul lui din oraș, pentru o vreme, pînă "se așterne praful". Află, într-o astfel de incursiune în biroul șefului, că necrologurile sînt "aprobate" de un superior enigmatic, urmînd a fi "executate" la anumite date (Viktor deduce că articolele sale, pezumtiv benigne, sînt, în realitate, rotițe dintr-un mecanism infernal al asasinatelor comandate). Realizează faptul că, într-
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
din orice spațiu. Universul său "concentraționar" iese din magma textuală, acoperind treptat și aici avem contribuția ideologică fină a autorului japonez! intervalul existențial. 19Q4 "plasează" o asemenea temă sofisticată, cum spuneam, pe fundalul dinamic al unui thriller psihologic, cu excelente incursiuni metodologice în literatura politică sau în cea sentimentală. Murakami e de aceea, fără îndoială, un scriitor total. Și un cititor neatent la substituțiile ideologice ale textului ar fi încîntat (doar) de povestea de suprafață din 19Q4. Ce avem în această
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
simpla sesizare a codurilor lor exterioare. Pornind de la informații sumare, Ushikawa (Exegetul prin excelență, în ecuația metaforică a textului) deslușește straniile ambiguități generate de "poarta dintre lumi", scoțînd la lumină relația sentimentală cu un iz aproape mistic a eroilor centrali. Incursiunile "tălmăcitoare" ale detectivului sugerează acribia, dar și finețea oricărui exercițiu interpretativ. 1Q84 poate fi, de aceea, caracterizat, în ansamblul său, drept "literatură despre Literatură". E o investigație postmodernă, hipnotizantă, a circuitelor fenomenologice din actul artistic, devenit, iată, subiect de roman
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
adolescente turcoaice. Hermeneutica sa mentalistă glisează însă permanent între coduri de interpretare (culturală) fundamental opuse. Istanbul rămîne de aceea, prin comparație, un volum foarte complex. Nefiind un excurs ficțional autentic (pre cum romanele menționate mai sus), ci, mai degrabă, o incursiune biografică (ușor romanțată), tomul redactat de prozator, așa cum mărturisește, într-un interval de criză intimă reia, pe de o parte, tema liantului cultural între lumi, iar, pe de alta, schițează liniile de esență ale unui timp sacru pentru Pamuk. Nostalgia
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]