4,673 matches
-
nu se mai dorește doar represivă, ea vrea din ce în ce mai mult să înțeleagă mai bine pentru a judeca mai bine și chiar, atunci când lucrul acesta devine rezonabil posibil, să privilegieze readaptarea socială a delincventului. Considerând fiecare fenomen infracțional ca pe "un fenomen unitar înglobând actul și autorul său" (Pinatel, 1974) justiția solicită să fie lămurită atât asupra personalității delincventului cât și asupra dinamicii pasajului la act. Aceasta conduce, în afara culpabilității legate de faptele materiale ale infracțiunii, la încercarea
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
cu tulburarea psihiatrică presupusă sau decelată, cât și din punct de vedere psihologic și social, în vederea deducției asupra unui potențial de decompensare sau antisocial (Dragomirescu et al, 1990). Apoi, este necesară relaționarea trăsăturilor acestei personalități cu elementele constitutive ale actului infracțional sau antisocial săvârșit (natura actului sau felul infracțiunii, mobil, mod de realizare, circumstanțele de săvârșire, atitudine premergătoare și ulterioară) în vederea stabilirii legăturilor de cauzalitate care ar putea, eventual, exista . Expertiza medico-legală psihiatrică în cazul conduitelor antisociale din debutul schizofreniei, presupune
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
ar putea constitui ea însăși o lucrare întreagă. Noi ne-am limitat la studierea unor aspecte disociale pe care le-am întâlnit mai frecvent. Astfel, o serie din situațiile întâlnite în care debutul tulburării a îmbrăcat tocmai aspectul unor acte infracționale, apreciind legătura dintre acestea și evoluția bolii, sau mai exact măsura în care s-a constituit într-un precipitant al internării. Pe un lot de 347 de pacienți, 231 (49.35%) din probanzi au fost indemni de astfel de conduite
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
atacurilor xenofobe care începea să se manifeste. Dar comparația între români și albanezi oferă un alt element de încredere: statisticile referitoare la nivelul infracționalității. Datele statistice ne relevă că se observă, în ultimii cinsprezece ani, o curbă descendentă a fenomenului infracțional, după maximul atins în anii '90, odată cu lentul dar progresivul fenomen de integrare socială al albanezilor. Totuși, nu vreau să introduc o relație mecanică între somaj, ocupare parțială a forței de muncă, marginalitate socială și activitățile de tip criminal. Am
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
este din ce în ce mai mult pusă în discuție: "pentru două dintre aceste delicte, numărul celor învinuiți a rămas același în 2007. Pentru alte cinci infracțiuni creșterea a fost importantă, însă această tendință exista de mai mulți ani, iar în 2007 această creștere infracțională s-a regăsit și la alte comunități"56. Concluzia: s-a verificat susține Barbagli cu precădere la sfârșitul anului 2007 (asasinatul Reggiani) și în aprilie și mai 2008, un adevărat fenomen de psihoză colectivă. Acesta a fost însă doar parțial
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
verificat susține Barbagli cu precădere la sfârșitul anului 2007 (asasinatul Reggiani) și în aprilie și mai 2008, un adevărat fenomen de psihoză colectivă. Acesta a fost însă doar parțial justificat de evenimente: "În primul rând, a crescut frica în fața activităților infracționale realizate de români și de rromi realizându-se în același timp o puternică identificare între cele două tipuri de comunități. În al doilea rând, ostilitatea față de aceste grupuri etnice s-a mărit până la un punct încât au existat "expediții de
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
identificare între cele două tipuri de comunități. În al doilea rând, ostilitatea față de aceste grupuri etnice s-a mărit până la un punct încât au existat "expediții de pedepsire" împotriva unor tabere de nomazi. În al treilea rând, teama față de activitățile infracționale ale imigranților români a fost împărtășită de marea parte a populației, aici incluzând și spațiul politic și cel mass-media. În al patrulea rând, aceste valuri de frică au apărut și au dispărut rapid, așa cum în trecut se manifestase împotriva albanezilor
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
cele împotriva femeilor, violenței pe fond sexual și violurile). În domeniul traficului de droguri numărul românilor reprezintă doar 3 % din cazurile existente. "Prin intermediul acestor date relevante conclude analiza revistei penitenciarelor a fost posibil să se observe că există anumite specializări infracționale pentru români, diferite față de alți deținuți reprezentanți ai altor țări"59. Românii care sunt acum în închisorile italiene, în timp de scriem această carte, depășesc 3 000. În total se regăsesc în pușcării (numărul provine din informații guvernamentale și este
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
unde trăiesc 800 000 de români nu sunt înregistrate astfel de probleme? "Marea diferență provine din disfuncționalitatea sistemului italian (autorități, justiție, poliție) și probabil și de la o experință diferită în a coabita cu alții. În Italia, persoanele obișnuite cu mediul infracțional, proveniți din România, au găsit același nivel de permisivitate ca în patrie (de aici provin pozițiile incoerente ale politicienilor, care oscilează între extremism și indiferență, convivența cu poliția, reglementările juridice permisive, golurile din codul penal etc.). Cu toate că există o puternică
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
care au fost atribuite unei bande de români și deci, a considerat că este mai prudent să întrerupă în bloc vânzările către conaționalii lor. A lovi la grămadă atunci când nu reușești să individuezi acele persoane puține care au o activitate infracțională. Și în acest caz nimeni nu spune nimic. Elena Postelnicu, 32 de ani, jurnalistă și corespondentă al Radio România Actualități care de doi ani și jumătate trăiește în Italia și practică această meserie de 14 ani ne-a mărturisit. "Imigranții
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
și fracțiuni cu caracter Închis, care nu comunică decît În cadrul lor strîmt și care se izolează de restul clasei, devenind bisericuțe sau clici, cum sunt denumite de restul clasei. În aceste grupuri se cultivă adesea, preocupări și atitudini cu caracter infracțional, de genul: fumatul, practicarea jocurilor de noroc, consumul de alcool sau droguri, hoinărirea pe străzi, furturi, spargeri, tîlhării, etc. VII. Delincvența juvenilă În ultimele patru decenii delincvența juvenilă a devenit una din problemele sociale majore cu care s-a confruntat
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
a crescut. Ceea ce a readus în actualitate și rivalitatea dintre cele două republici surori. Despre Rodrigues s-a scris în presa din Republica Democratică Vandana că s-ar droga în mod regulat și că ar face parte dintr-un grup infracțional deosebit de periculos, iar despre Polihen s-a anunțat în media din Republica Umanistă Vandana că nu era decât un derbedeu care a abandonat școala la vârsta de nouă ani, că taică-său era un alcoolic înveterat, iar maică-sa o
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
a crescut. Ceea ce a readus în actualitate și rivalitatea dintre cele două republici surori. Despre Rodrigues s-a scris în presa din Republica Democratică Vandana că s-ar droga în mod regulat și că ar face parte dintr-un grup infracțional deosebit de periculos, iar despre Polihen s-a anunțat în media din Republica Umanistă Vandana că nu era decât un derbedeu care a abandonat școala la vârsta de nouă ani, că taică-său era un alcoolic înveterat, iar maică-sa o
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
care arătau unele nemulțumiri ale lor din comună. [...] Față de această situație propunem a se aproba deschiderea DUI asupra numitului S.T. în cadrul căruia să documentăm activitatea și poziția prezentă a suspectului și să luăm măsurile corespunzătoare în scopul prevenirii unei activități infracționale din partea sa. [...]” Notă-raport, 31.05.1982: „La data de 28.05.1982 a fost avertizat de către organele noastre numitul S.T. [...]. Avertizarea s-a realizat pe baza materialelor obținute în timpul urmăririi informative, cât și în urma documentării activității suspectului, din care rezultă
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
favorizând mai degrabă apariția unei depresii în timpul adolescenței, iar ceilalți a consumului de substanțe. ASOCIEREA CU TULBURĂRI DE CONDUITA ȘI PERTURBAREA FUNCȚIONĂRII SOCIALE Adolescenții deprimați prezintă într-un procent de 36%-80% din cazuri tulburări de comportament asociate, adică comportamente infracționale față de regulile și normele sociale: chiul școlar, vagabondaj, furturi, minciuni, violență etc. (Ferro și colab., 1994; Kovacs și colab., 1988). După Harrington și colab. (1991), aceste tulburări de comportament n-ar fi mai frecvente la adolescenții deprimați decât la cei
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
țării și de necesitatea implicării instituției în programele internaționale de gestionare a crizelor prin furnizarea de forțe și servicii de ordine publice în afara granițelor (de pildă, în Kosovo, Bosnia). Pornind de la constatarea scăderii alarmante a siguranței cetățeanului, a creșterii fenomenului infracțional și a criminalității, a dezvoltării structurilor de tip mafiot și a erodării autorității statului, s-a procedat la restructurarea graduală a sistemului insituțional de ordine și siguranță publică. Reforma instituțională și-a propus să trateze într-o manieră nouă, europeană
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
etc., care au la bază un defect de socializare din partea individului. Explicarea genezei sociabilității constituie, de altfel, unul din obiectivele principale ale mai multor discipline psihologice: psihologia copilului, psihologia socială, psihologia judiciară etc. Cercetările criminologice au evidențiat faptul că fenomenul infracțional în rândul minorilor are multiple ți variate cauze, unele comune cu ale criminalității adulților, dar multe din ele diferite de acestea. Astfel, spre deosebire de adult, care are o capacitate superioară de a prevedea rezultatul periculos sau vătămător al faptei comise, minorul
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
cauze, unele comune cu ale criminalității adulților, dar multe din ele diferite de acestea. Astfel, spre deosebire de adult, care are o capacitate superioară de a prevedea rezultatul periculos sau vătămător al faptei comise, minorul înțelege mai puțin caracterul antisocial al faptei infracționale. În același timp, el este mai dependent de influențele ambiante familiale și sociale: dacă aceste medii sunt conflictuale, sau dacă îl expun pe minor unor repetate pedepse și privațiuni, atunci ele deschid drumul spre diferite acte și atitudini antisociale. Pentru
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
este mai dependent de influențele ambiante familiale și sociale: dacă aceste medii sunt conflictuale, sau dacă îl expun pe minor unor repetate pedepse și privațiuni, atunci ele deschid drumul spre diferite acte și atitudini antisociale. Pentru majoritatea criminologilor, explicația actelor infracționale ale minorilor trebuie legată de procesul perturbării timpurii a relațiilor copil-părinți, copil-școală, copil-societate, adică în diferitele sentimente de frustrare pe care aceștia le-au resimțit la o fragedă vârstă. Psihologii atrag atenția asupra faptului că aceste eventuale influențe negative venite
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a „Supra-Eului” este una de interdicție: închipuid o lege, „Supra-Eul” interzice încălcarea acesteia. Când „Supra-Eul” reușește să domine „Eul”, se nasc autoreproșurile și sentimentele de culpabilitate care joacă un mare rol în desfășurarea vieții sufletești, în generarea comportamentelor patologice și infracționale. Ciocnirea dintre tendințele refulate și normele social-morale duce adesea la conflict și, implicit, la frustrație, deoarece satisfacerea unora se face în detrimentul celorlalte. Tendințele refulate în „inconștient” (sub forma complexelor Oedip, Electra, Jehova, de „inferioritate”, de „castrație”, al „înțărcării” etc.), se
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
psihopatul nu face acest lucru, „psihopatia” mai este numită și „anomalie caracterială” a personalității, sau „caracteropatie”. Subiecții psihopați se caracterizează, așadar, prin abolirea „simțului moral”, fapt care duce la dezvoltarea unor situații de conflict și, implicit, la apariția unor conduite infracționale. „Sentimentul frustrației” face casă bună cu „psihopatiile”, deoarece în cuprinsul lor activitatea reflectorie / activitatea gândirii este păstrată, dar lumea valorilor psihopatului este cu totul alta, decât la oamenii normali, ceea ce face ca structurarea atitudinilor față de sine, față de semeni și față de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
al oricărui minor necesită stimulări în procesul de reeducare, pentru că în acest act educațional complex este deosebit de importantă descoperirea posibilităților, a înclinațiilor, predispozițiilor individuale și transformarea lor în trăsături de caracter stabile, în măsură să elimine unele obișnuințe și comportamente infracționale. Numărul cel mai mare de minori provin din familii organizate și aparent organizate, constatare ce infirmă concepția privind prevalența familiilor dezorganizate ca sursă majoră a minorilor infractori. Familiile de proveniență sunt însă de „tip deviant”, caracterizate prin acumulări de insuccese
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
60% (se ignoră trebuințele afective ale minorului și nevoia de securitate. În literatura de specialitate sunt evidențiate o serie de aspecte favorizante ale comportamentelor și faptelor antisociale: Conduitele antisociale, atitudinile și mentalitățile „prodelictuale” ale părinților sau fraților corelează cu evoluția infracțională a minorilor, iar lipsa de preocupare pentru supravegherea comportamentului minorului în societate, necunoașterea cercului de prieteni și lipsa colaborării cu școala constituie tot atâtea carențe ale familiei, care însoțesc, determină, facilitează cca. 85% dintre cazurile de fapte antisociale. Se consideră
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
finalul cursei, pe baza căruia va Încasa contravaloarea prestației efectuate; f) să nu pretind) că plata pentru prestația efectuată decât suma prevăzută pe bonul client; g) să nu implice taxiul În mod deliberat, direct sau indirect, În activități cu caracter infracțional ori În alte acte antisociale; h) să anunțe organele de poliție, În cel mai scurt timp și cu prioritate, despre orice eveniment grav la care au participat sau au fost martori; i) să nu angajeze transportul unui client aflat În
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
statele unde există această pedeapsă); se preferă ca aceștia să fie uciși (se pare că suntem o rasă extrem de răzbunătoare), în loc să li se permită să-și ia singuri viața. Din perspectivă legală, dacă sinuciderea este rareori privită ca și conținut infracțional, asistarea unui sinucigaș constituie întotdeauna o infracțiune, și aceasta mai ales din cauza unei interpretări eronate a legii: se consideră că ocrotirea vieții constituie un interes suprem al statului în timp ce, de fapt, interesul statului constă în ocrotirea libertății de a alege
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]