2,412 matches
-
după cum știm din povești, efortul concertat al mai multor șerpi, dintre care doar cel mai puternic o va păstra. Lumina solară, al cărei succedaneu este obținut de la principiul opus creației, are, așadar, și conotația cunoașterii supreme, în acord cu implicațiile inițiatice. Secretul prin care flăcăul dobândește înțelepciunea și statutul de erou întemeietor este revelat de fiara antagonică, devenită astfel și maestru inițiator, lucru vizibil și în imperativul cu care se adresează șarpele celui care l-a învins. Deconspirarea funcției pe care
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
la mn ’iezul nopțî, Ileana Simziana, cosiță de aur, câmpul înverzește, florile-nflorește. Titulaturile magice și funcția sacră, vegetațională, sunt motivate întotdeauna de evoluția basmului. Petrea Făt-Frumos are ca supranume clipa nașterii, fiindcă în momentul crucii dintre zile începe misterul inițiatic: lemnele se aprind singure pe muntele vânătorii și apare personajul demonic. Petrea este consubstanțial cu misterul, Ileana este o ipostază a divinității vegetaționale, iar supradeterminările devin o marcă a onomasticului extraordinar. Numirea după minutul venirii în lumea albă apare și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Roger Caillois, și lumea pământenilor, transmite lui Petrea Făt-Frumos abilitatea de a ieși din profan și de a reveni în el, fără nici o contagiune periclitantă. Cheile de la porțile paradisiace simbolizează accesul la cunoașterea recompensă, ceea ce reprezintă momentul eliberator al încercării inițiatice. În basmul Voinic de codru, sintagma titlu este și numele eroului, primit chiar de la Cristos (!) și Sfântul Petru. Pruncul născut fără tată este dedicat entității silvestre (spațiul adânc venerat în mentalul arhaic românesc) fiind locul genezei și sursa puterilor întemeietoare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
venerat în mentalul arhaic românesc) fiind locul genezei și sursa puterilor întemeietoare ale protagonistului. Basmul FrunzăVerde, cules în Pătuleni, Dâmbovița, valorifică motivul concepției imaculate: fata împăratului înghite o frunză din codrul cu puteri fertilizatoare și este alungată, deci supusă recluziunii inițiatice. Pruncul îl are naș pe Sfântul Petru, care răspunde imboldurilor venite de la Dumnezeu însuși: „- Cum îi pui numele Petre? - Poi cum să-i pui, Doamne, știu eu?! Să-i pun Petre? - Nu! Să-i punem Frunză-Verde, că-i făcut din
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
trebuie să fie întru ceva, așa cum o creație a omului, atunci când acesta o întreprinde, sporind astfel lumea în sânul lumii, trebuie să fie și ea întru ceva”. Refuzul de a cădea în timp creează la nivel narativ pretextul pentru incursiunea inițiatică. Promisiunea exagerată din disperare exteriorizează o imagine adânc îngropată în id, acolo unde se retrag scenariile arhetipale. „Semnul lui «a fi întru ceva anume»” este vocația eroică a pruncului neobișnuit, care se supune timpului doar pentru a-l da de la
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
din disperare exteriorizează o imagine adânc îngropată în id, acolo unde se retrag scenariile arhetipale. „Semnul lui «a fi întru ceva anume»” este vocația eroică a pruncului neobișnuit, care se supune timpului doar pentru a-l da de la început. Traseul inițiatic nu este doar ursit, cum vedem în balada și colinda șarpelui, ci provocat de neofitul însuși, înzestrat cu puteri asupra existenței încă din etapa formării în pântece. Geneza lui Măzăran Văsălică este similară: bobul de mazăre, „da fain bob dă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
simbolul creștin cu conotația plantei sacre, prezentă în manifestările culturale românești, mai ales în practicile de îndepărtare a răului, ceea ce reprezintă o valență fundamentală pentru cel care pătrunde în haos. Capacitatea de apotropaion îl menește pe Petrea să parcurgă traseul inițiatic, pentru că forțele malefice nu se pot măsura cu vitalitatea sacră a plantei plăcut mirositoare. Îngrijirea unui „știup dă lemn dă t’ei” (Bughea-de-SusArgeș) duce la ivirea pruncului ce va primi numele Tei-Legănat. Înainte de venirea lui pe lume, continuitatea vieții se
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a Ursitoarelor, singura condiționare ține de capacitatea de a prinde animalul magic. Un simbolism diferit rezultă din clasa eroilor care au numele legat de principiul focului ca simulacru solar. Drăgan Cenușă, Cenușotcă/ Cenușoschi și Șperlă își petrec etapa premergătoare încercărilor inițiatice în reziduurile care îi marchează la nivel onomastic. Explicațiile metatextuale din basmul cules de Tudor Pamfile revelează audienței sensul regionalismului: „cel fecior de împărat trebuie să fi fost mare zăcaș. Că ce-i șperla, decât jăraticul focului potolit și cum
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
facă să izbucnească din nou, cu abundența pe care am văzut-o în colindele tip Voinic chipeș călare (IV). O implicație la fel de importantă vine din câmpul semantic al focului: vatra casei în care zace (deci tânjește, mocnește în așteptarea timpului inițiatic) eroul reprezintă inima universului domestic și punctul de legătură cu energiile sacre care includ prezența strămoșilor. Turta din cenușa din vatră constituie hrana magică pentru protagonistul plecat pe tărâmul infernal și datorită ei el poate reveni în comunitate. Drăgan Cenușă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
au dus,/ Dar câți mi s-au dus/ Toți mi s-au răpus./ Dintr-atâți voinici,/ De cinci mii ori cinci,/ Iovan Iorgovan,/ Fecior de râmlean,/ Frumos se gătea,/ Bine se-narma/ Și singur pleca/ Pentru vânătoare,/ Pentru-nsurătoare”. Traseul inițiatic este ascendent, atât prin urcarea de la câmpie spre munte, adică în Centrul Lumii, unde va avea loc confruntarea, cât și printr-o „elevație” către izvoarele Cernei și deci către preistoric și Strămoși. Iovan își intuiește destinul și nu se lasă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Spicul grâului./ Călușelul lui/ Puiul zmeului./ Seușoara lui/ Două fălci de zmeu./ Tăftărașul lui/ Două năpârci berci/ De coadă nodate,/ De gură-ncleștate./ Frâușorul lui/ Doi bălăurași,/ De coadă nodați,/ De gură-ncleștați./ Bicișorul lui/ Puiul șearpelui”. Chipul flăcăului conține indicii inițiatice ale recluziunii, interdicția expunerii la soare și vânt corespunde fazei de regres în spațiul gestațional al începuturilor. S-a observat deja, cu exagerare, rolul de sacrificiu al eroului mioritic. Comparațiile metaforice de mai sus caracterizează însă viziunea tradițională care face
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
calul excepțional al lui Iorgovan se circumscriu ordinului ofidian, deci momentului precosmogonic, și se identifică cu țelul incursiunii în haos: șarpele mitic. Năpârca, „asociată femeii, comorilor și cunoașterii locurilor ascunse” anticipează descoperirea Fetei Sălbatice sub o piatră, așadar, în recluziune inițiatică. Cu asemenea înzestrare eroică, Iovan nu poate să rateze încercarea extremă a confruntării cu fiara atemporală, el a asimilat toată forța necesară în probe anterioare, doar implicite în text. Șarpele este și preopinentul lui Mistricean din balada antologată la numărul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Săbioare atârnate,/ Curele încrucișate./ Dar cuțite ascuțite,/ Păzește-mă, Doamne sfinte! / Cruciulițe de argint,/ Ce n-am văzut de când sînt!/ El bine că să gătea,/ În vânătoare că-mi pleca”. Scopul incursiunii este pretutindeni clar, în balade și colinde. Alegoria inițiatică a vânătorii este una din temele cele mai vechi ale culturii omenirii și, judecând după pregătirile flăcăilor, aceasta nu va fi o vânătoare obișnuită. Atenția rituală acordată actului vitejesc este demonstrată, ca și în colinde, de gestul spălării ochilor, întotdeauna
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
său, față de care blestemul devine doar un catalizator al îndeplinirii. Mistriceat vine, conform Dicționarului limbii române (DLR), de la mistrițat, care înseamnă „provenit din încrucișarea a două plante sau animale diferite”. Eroul va deveni o ființă hibridă, trans-specii, în cursul torturii inițiatice. Om-șarpe mitic, Mistricean provine și dintr-o dualitate sacruprofan, modelul divin actualizându-se într-un fecior din sat. Calul chtonian al lui Mistricean pare darul sepulcral al tatălui ce nu apare în baladă, alte variante vorbind despre mama văduvă a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
inițierile în cele mai multe triburi primitive. „Prunc” și „băiețel”, Bogdan este personajul care face transparentă ideea de neofit cel mai limpede. Pentru a deveni flăcău de însurat, el trebuie să treacă de proba confruntării infernale cu samovila. Referirile precise la vârsta inițiatică sunt rare, cel mai adesea momentul fiind perceput prin filtrul psihologic, care nu îl mai lasă pe erou să zăbovească în lumea domestică. Atunci când apar însă, sugestiile se învârt în zona adolescenței, după cum puteam intui: „ Făcând[u-se] băiatu acesta
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în plin refuz al vitalității: „El nici nu bea, nici nu mânca,/ Numai cu ochii se uita;/ Și el, frate, că-mi ședea/ Cu coate dalbe pe masă,/ Cu palmele pe obraze” (Roșiori - Ilfov). Absența comensualității are o pregnantă încărcătură inițiatică, sugerând un tabu, „în perioada de pregătire dintre copilărie și inițiere omului tânăr nu-i este îngăduit să se atingă de alimentele de căpetenie”. Interpretările au mers, de altfel, în direcția unei inițieri în breasla pescarilor, sugerată de masa comună
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
eroice, un întemeietor nu poate fi necivilizat! Binefacerile eroului au fost considerate „un automatism propriu prozei fantastice, urmat de alte automatisme, așa-zisele donațiuni. Ele devin elemente narative, indispensabile acțiunii”. Automatismele reprezintă însă gesturi fixate de funcția lor rituală, scenariul inițiatic neputând fi parcurs altminteri. Cel mai adesea, mezinul nu își arată natura excepțională, procedeu considerat a fi o „disimulare strategică - inițial, poate, cu rosturi rituale, propițiatorii - vizând derutarea forțelor antagonice”. Șperlă se scaldă în baltă alături de gâște, rațe și se
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Jarul catalizator al transformării magice are o dublă funcție: cea dintâi este purificarea, focul mistuie devenirea. Numai prin anularea totală a existenței perisabile se poate accede la mortalitate. „Purificarea prin foc este complementară purificării prin apă pe plan microscopic (rituri inițiatice)”, iată de ce în colinde flăcăul purtat de bidiviul măiestru este cufundat în apă, în timp ce calului i se potrivește catharsis-ul prin principiul ignimorf. Pe de altă parte, armăsarul este o ipostază a calului solar și se hrănește cu succedaneul luminii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
-ul prin principiul ignimorf. Pe de altă parte, armăsarul este o ipostază a calului solar și se hrănește cu succedaneul luminii ordonatoare. Aceasta va fi forța care va supune, din nou, neantul. Însemnarea celui mai tânăr primește funcția unei mutilări inițiatice în Basmul cu Țugunea, fiul mătușei: „trei frați, doi zdraveni ș-ăl mai mic olog, că - având să fie năzdrăvan și mare viteaz din fire - o zmeoaică bătrână îi luase vinele picioarelor și-l lăsase moale, ca nici să poată
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
superioară a protagonistului, în cel de-al doilea, personajul apare marcat de disimularea în mediul social. Resursele fizice pierdute sunt întotdeauna recuperabile în basme și tot neamul zmeoaicei va dispărea, conform menirii. „Mezinul este supus, în mod evident, unui proces inițiatic, imaginea sa exterioară, disimulată, de nevolnic și prostănac, zdrențăros și murdar, indicând suportarea unui stagiu purificator, umilința acestei etape fiind prețul desăvârșirilor viitoare”. Conștient de puterile proprii, el își urmează în taină procesul transformator: „Îns-acel mai mn’ic iera năzdrăvan
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
stau frații nesăbuiți, în plan mitic, frații infernali. Dacă ne referim la înfruntarea fraților mai mari între ei, pământeni contra zmei, vom descoperi o nouă funcție a mezinului în basme: el recuperează viețile consangvinilor săi, îi ajută să depășească moartea inițiatică și astfel le dăruiește statutul superior implicit. Sfaturile, luate în seamă sau nu, și actele eroice săvârșite în locul fraților fac din mezin un maestru inițiator la rândul lui, această menire împlinindu-și-o concomitent cu propriul salt ontologic. Frații mai
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
drumuri. Și pă unu o fost scris: «Cine mere p-aici, nu mai vine-napoi». Cel mai mic o zis: - Eu p-aici m-oi duce. Ceilanț’ o mărs pe celante drumuri” (Urmeniș - Maramureș). Incapacitatea fraților de a depăși probele inițiatice creează cadrul suferinței sau morții rituale pentru mezin. Tocmai frații săi îl ucid din invidie sau, cum e cazul basmului din Urmeniș, îl orbesc. Mutilarea la nivel ocular este regăsită și în colinda lui Antofiță, unde are valoare punitivă, dar
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lătrând,/ Nici cocoși cântând” (Milcov - Olt). Valea și via constituie spații sociale, parcurse frecvent în plan contingent, în timp ce lunca o conduce pe mezină spre tărâmul sacru, inanimat domestic. Apa care traversează această formă de relief reprezintă punctul cheie pentru traseul inițiatic: separă cele două dimensiuni ale cunoașterii, hrănește vegetația abundentă a șesului sau a zăvoiului și inundă periodic lunca. Câmpia formată din aluviunile venite dinspre sacru devine, așadar, spațiul simbol al limitei extreme a creației. În basmul Cele trei fete de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cules de Petre Ispirescu în București, mezinul simte fiorii iubirii pentru o broască țestoasă și suportă batjocura fraților mai mari. Pe de altă parte, mezina împăratului este ursită unui porc, jena socială resimțită acut nefiind aici altceva decât începutul suferinței inițiatice. Motivul chipului ascuns este menit, așadar, doar mezinului care are capacitatea să parcurgă traseul recuperator și să readucă perfecțiunea începutului mitic înapoi în lume. Odată încheiată inițierea, „căsătorit și cu copii, eroul încetează de a mai fi Făt-Frumos, el devine
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
l-am vânat,/ Numai eu că am scăpat,/ Toți nevodarii c-am înecat” (Celei - Gorj)327. Adeseori fiul solicită straiele de mire; valoarea rituală a acestor veștminte, folosite în practicile funebre pentru ținuta celui dispărut, cumulează încărcătura magică a victoriei inițiatice, fiindcă, ne-o spun orațiile de nuntă care trimit la motivul vânătorii din colinde, „tânărul nostru împărat”, acum tată de erou, s-a întors din „Țara de sus”, a arhetipurilor. Este datoria fiecărei generații să producă regenerarea regatului lumesc, bătrânețea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]