11,224 matches
-
de boabe de grâu. După ce citi, sfântul părinte scoase de la brâu o călimară și-un capăt de pană și scrise pe verso-ul pergamentului „De acord”. Se gândi puțin, apoi adăugă: „Fără milă”. Semnă și întări cele scrise cu sigiliul inelului ce-l purta pe arătătorul mâinii drepte, împături foița în piele și prinse sulul înapoi la picior. Mai ugui puțin cu porumbelul cât timp acesta ciuguli grâul, apoi îi dădu drumul. Uitându-se în dreapta și-n stânga, papa croncăni ușurel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
moldovean, și știți, la noi nu... — Moldovean?! - spuse uimit ienicerul. Osman, Selim, Zaiafet, ia veniți bre, încoace! Din niște tranșee săpate la umbra pâlcurilor de salcâmi, răsăriră câteva busturi mahmure de turci. Alături de ele apărură și altele, mai tuciurii, cu inel în ureche și cu viori în mâini. Abia acum își dădu seama Metodiu de ce nu-i zărise pe turci și de unde venea muzica. — Ce-i bre? - făcu unul din osmalâi. Uite, bre, un moldovean! - făcu turcul din avangardă. — Și ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
trei ieniceri din subordine, care-l priveau cu gura căscată de admirație. — Despre ce sfeșnice vorbiți? - întrebă grecul. — Ei, am zis sfeșnice c-așa mi-a venit - răspunse turcul - dar puteam zice la fel de bine mahmudele, drahme, galbeni, cocoșei, icoane, cercei, inele, cruciulițe... — N-am - zise grecul. — Nimic, nimic? - făcu turcul. — Un camarad de-al dumneavoastră m-a oprit mai în susul râului și... - suspină grecul - tot ce-am agonisit... — înțeleg - spuse turcul. Unii din noi sunt mai răi decât câinii. N-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Îmi roade cu deliciu cotorul, Îmi contemplu universalitatea și pelicula tremură. Nu mai vreau, m-am săturat de cărți! Și mă trezesc brusc, pe buze cu cuvîntul „alte alea“. A fost o dată o domnișoară cu pistrui care freca galeriile și inelele de alamă cu sidol și cînta romanțe. Locuia pe o stradă cu trei fabrici și cînd suna sirena de două și ucenicii treceau prin fața casei ei ca să meargă la birtul din colț, domnișoara se cocoța pe pervazul ferestrei și, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
sacru se va stinge și muzele că vor rămîne amăgitoare năluciri“ parcă spun rugăciuni profane aici păgînismul capătă o aură creștină mă aflu Într-un Hyde Park bizantin trăiască libertatea kitschului jos lanțurile bunului gust sînt un pigmeu cu un inel de alamă În nas am descoperit În sfîrșit ceva care strălucește. La Șosea, pe o alee Între două rînduri de vile cu balconașe cochete la stradă și cu mansardă, ale cărei ferestre circulare par niște hublouri de vapor, se află
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Gâtul a început să-mi ardă iar și deodată am tras un râgâit cum nu mai auzisem până atunci la nimeni. Doamna Watkins m-a pălmuit atunci atât de tare, că am simțit cum mi se învârte capul pe umeri. Inelul pe care îl primise de la un ajutor de predicator de la biserică mi-a lăsat o mică tăietură pe obraz. Mă ținea de umăr. — Băiete, nu am mai avut niciodată pe cineva ca tine. Știi, statul nu e obligat să accepte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
văzut și multe filme alb-negru, dar Bette Davis părea să fie în toate. Mamei și lui tanti Mae le plăcea de ea, le-am auzit plângând când juca rolul unei gemene care se îneca în timp ce cealaltă dintre gemene îi lua inelul pentru a se da drept prima ca să se mărite cu prietenul celei înecate. O aveau și pe Rita Hayworth la cinematograf, dar ea juca numai în tehnicolor și avea cel mai roșu păr pe care l-am văzut vreodată. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
îngânat câteva note. Tanti Mae a dat din cap. Vioara cea mare a scos câteva sunete groase, după care pianul a început din nou, de data asta împreună cu banjo-ul. Tanti Mae s-a întors. “Domnișoară din Saint Louis cu inele de diamant Mi-ai furat bărbatul, l-ai prins în șorțul tău galant...“ Trompeta a suflat câteva note care au sunat foarte bine. Tanti Mae cânta și ea chiar bine. Nu știam că poate să cânte așa. Vocea ei era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
chestie uriașă... Se fac două luni de când sunt blocată cu ea și nu văd cale de ieșire. M-am uitat iscoditor la ea. Nu părea să i se pară ceva ciudat în asta; părea îngrijorată și gânditoare. își studia atent inelul de argint de pe arătător. Din experiență știam că asta înseamnă că e gata să facă o sugestie de care nu era sigură cum o să fie primită. —Probabil ai să urăști ideea, a încercat ea, uitându-se în continuare la inel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
inelul de argint de pe arătător. Din experiență știam că asta înseamnă că e gata să facă o sugestie de care nu era sigură cum o să fie primită. —Probabil ai să urăști ideea, a încercat ea, uitându-se în continuare la inel, dar aș fi tare bucuroasă dacă aș putea să vin la tine și să o văd. în calitate de prietenă, evident. S-ar putea să-ți treacă prin minte că, odată ce ți-am fost profesoară, am să te critic... — Nu, nu. Deloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
negru cu guler sport. Mi-am prins părul în vârful capului cu clame și m-am machiat cu grijă: pudră albă, tuș negru, ruj roșu. Apoi mi-am umplut toate găurile din urechi cu cercei de argint și degetele cu inele de argint. M-am uitat în oglindă. Era efectul pe care voisem să-l obțin. Părea că mă doare în fund de toată lumea. Era ciudat să împing ușa masivă de sticlă și să intru în galeria Shelley Frank Fine Art
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
putea uita niciodată cum fusese când Sașa, polonezul evreu, venise prima dată la ei. Era îmbrăcat pur și simplu ca un papagal: pantaloni de culoarea mării și veston roșu. Sașa era roșcovan și fuma tot timpul trabuc, scoțând pe gură inele de fum în direcția lui Feifel. Era în asta o sfidare, pentru că (așa tălmăcise Feifel) îi era frică de soțul Ritei. Feifel aflase că Sașa fusese căsătorit cu o poloneză și fusese nefericit. Nefericirea se vedea pe fața lui ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
bun. După cinci ore bune de somn, s-a trezit brusc. În somn, ca și în realitate, era Sabat. Visase că rătăcea într-un cimitir, întâlnise un tânăr cu ochi plini de foc și păr lung, negru. Îi dăruise un inel cu ametist. Împreună, se plimbaseră prin cimitir, fără să-și spună un cuvânt. Tânărul încerca să-l inițieze pe el, Feifel, în misterele Cabalei. Se aflau amândoi în Pereen, țara de pe cealaltă parte a Iordanului, care se întindea de la Pella
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
scoase un pachet de țigări și-l servi pe domnul Fischer. După aceea aprinse și el o țigară, cum obișnuiesc să facă bărbații ca să creeze un spațiu de fum între ei, să le fie comunicarea și mai vagă. Dudu făcea inele de fum în aer și urmărea înlănțuirile de fum cu fața ridicată ajungând prin dreptul mâinii domnului Fischer, care-l privea fascinat. Din acea zi nefericită de la restaurant, Dudu nu încetase să se gândească serios la Nina. Își petrecuse chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
în comparație cu minunatele clipe care aveau să urmeze curând. Fericit, strânse în buzunar micul pachețel pe care îl cumpărase în urmă cu numai câteva minute. Deși mic, el conținea în interiorul său însăși rațiunea lui de a trăi - erau acolo cele două inele de aur destinate superbului gest pe care avea de gând să-l facă. Și asta pentru că avea să intre în biroul unde trăia frumoasa lui soție și să o ceară în căsătorie, de față cu toți colegii ei. Pregătise în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
zdrențe, dar sulemenite, care, pentru doi bănuți, își oferă iubirea cu un glas răgușit, de gramofon. Ziua, pe aici trec oameni, dar nu în pas de plimbare, ci grăbiți, așa cum se merge pe stradă, trec fără să se uite la inelul rupt și la frumoasa în tricou, fixată în perete cu un cui, bătut în coasta ei de culoarea piersicii pentru a atrage clientela. Dacă se-ntâmplă ca cineva să se așeze pe o bancă goală și plină de praf, atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
Zander, fără să-mi dea nici o atenție. - Ei, nu te așeza, spune, spune cum stăm. Auzind de la Zander că stăm bine, că avem cincisprezece ruble, făcu o mutră acră. Apoi zâmbi, după care rămase fără expresie și bătu tare cu inelul în sticla mesei. Hirghe privea undeva lateral cu o lene plină de silă. O chelneriță cu fața îngrozitor de trasă, care îmi păru cunoscută de cum am zărit-o, se întoarse repede auzind bătaia în masă; atingând colțul ascuțit al mesei cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
superioare și scânteind verde în geamuri. Cufundat în sine, nu dau atenție străzilor pe care merg; trec de la una la alta condus de instinct când, deodată, observ că mă apropii de poarta casei în care stă mama mea. Apuc de inelul care se bălăngăne zgomotos, deschid portița, lăsând să cadă pe zăpada neagră un pătrat verde cu pata întunecată a umbrei mele în mijloc, și intru în curte. Luna e acum undeva sus, în spatele meu. Poarta înaltă, masivă se întinde ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
zonele populate decât în pustietățile de acolo. Se lăsă să alunece pe spate și privi la cerul întunecat, spuzit de stele. Trăgea absent din țigară suflând fumul în sus. În jurul lunii se formase un halo care o încingea cu un inel luminos. Gândul îl purtă iarăși la fiul său. Se întreba dacă și el se află undeva pe acolo. Poate că și Rândunel, rătăcit pe undeva în munți, se uita acum speriat la cerul scăldat în lumina ciudată a lunii. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
capcanei. O balama solidă îl prindea de corpul propriu zis. Atât cât își putea el da seama, rușii făcuseră o treabă bună, ingenioasă chiar. Pe toată circumferința corpului cilindric se afla un guler în care capacul se așeza perfect. Un inel de cauciuc era fixat în interiorul gulerului pentru a asigura închiderea etanșă. În partea de jos, de sub garnitura de cauciuc ieșea o ureche din oțel beton. Același lucru îl văzu și pe buza chepengului, formând împreună o pereche de belciuge. Boris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Dridu. în această așezare a fost descoperită o locuin de tip bordei, de formă rectangulară, cu colțurile puțin rotunjite. Atât în locuința bordei, cât și în restul stratului de cultură prefeudală sau găsit următoarele materiale: ceramică, fusaiole de lut, un inel de bronz, un fragment dintr-o verigă de fier și două pietre de râșniță. De asemenea, s-a descoperit un vas tipsie, lucrat cu mâna, tip cunoscut în întreaga perioadă prefeudală. Ceramica descoperită este lucrată cu mâna sau cu roata
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Răducăneni este format din fiare de plug, seceri, topoare de fier cu lama îngustă și ușor curbată, cârlige, verigi, catarame, săgeți romboidale, străpungătoare de os, obiecte de podoabă, râșnițe de gresie, fusaiole de diferite forme, fibule de tip romano-bizantin, cercei, inele, paftale (importuri de la Dunărea de Jos), monede emise pe vremea împăraților Justinian I, Justin al II-lea, tezaure din bronz, folosite în comerțul mărunt, ceramică lucrată la roata rapidă, înceată și cu mâna etc.” în apropierea zonei în care se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tu l-ai refuzat, a adăugat Clara. Ți-ai cîștigat respectul lui. Oricine ar zice-o, am suspinat eu. Am observat cum Clara, atunci cînd zîmbea, Își Înclina capul Într-o parte și cum degetele ei se jucau cu un inel care părea o ghirlandă de safire. — CÎți ani ai? a Întrebat ea. — Aproape unsprezece, am răspuns. Dar dumneavoastră? Clara a rîs dinaintea insolentei mele inocențe. — Aproape de două ori pe atît, Însă nu-i totuși cazul să-mi spui dumneavoastră. — Păreți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
am prăbușit pe pardoseală. M-am ridicat cu sînge În gură și cu un țiuit În urechea stîngă, care Îmi sfredelea capul precum fluieratul unui milițian. Mi-am pipăit fața și mi-am simțit buzele plesnite, arzîndu-mi sub degete. Un inel cu pecete strălucea, Însîngerat, pe inelarul profesorului de muzică. — Cheile, ți-am spus. — Duceți-vă la naiba, am scuipat eu. N-am văzut pumnul venind. N-am simțit doar ca și cum un ciocan pneumatic mi-ar fi smuls stomacul. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
semnificație. Pentru a permite conectarea mai comodă la aceste rețele de creație în comun, obiectele nomade vor deveni mai ușoare și mai simple; telefonul mobil și calculatorul portabil vor fuziona și vor fi reduse la dimensiunea unui ceas-brățară, a unui inel, a unei perechi de ochelari sau a unui card cu memorie, integrate în niște piese de vestimentație mai bine adaptate exigențelor mișcării. Un obiect nomad universal va servi simultan ca telefon, agendă, calculator, player multimedia, televizor, carnet de cecuri, carte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]