3,001 matches
-
să doarmă! e și tatăl ei alături, știu și tac, de ce ai pus pe ea atîta grăsime, așa te răzbuni pentru viața sedentară pe care o duci? lumini peste cîmpuri la modul inițiatic profan, de resort explicativ, cîteva secole de inerție și strălucirile se vor stinge în lămpi de tipurile cunoscute, feroviar, natural, narativ, lucrativ, departe de ochi vederile orbilor, adînci pentru lume, orice retorică este confortul care o face, cît pune el pe trupul fără urmă de grăsime al narației
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fata Vreau la Geam, terasamentul ruginit, atingem coaste golașe: goliciunea, stăm pe dorsale și în tuneluri: ingineria, tot așa știu și eu, dar la nivel de senzație kinetică, ce încet merge! de experiență altimetrică, ce sus sîntem! iar noțiunea de inerție: cînd pornește niciodată nu merge tare! glosarul mama pentru de-ce-nu-merge-mai-repede, troiță cu tablă pe cîmp, bolta bisericii dîmbul umflat în spate, satul răsfirat, hai că trebuie să coborîm, mai avem un pic! dar mai stau, pînă oprește! gest elocvent, Valea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
numărîndu-ți banii, laitmotiv al fenomenului literatură, stația Cuci podul, Mureșul duce crengi, sălciilor le mișcă apa nuielele, decorul silvic revine ca timp interior, hălcile de zăvoaie, Bogata Mureșului lărgimea dată de gol, chiar nimeni nu înțelege, ființe care țin virtutea inerției în transporturi! stația Chețani, pîrîul Grindeni, umbrela pe șoseaua lucitoare, ploaie iar, pre limbă feroviară pierea pasărea lume și se făcea de înțeles, șanțuri între culmile Apusenilor îndoielnice cu linia de abur, Gligorești compactarea pe grade de încredere în cuvînt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
De la postcomunism la postnaționalism (după 1989) / 328 3.6.1. Cadrul politic / 328 3.6.2. Sistemul educațional / 335 3.6.3. Concepția despre naționalitate: resurgența și decadența etnicității ca marker identitar / 339 3.6.4. Memoria (post)națională: de la inerție, prin anticomunism, spre europenizare / 345 3.6.5. Memoria istorică românească "sub specie Europaea" / 370 Capitolul 4. Reglarea conturilor cu trecutul comunist: politicile tranziționale ale memoriei / 389 4.1. Închegarea discursivă a anticomunismului ca retorică oficială de stat / 389 4
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
programe de antropomorfoză politică. Crearea "omului nou" (în specia homo sovieticus), un proiect urmărit și de filosofiile politice de extrema dreapta, a devenit noua finalitate a educației în spiritul marxism-leninismului. În fine, noua ordine politică postdecembristă, după un deceniu de inerție, s-au angajat din ce în ce mai ferm în direcția modelării lui homo europaeus, a cetățeanului cu identitate postnațională. Toate aceste programe identitare lansate de autoritățile politice în decursul timpului au presupus o viziune corelată asupra trecutului. Nici nu e de mirare că
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
la nivelul curriculei, materialelor didactice sau procedurilor de evaluare a elevilor. Cu excepția introducerii sistemului de manuale alternative, nu putem înregistra nici o transformare a structurilor de rezistență ale sistemului" (Miroiu et al., 1998, p. 77). Această încetineală este elocvent ilustrată de inerția legislativă în domeniul educativ. Prima lege reformatoare a fost Legea Nr. 84 - Legea învățământului - din 24 iulie 1995, care abroga Legea educației și învățământului adoptată în 1978. Nesurprinzător, Legea învățământului din 1995 se remarcă prin direcția sa anticomunistă. Scopul ideologizant
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a ultranaționalismului românesc simbolizează închierea tranziției către condiția postnaționalistă a societății românești, în care identitatea națională și mândria etnică, deși continuă să structureze simțul identitar românesc, și-au pierdut proeminența și tonalitățile belice. 3.6.4. Memoria (post)națională: de la inerție, prin anticomunism, spre europenizare Sfidând structura anului școlar, Revoluția română izbucnită în decembrie 1989 a dat peste cap planurile didactice care, desigur, nu au inclus în prognozele sale evenimentul revoluționar. Ivită în mijlocul anului școlar, Revoluția din '89 a bulversat planurile
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
procesul educativ. După acest experiment eșuat, evoluția literaturii didactice dedicată istoriei în postcomunismul românesc poate fi categorizată în trei perioade diferite, răspântiile dintre cele blocuri discursive constând în două renovări structurale. Cele trei perioade pot fi catalogate drept: i) perioada inerției discursive (1991-1997), în care este menținut principiul manualului unic, fapt care perpetuează monofonia discursului istoriografic pe același schelet analitico-interpretativ articulat în faza național-comunismului, din care sunt înlăturate vertebrele explicit comuniste (cum ar fi referirile la PCR, limbajul specific materialismului dialectic
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
din anii '50, național-comunismul a restabilit paradigma xenopoliană a dualității etnogenetice românești, i.e., formula daco-romanismului. Răsturnarea regimului comunist nu a avut niciun efect în sensul destabilizării ori restructurării acesteia. Prima parte a perioadei postcomuniste românești este caracterizată de o puternică inerție discursivă. Configurația mitoistorică asamblată în stadiul final al regimului comunist este reprodusă cu mare fidelitate și după căderea regimului. Chestiunea etnogenezei românești, considerată a reprezenta "problema fundamentală a istoriei nostre vechi" (Daicoviciu et al., 1992, p. 68), nu face excepție
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în stadiul final al regimului comunist este reprodusă cu mare fidelitate și după căderea regimului. Chestiunea etnogenezei românești, considerată a reprezenta "problema fundamentală a istoriei nostre vechi" (Daicoviciu et al., 1992, p. 68), nu face excepție de la această regulă a inerției discursive în postcomunism. Explicația poate fi găsită în faptul că memoria românească și simțul identitar românesc au stat sub înrâurirea ideii naționale și a naționalismului politic. Începând cu epoca pașoptistă, atât memoria istorică cât și conștiința de sine a românilor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
degrabă factologică-descriptivă, fără o emisiune ideologică prea pronunțată. Spiritualitatea I. Discursul monofonic (1991-1997). În ciuda resurgenței ortodoxismului în sfera publică românească de după prăbușirea comunismului, manualele de istorie au fost refractare la încorporarea masivă a factorului religios în narațiunea istorică românească. Logica inerției discursive a prevalat și în materie de spiritualitatea românească. Referințele la Biserica Ortodoxă sau la Biserica Unită și la rolul lor istoric în prezervarea culturii românești și în stimularea cristalizării identității naționale rămân mai curând marginale. Laic rămâne și sistemul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
întârziere. Concluzii: Memoria (post)națională românească. Implozia regimului comunist nu a antrenat instantaneu o restructurare majoră a înțelegerii colective a trecutului românesc. Pentru aproape un deceniu de la Revoluția română din 1989, modul de raportare la trecut a fost caracterizat de inerție discursivă. Apoi, pe măsură ce s-au întețit eforturile de integrare în structurile euroatlantice (finalizate cu aderarea României în NATO în 2004 și în UE în 2007), vechea imagine naționalist-eroizantă a trecutului autohton a fost succesiv revizuită. În primul rând, prin introducerea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
resurgenței pasiunilor etnice în politica românească imediat postdecembristă. Gestiunea politică a trecutului se face în termeni similari gestiunii național-comuniste. Memoria postcomunistă, articulată în prima fază a tranziției românești de la totalitarism înspre democrația de tip liberal stă sub semnul rezidualității și inerției; vii) prefaceri semnificative în modul de raportare la trecut pot fi decelate ca producându-se după anul 2000, ca efect al temperării pasiunilor etnice, al "reformei comprehensive" a învățământului și mai ales al intensificării eforturilor de integrare în structurile euroatlantice
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și respinsă fie de triunghiurile de fier, fie de policy communities (datorită structurii lor mai heterogene și mai diversificate). Astfel încît sînt puține politicile publice care încetează definitiv, în timp ce multe dintre ele sînt redefinite și altele continuă să reziste în virtutea inerției. Există, în schimb, multe organisme inutile, create deja pentru a pune în aplicare unele politici publice, care continuă să supraviețuiască, ca niște adevărate monumente ale dificultății de a inova, și care nu reușesc să curețe piața de acele politici publice
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Andrei, N. Popovici, C. Oprea, C. Luca, C. Vicol, L. Ciocan, V. Nourescu, N. Bobică, Mariana Bucur, M. Păstrăguș. Secretar era Șerbescu Constantin. Cum i-ați cunoscut pe fiecare dintre acești profesori? Care era mai implicat, care activa doar din inerție și de nevoie? D.T.: Păstrăguș a fost cu mine coleg de catedră. S.B.: Apare frecvent numele lui în documente. D.T.: Pentru că era responsabil cu propaganda. Preocuparea lui era legată de estetică, mult timp s-a dat critic de artă. A
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
dură. Arătați că activitatea ASC a înregistrat un demaraj mai bun, dar că se impune o mai mare rigoare a activității. În unele compartimente lucrurile nu merg bine: la cel cultural și la cel social; există o mare doză de inerție și formalism, de parcă unii studenți parcă au îmbătrânit. Cauza: programul prea încărcat (50 de ore/săptămână)11. În aceeași notă au loc și discuțiile din plenara Comitetului de partid din IMF12, unde Paraschiva Postolache se plânge de numărul mare de
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
normal din perspectiva celei de-a doua timporizări: acela prin care un anumit fapt, odată timporizat, își creează un fel de "tradiție", în ordinea căreia el este primul, este originar. Pentru fenomenul acum aflat în cercetare, autorizarea se produce în virtutea inerției și fără să fie nevoie expresă de intervenția ei. Așa se întâmplă, de fapt, pentru orice gând, rostire sau făptuire constituite judicativ: autorizarea nu mai are nici un rost, fiindcă ea validează judicativ un fapt, însă acesta este deja constituit judicativ
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
obține la alegeri procentaje stingheritoare, degeaba nu-și găsește locul în nici o gașcă, degeaba îi întorc spatele și foști aliați, și foști adversari. Omul va gravita impenitent în jurul puterii, cu singura energie și justificare pe care o mai pot da inerția, încăpățânarea și o falsă imagine despre sine. Când nu știi să faci nimic, nu-ți rămâne decât să-ți confecționezi un destin politic. Cu atât mai rău pentru alegători. Lehamitea și entuziasmul Am întâlnit, de curând, o tânără juristă, proaspăt
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
rostea, uneori, Constantin Noica: „Va veni un moment, când veți înțelege că limitele interioare sunt mai greu de depășit decât limitele exterioare.“ Am descoperit, într-adevăr, că libertățile proaspăt câștigate nu garantează succesul, nu te eliberează de tine însuți, de inerțiile și idiosincraziile proprii, de blocajul, greu de trecut, al firii tale. Într-un anumit sens, libertatea e mult mai solicitantă decât prizonieratul: îți trebuie imaginație, tenacitate, putere, răbdare, curaj. Trebuie, cu alte cuvinte, să-ți evaluezi co rect re sursele
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
fi altfel, ale isteriei de a fi mereu „branșat“, „la zi“, „în pas cu veacul“. Acedia are și ea epifenomene neașteptate. Curiozitatea maladivă, de pildă, care caută informația ca pe un drog, ca pe un stimulent acut, capabil să disloce inerția interioară. Flecăreala este, de asemenea, un semn al acediei: ea încearcă să acopere, cu emisia ei vidă, blocajul reflexiei vii și inexpresivitatea timpului irosit. E bine să fim precauți cu „micile păcate“. Evaluarea lor genetică poate fi plină de surprize
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
să i cupleze fără să reușească să stabilească între ei o paritate. Identitatea dă naștere întotdeauna alterității. De acest dezechilibru dinamic depinde bunul mers al universului, care, în lipsa lui, ar risca în orice moment să cadă într-o stare de inerție. Așa se explică faptul că gemelitatea, care ocupă un loc atît de important în mitologia amerindienilor, nu apare niciodată în stare pură în această mitologie. Contrariul ar fi surprinzător, căci, cel puțin în America tropicală, dar foarte adesea și în
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
popoarele fără scriere. Indienii bororo din centrul Braziliei, pe care i-am cunoscut acum mai bine de o jumătate de secol, găsesc în această opoziție principiul filozofiei lor naturale. Pentru ei, viața conotează activitatea și duritatea, iar moartea înmuierea și inerția. În orice cadavru, de om sau de animal, ei disting două categorii : de o parte, carnea moale și putrescibilă, iar de cealaltă, părțile nealterabile, precum colții, ghearele și ciocul la animale, oasele, salbele și podoabele din pene la oameni. Un
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
aș fi claustrat În cabină, cu siguranță m’aș delecta cu răcoarea unui beci; chiar văduvit de ceea ce adăpostește În mod obișnuit. Căci un beci, cumsecade făcut, adică o cavitate aflată la câțiva metri buni sub pământ, profită de marea inerție termică a pământului, lutului din jur, care n’apucă nici vara să se Încălzească, nici iarna să se răcească, menținând astfel pentru sine constantă temperatura medie multianuală a zonei. Adică Între 11 grade C În sudul și 9 gradeC În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
9 gradeC În nordul Moldovei. Lucru ce se Întâmplă și cu apa fântânii, rece vara - numai bună de răcit un harbuz -, caldă iarna, deși mereu se află În jurul acelor 10 grade... Și asta nu din cauza căldurii sale specifice mari - chitesența inerției termice -, mai mari chiar decât a lutului - de două ori la același volum -, ci pentru că se află, În fundul fântânii, ca’ntr’un beci. Fiind lichidă, apa adăpostește curenți de convecție care transmit căldura În tot volumul ei; În antiteză, pământul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mută dintr’un loc În altul... căutând poate - retoric, țin să subliniez - omogenizarea entropică. Aceea pe care noi o evităm atunci când Îl facem beci sau... cuptor. Cuptor? N’ajunge căldura de-afară? Păi cuptorul se bazează pe același principiu, al inerției termice, fiind o incintă, cu pereți groși din același lut. O mână-două de găteje - biomassă adică - Îl Încinge suficient de mult pentru ca, bine astupat, căci aerul Înlesnește și el curenți de convecție, cuptorul să poată coace, rând pe rând, pâinea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]