2,098 matches
-
Era zâna zânelor,/ Iana, sora soarelui;/ Ș-a găsit-o,/ Ș-a luat-o,/ În celar că mi-a băgat-o,/ În celar,/ În păunar”. Confuzia provocată de pasărea solară este compensată în alt colind de fecior, în care fiara infernală vânată este revelată prin mijlocirea astrului, devenit adevărat adjuvant inițiatic: „De Cerb mi-a d'aflat/ În trei cornari de mare/ Sub poală de soare,/ Sub un păltinel,/ Sub poală de cer” (Limanscoe - Republica Moldova). Invocarea soarelui înainte de lupta cu zmeii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ChirculeștiGiurgiu). Suprapunerea ordinii lumești peste arhetipul tărâmului soarelui creează sentimentul familiarului și receptorul marcat inevitabil de contingent intră fără anxietate în universul mitic. Palatul zmeului nu este doar orbitor, ci are și capacități heliotrope, iar feciorul care a supus lumea infernală reface modelul solar în inima contingentului: „ș-o luat ș-o plecat la căsuța lui, d’i und’i-o fost iel născut. Șî ș-o luat ș-o făcut o curt’i care să-mvârt’ș într-om pk’icior
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Flăcăul trebuie să-l lege, deci să-l ia în stăpânire într-un mod magic ce necesită supunere totală, pentru ca leul să nu aibă putere asupra soarelui benefic. Octavian Buhociu consideră această prezență „o reminiscență a funcției leului de demon infernal”, asemănătoare celor ale lupului, vulpii, vidrei - animale psihopompe din colinde. Un alt animal solar (de asemenea vânat în colinde pentru efectul său distructiv asupra universului ordonat) este cerbul. „La tracii sud-dunăreni cerbul simboliza soarele care se urca pe cer”. Recoltele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lumea, o reînnoiește, inaugurează o nouă etapă, care echivalează uneori cu o nouă organizare a universului”. Flăcăul venit la pețit a trecut mai întâi printr-o ascensiune de natură mitică („țara de sus”) unde a înfruntat și a învins monstrul infernal al asfințitului lumii (dinspre apus), iar acum el parcurge traseul invers mersului soarelui: „Cobora la vale,/ Spre soare răsare” (Dolinscoe - Odesa), vine dinspre vest ca o întoarcere triumfală a astrului însuși, similară cu repunerea lui pe boltă, în basme, de către
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
s-a declanșat. Procedeul acesta, care valorifică amânarea narativă, ilustrează faptul că acțiunea propriu-zisă a protagonistului și efectul puterilor sale asupra lumii îl definesc. Alteori numele îi este rostit abia în momentul confruntării, la momentul culminant, chiar de oponentul său infernal, ceea ce îi conferă recunoaștere pe ambele tărâmuri parcurse. Notorietatea totală a voinicului este „un fenomen caracteristic în basm”, dar și un simptom al expectativei universului, ajuns la capătul evoluției. O denumire comună o constituie Făt-Frumos, nume ce unește esteticul și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
casei în care zace (deci tânjește, mocnește în așteptarea timpului inițiatic) eroul reprezintă inima universului domestic și punctul de legătură cu energiile sacre care includ prezența strămoșilor. Turta din cenușa din vatră constituie hrana magică pentru protagonistul plecat pe tărâmul infernal și datorită ei el poate reveni în comunitate. Drăgan Cenușă știe ce trebuie să facă pentru a înfrânge răul arhetipal și îi spune mamei împărătesei „ - Mamă! Sâ-m faci o turtă d’i cenușă! Ce: - Vai d’i min’i, dragu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
că la vârsta lui Dămean aveau loc inițierile în cele mai multe triburi primitive. „Prunc” și „băiețel”, Bogdan este personajul care face transparentă ideea de neofit cel mai limpede. Pentru a deveni flăcău de însurat, el trebuie să treacă de proba confruntării infernale cu samovila. Referirile precise la vârsta inițiatică sunt rare, cel mai adesea momentul fiind perceput prin filtrul psihologic, care nu îl mai lasă pe erou să zăbovească în lumea domestică. Atunci când apar însă, sugestiile se învârt în zona adolescenței, după cum
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
verde,/ Ce pe lume nu se vede./ Ochii negri-și arunca,/ Lung în zare se uita”. Abia mai târziu în luptă aflăm despre harnașamentul magic al murgului (cunoscut deja din balada lui Iovan), când este descris în opoziție cu carul infernal al Sâlei: „Avea șeauă, și-avea frâu/ Chiar din o falcă de zmeu;/ Frâul e din năpârcele/ Oacheșe și frumușele,/ Tot din gură încleștate/ Și din coadă înnodate,/ Cum mai negre și ciudate”. Aflat la vârsta transformării, înarmat cu „trofee
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cea mai frumoasă dintre cumnate. Lupta cu mezinul rău este cea mai grea și ultima din seria confruntărilor, frații mai mari reprezintă doar trepte intermediare către modelul eroic: de aceea, în plan social stau frații nesăbuiți, în plan mitic, frații infernali. Dacă ne referim la înfruntarea fraților mai mari între ei, pământeni contra zmei, vom descoperi o nouă funcție a mezinului în basme: el recuperează viețile consangvinilor săi, îi ajută să depășească moartea inițiatică și astfel le dăruiește statutul superior implicit
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
încep apele germinatoare: „Merseră ei, merseră și iar merseră trei zile și trei nopți d-a rândul, făr-a se opri nici prin sate, nici prin orașe, pân-ajunseră la marginea mării”, în timp ce Țugunea le depășește în zbor, până în inima tărâmului infernal. Frații mai mari ratează sau refuză din teamă (sentimentul micimii ființei) drumul indicat „rutier”: „S-o dus ș-o ajuns la trei cruci, la trei drumuri. Și pă unu o fost scris: «Cine mere p-aici, nu mai vine-napoi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
creației. În basmul Cele trei fete de popă cari s-au măritat după un zmeu din Blaj, Alba, Samfira adapă porumbeii de la fântână (topos al comunicării cu sacrul) și află cum să evite ingerarea nefastă care ar opri-o în infernal. Așadar, în cazul ipostazei nespecifice a inițierii feminine dinamice, tiparul se repetă, fetele mai mari nu au înzestrarea necesară la nivel moral și cognitiv să depășească conduita limitată. În baladă, portretul fraților nu îi menajează deloc: „Că, de-i mare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a căror imagine se hiperbolizează prin acumulările de apelative. Cuvântul are aici două funcții, pe două niveluri ale funcționalității: prima este a exorcizării prin numire, cea de a doua, la nivel stilistic, este de a construi cadrul magic al tărâmului infernal în care s-a pătruns și de a crea acel mysterium tremendum necesar pentru eficiența leacului. Pustiul pare să fie un decor specific pentru traseul inițiatic, fiindcă el purifică eroul de însușirile umane și are valențele unei cufundări în subconștient
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cară apă în mod simbolic timp de 40 de zile după momentul morții. Călătorul către lumea fără dor este astfel separat de stadiul anterior și asimilat noii condiții, similară regnului vegetal. Apa dizolvă sămânța, iar apele „ucid mortul”. Contactul cu infernalul, și cu atât mai mult înfruntarea lui, secătuiește ființa, absorbindu-i vitalitatea; motivul este întâlnit în Evanghelia lui Luca, în care bogatul îi cere lui Avram: „Fie-ți milă de mine și trimite pe Lazăr să-și ude vârful degetului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pare însă necesară: somnul acționează ca marcă fiziologică a intruziunii maleficului în planul ordonat, pe care îl contaminează cu morbul inanimării specifice (leul ori cerbul falnic din colinde aromesc pe celălalt tărâm), în timp ce setea este efectul pătrunderii umanului în dimensiunea infernală, semn al alterării ființei expuse în inima răului. Colinda Voinic căutat prin munți IV, (117), din Gropeni, Brăila, adaugă la saltul fertilizator al eroului călare momentul șederii în sacru, unde adoarme precum fiara vânată în alte tipuri de colind. Cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o dus în pădurea neagră,/ Poneagrî” (Ibănești - Botoșani). Dacă aici universul se cernește obsesiv pentru a contracara efectul afecțiunii, în baladă pădurea neagră constituie tărâmul magic în care fetele devin subiectul ritualului de trecere. În basm, codrul malefic este reședința infernală pentru scorpie, care absoarbe viața ființelor din apropiere. George cel viteaz caută acest spațiu infernal pentru a-i arde lemnul în pregătirea armelor. „Cum auziră sătenii, începură să-și facă cruce și să-și scuipe în sân de frică”. Numele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a contracara efectul afecțiunii, în baladă pădurea neagră constituie tărâmul magic în care fetele devin subiectul ritualului de trecere. În basm, codrul malefic este reședința infernală pentru scorpie, care absoarbe viața ființelor din apropiere. George cel viteaz caută acest spațiu infernal pentru a-i arde lemnul în pregătirea armelor. „Cum auziră sătenii, începură să-și facă cruce și să-și scuipe în sân de frică”. Numele devenit tabu este marca sacrului stâng aici, tărâm care trebuie cunoscut de neofit și redat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
puterea ei venind din „împăcarea opoziției dintre apele de sus și cele de jos, dintre apele pământești și cele din ceruri”. Viteazul cu mâna de aur, crescut fulgerător și preocupat de recuperarea fraților săi, se pregătește ritual pentru călătoria în infernal: „într-o bună dimineață, se sculă-n revărsatul zorilor,/ se spălă-n roua florilor și, intrând în grajd, se uită pe rând la toți caii”. Eroul civilizator are o legătură puternică cu acest fenomen natural, dat fiind că „într-o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Suie și scoboară/ Cerbu-n trestioară”. Acest tip de colindă, clasificat de Monica Brătulescu ca Vânarea leului III 58, are la bază motivul falei cerbului - ca ipostază zoomorfă a haosului. Strigătul și neliniștea lui („Suie și scoboară”), adevărată fierbere a forțelor infernale, are menirea de a lansa provocarea pentru confruntare. Cerbul se află pe un munte izolat într-un decor mineral, de-vitalizat, și absența eroului ar putea cauza extinderea pietrificării. Foarte interesant apare faptul că timpul prezent este singurul folosit în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
acest pericol, fiindcă scorpia sfârșește ca în baladă, spintecată. În Tinerețe fără bătrânețe... Scorpia are trei capete, precum balaurii, și pârjolește universul cu foc și smoală, ca exteriorizare a principiului malefic anihilant, cu combustie continuă. Treapta de sus a regnului infernal este ocupată de zmei: „ar reprezenta ultima etapă a evoluției șarpe - balaur - zmeu. Șarpelui care n-a văzut om vreme de 7 ani îi cade coada, îi cresc picioare și suge o vacă. Dacă 7 ani, nu mai e văzut
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
frați nu vor s-o dea,/ Să le spurce și legea”. Natura zmeului este ambiguă, „o contopire mecanică a câtorva animale diferite. El reprezintă un fenomen de același ordin cu sfincșii egipteni, cu Centaurii Antichității”. În basmele fantastice natura lui infernală provoacă ezitări narative, alternanța celor două lexeme fiind influențată de cultura creștină recentă: „Aud’e numai ușile că jip-zup! Ușile col pă bătrînu-bătrînu o-ncuia ușile pă iel - vine șî le dăscuie. Ad’ică vin’e zmău, dracu, vin’eacolo
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și barbă de mătase” (Pătuleni - Dâmbovița). Împăratul va fi incapabil să decodeze identitatea ființei capturate prin intoxicare bahică (deci în urma contactului cu substanțe profane) și o va expune sub titlu divin. Abia instanța narativă va explica mult mai târziu natura infernală a agresorului, ca element dedus din paternitatea sa. Zmeii pot reprezenta din această perspectivă negativul imaginii umane, cu tot ceea ce este reprimat în id: instinctualitate, violență, rapacitate, visceral, purtând, în același timp, supra- marca tărâmului mitic, exemplificată de palatele prețioase
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Viulez, nevătămat!/ Nimeni nu-l auzeară./ El avân’ d-o ibovnică,/ Ibomnica l-auzeară,/ Furca din brâu lepădară,/ Tare-afară mialerga-ră” (Lupșanu - Călărași). În basme, pregătirea pentru drum include turta de cenușă plămădită de mama eroului, aceasta fiind hrana lui pe tărâmul infernal; în cazul în care flăcăul ar mânca merinde găsite în sacru el ar rămâne captiv acolo și lumea s-ar stinge în așteptarea energiilor revigorante. Turta mamei este făgăduința că feciorul va reveni în profan. Proba supremă însă pentru depășirea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
rezidă în zmeoaică, cea care a zămislit răul tâlhar al lumii pămân¬tești. Puterile ei colosale sunt asistate de o istețime superioară față de cea a fiilor sau a zmeului consort, ea fiind capabilă să decodeze metamorfozele cuplului evadat de pe tărâmul infernal, sau să intuiască sexul real al presupusului voinic. Protagonistul este mâncat de mama zmeilor atunci când dublura cu fratele geamăn (basmele din Ciclul celor doi frați, A, Tipul Dioscurilor) implică moartea temporară, specifică inițierii. Piedicile magice o întârzie temporar, sfârșitul bestiei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
un umor ingenuu este portretul mamei drăcoaice dintr-un basm cules în Chirculești, Giurgiu: „că cică și la draci tot muierile sunt mai ale dracului, și-i cârpesc câte o dată de te miri, draci sunt ăia or ce sunt”. Supremația infernală a feminității materne rezidă în capacitatea ei de zămislire a răului, gineceul conține atât puterile materializate, cât și pe cele virtuale. Mama vitregă este ipostaza profană a maternității negative, ea îi expulzează pe copiii neofiți din mundan, prin brațul tatălui
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ascunse calul în pădure, se îmbrăcă cu pielea de urs și se vârî sub pod”. Cărarea dreaptă este cea parcursă deja de împăratul inițiat în tinerețe, iar pătrunderea eroului în „sacrul stâng” (Roger Caillois) este resimțită cu fior de ființele infernale care își intuiesc sfârșitul: „Ioan s-o ascuns sub pod. Când zmău sî treacî podu, calu o-nceput sî sforăi. Zâci: - Hii cal cari tu m-ai purtat pi tăti coclaurili șî pi tăț munțâi șî pi tăti văili (...) Mie
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]