4,420 matches
-
Critica rațiunii pure califică anumite intuiții și concepte drept a priori. În multe pasaje din lucrarea sa, Negulescu susține că a priori-ul desemnează la Kant caracteristica anumitor structuri mintale de a exista înaintea oricărei experiențe 35. Balca subliniază cu insistență că o asemenea caracterizare pune în umbră o distincție esențială, cea dintre anterioritatea temporală în raport cu experiența și calitatea de condiție a posibilității experienței, în sensul lui Kant. A priori nu poate ... însemna că reprezentări ale raporturilor spațiale și temporale și
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
care este un absolut al nostru, subiectiv, adică este fructul nevoii universal umane de absolut, dar nu absolutul însuși. Ca să mergi la absolut, trebuie să depășești și arta și filosofia și să treci la religie.86 Spiritualitatea răsăriteană, sublinia cu insistență Ionescu, este incompatibilă cu spiritul universalist, raționalist al gândirii occidentale moderne. În lumea spirituală a Răsăritului, cunoașterea lui Dumnezeu nu poate deveni niciodată o problemă, tema unei discuții teoretice în care se produc argumente și contraargumente. Dacă pentru filosofia Occidentului
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
modul cel mai strâns, deoarece diversitatea limbajelor „nu este una a sunetelor și semnelor, ci o diversitate a însăși viziunilor asupra lumii”8. Deși von Humboldt oscilează între un transcendentalism universalist de tip kantian și istorism s-a remarcat că insistența lui asupra deosebirilor profunde dintre limbajele comunităților istorice înclină balanța în favoarea celui din urmă9. Accentul relativizant apare deosebit de clar în reflecția că dacă limbajele conțin viziuni diferite ale lumii rezultă că lumea în sine nu ne este în nici un fel
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
zile ploioase. Nu e un roman al inițierii, al maturizării senine, ci consemnarea acomodării resemnate la trista morală a lumii descompuse. Marlowe repetă frecvent că „nu-i pasă” de părerea celorlalți, că nu este intimidat de înjurături și agresiuni fizice. Insistența asupra invulnerabilității e, însă, o marcă a vulnerabilității. Dar este și o marcă a acelui „Los Angeles gotic” descris de Edward Margolies (cf. Which Way Did He Go?, Holmes and Meier, New York, 1982), a nevrozei care cuprinde personajele aflate în
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
din titlurile celor șapte romane ale lui Raymond Chandler - Farewell, My Lovely, The Little Sister și The Lady in the Lake - fac trimitere directă la personaje feminine. Celelalte patru sunt construite pe baza unor referințe la situații abstracte sau neutre. Insistența asupra Velmei Valento / Helenei Grayle este parte a unei analize în care răul e de gen feminin. Este o obsesie durabilă a lui Raymond Chandler. Dar el nu face greșeala de a juca totul pe o singură carte. Vina e
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
nici prea murdară, în mod evident săracă, jerpelită, plângăreață și proastă”, a cărei colegă de cameră îi fură banii, un „omuleț istovit, de vreo patruzeci și opt - cincizeci de ani, cu mâini și piciorușe micuțe”, părăsit de soția prea zburdalnică. Insistența lui Chandler asupra amănuntelor de acest fel - ridicole și penibile în egală măsură - nu e însă întâmplătoare. Procesul de dez-eroizare întreprins în romanul de față nu poate avea loc fără coborârea în universul mărunt, banal până la exasperare, deprimant și energizant
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
trebuie să recunoaștem că subiectul însuși nu îngăduia prea multe arabescuri narative și strategii retorice. Autor inteligent, el a găsit însă mijloacele de contrabalansare a precarității intrigii. Unul dintre ele este apelul frecvent la secvențe din romanul lui Chandler. Altul - insistența asupra prezentării galeriei de personaje nou-introduse în scenă. Relevant pentru prima categorie este insistența lui Marlowe de a afla ce s-a întâmplat cu Mona Mars. El este conștient că atinge o rană dureroasă: oamenii din categoria lui Mars acceptă
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
retorice. Autor inteligent, el a găsit însă mijloacele de contrabalansare a precarității intrigii. Unul dintre ele este apelul frecvent la secvențe din romanul lui Chandler. Altul - insistența asupra prezentării galeriei de personaje nou-introduse în scenă. Relevant pentru prima categorie este insistența lui Marlowe de a afla ce s-a întâmplat cu Mona Mars. El este conștient că atinge o rană dureroasă: oamenii din categoria lui Mars acceptă orice, în afara înfrângerii. Cu toate acestea, codul onoarei persistă chiar și acolo unde corupția
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
din penitenciar, Andreica observând demoralizarea cu care s-au întors, prin contrast cu elanul și voioșia cu care plecaseră, ceea ce sugera că ei se așteptau la o eliberare. După acest episod și-au intensificat încercările, dar singurii care au cedat insistențelor au fost doi moldoveni, Ioan Lupeș și Petrică Măzăreanu, spre surprinderea colegilor. La începutul lui iulie 1950, Spirea Dumitrescu a fost înlocuit cu un alt director, Negulescu, după ce Burada dispăruse și el din Târgșor 1. În curând avea să fie
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
El cerea zilnic să fie scos la raportul directorului, însă a fost amânat în repetate rânduri atât de către gardian, cât și de către Dumitrescu însuși, care, probabil, nu era obișnuit să vorbească cu deținuții. El a cedat în cele din urmă insistențelor lui Țurcanu, care i-a comunicat că, la Suceava, a colaborat cu ofițerul politic și cu colonelul Nemeș, oferindu-le informații despre atitudinea celor închiși, și că dorește să facă același lucru și în Pitești. Neștiind ce să facă, Dumitrescu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
în urma unui caz de la Canal despre care se auzise în străinătate (probabil uciderea doctorului Simionescu), dar că să fie liniștit, deoarece reeducaților li se va găsi de muncă. Țurcanu n-a vrut să spună despre ce oficial era vorba, în ciuda insistențelor lui Popa2. Foarte curând avea să fie sesizat un puternic conflict, chiar dacă mocnit, între Popa și Țurcanu, din cauză că primul era sprijinit de Avădanei și Sucegan în conducerea ostilităților, iar Țurcanu își simțea poziția amenințată. Țurcanu și-a dat seama că
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
fi încuviințat acțiunea, este mai probabil ca ultima adăugire să aibă rolul de a-l implica pe Cobîlaș în proces, cu atât mai mult cu cât Cobîlaș însuși afirmă în declarațiile sale că a intrat în conflict cu Bogdanovici din cauza insistențelor acestuia. În luna octombrie 1948, Bogdanovici a redactat un memoriu în care explica autorităților motivele pentru care dorește să pornească o acțiune de „reeducare”, memoriu în urma căruia închisoarea din Suceava a început să fie vizitată de înalți oficiali. Totuși, restul
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
viața. Până când veți muri!”1, recunoscând practica Securității de a aresta nu în funcție de fapte, ci de momentele în care considera că ar putea urma tulburări sociale. A fost închis la Jilava, unde a stat în celulă cu Paul Goma, la insistențele căruia a povestit prima dată despre Pitești. A urmat rejudecarea, prelungirea cu 3 ani a condamnării și executarea noii pedepse la Jilava, de unde a ieșit pe 29 noiembrie 1959, cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan încă 4 ani: 2 ani la
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
stat în camera 105, între iunie și noiembrie 1950, cu Sebeșan, Soare, Angelescu, Silvestru Nanu, Cornel Popovici, Berghezan, dar și Popa și Bogos. A fost bătut și la Gherla, din cauza unei discuții cu un cunoscut, căruia i-a vorbit, după insistențe, despre Pitești. „Țanu” a aflat de discuție și i-a torturat, deși nu la fel de brutal ca Țurcanu, adaugă Plapșa. A urmat un logos al lui „Țanu”, căruia Angelescu i s-a împotrivit curajos, rezultatul fiind că toți cei din cameră
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
istoricul literar Mircea Popa a publicat o recenzie amplă a cărții (Făclia, 4 februarie 2007, p. 4), din care reproduc un fragment: Nevoia unui asemenea Îndreptar sau chiar a unui manual academic de profil se pune cu tot mai mare insistență În ultimul timp, când o mare masă de tineri studioși sunt antrenați În activități de cercetare și muncă academică, Începând de la modestele și banalele referate de seminar, până la lucrările de licență, de masterat și doctorat, iar noi, Îndrumătorii unor astfel
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
răspunsurile la testul CAT. Un bun exemplu este răspunsul, citat de Boekholt (1993), la planșa reprezentând hrănirea puilor de găină: „Puișorii mănâncă foarte curat, fără să împrăștie mâncare peste tot”, sau la planșa reprezentând niște WC-uri, unde se remarcă insistența pacienților asupra faptului că acestea sunt curate, foarte albe și „miros frumos”. Relațiile cu alte mecanisme de apărare și cu alte conceptetc "Relațiile cu alte mecanisme de apărare și cu alte concepte" Distincția dintre formațiunea reacțională și sublimare nu se
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
așadar un lucru cert că izolarea poate avea efecte nocive. De aceea, întregul curent al așa-numitelor „noi terapii” se bazează pe schimbul emoțional între pacient și terapeut, sau între pacienții înșiși, în cadrul terapiilor de grup, totul cu o puternică insistență asupra nocivității izolării. Potrivit lui Janov (1970/1975), interpretarea rațională nu-l va vindeca pe pacient. „Boala înseamnă renegarea sentimentelor, iar remediul este trăirea lor.” Janov mai afirmă că „nu există apărare sănătoasă” și că apărările trebuie deci să fie demontate
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
din 10 noiembrie 1940 s-a numărat și actrița Mia Apostolescu. După terminarea spectacolului cu trupa lui Constantin Tănase, actrița le-a invitat pe mai multe colege la ea acasă, “la o cafeluță”. Pe drum, s-a răzgândit însă, la insistența unei colege, mergând la domiciliul acesteia, care era mai aproape de teatrul lui Constatin Tănase, întârziind până a doua zi. Când s-a dus acasă, la ora 4 dimineața, blocul în care locuia, Carlton nu mai exista, se năruise ca o
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
ordin social, alături de cele de ordin medical. De altfel, de multă vreme medicul a încetat de a fi un simplu vindecător, ci a căpătat un rol social, din multe și nenumărate puncte de vedere. Ideea legiferării avortului artificial, cerută cu insistență de clasele sărace, nu se poate trece cu vederea. A trata cu ușurință și superficialitate o cerință așa de imperios reclamată de cea mai interesantă parte a claselor sociale, înseamnă a nu fi înțeles semnele vremurilor prin care trecem. E
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Vuia, pe care acesta a cedat-o, fără echivalent, țării sale)” (p. 193), generator ce se afla În curs de realizare. El Încearcă să aducă În țară pe colaboratorii lui Vuia care lucraseră la acest prototip la Paris, chiar la insistențele acestora. Este interesant de remarcat că foarte multe scrisori adresate Anei Pauker solicită repatrierea unor români aflați În străinătate, care Își oferă serviciile, dorind În mod real să-și aducă o contribuție la propășirea regimului și crezând sincer În beneficiile
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
și cu un excelent dar al expunerii orale. C. scria, se pare, destul de greu și se hotăra și mai greu să publice. Legenda Floarea soarelui, apărută în 1888 în „Convorbiri literare”, i-a trimis-o lui Titu Maiorescu doar la insistențele profesorului de estetică Ioan Paul, nepot și prieten al său. Motivul popular al fetei de împărat îndrăgostită de soare și metamorfozată, din pricina curiozității ei, în floare a soarelui, este versificat corect, cursiv, fiind o prelucrare asemănătoare celor făcute de V.
CACOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285985_a_287314]
-
e nevoit să se umilească («jupâne, ostenește-te, spune el cu șapca în mână» (...). Tot atât de precis este redat și exploatatorul. Prăpastia ce-l desparte de muncitor, trândăvia lui îmbuibată, sunt sugerate, dincolo de împrejurările concrete ale locului și momentului respectiv, prin insistența cu care autorul vorbește despre acea lume a lui. De asemenea, apare clară în această scenă cruzimea, lipsa de omenie a exploatatorului care rostește brutal condamnarea la moarte a muncitorului: «Nu-mi mai trebuie. Svârle-l înapoi în baltă» (...). Pescarii sunt
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lui Artimon un prestigiu cu de la sine putere, rugându-ne să-l credem pe cuvânt că personajul îl merită, în loc să fi lăsat ca Artimon să-și câștige singur acest prestigiu, prin faptele sale, și astfel să ne convingă și emoționeze (...). Insistența cu care autorul a creionat chipurile negative și aspectele aparținând trecutului, fac ca «centrul de greutate al romanului să se deplaseze de la nou spre vechi», cum remarca un critic de la Viața românească (...). Istorii de demult, credințe străvechi, obiceiuri populare aparținând
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
tipicului va fi îndelung dezbătută, mai ales după ce această condiție esențială a succesului artei realiste a fost abordată la congresul din septembrie al P.C (b) al U.R.S.S. - devenit cu acest prilej P.C.U.S. O primă punere în temă - cu insistență pe noile sarcini care stau în fața scriitorilor români, dar și pentru sine însuși, face Petru Dumitriu 44: „Citirea raportului de activitate prezentat de tov. G.M. Malenkov mi-a dat, ca oricui, o impresie covârșitoare de forță: într-adevăr, viața societății
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mai mult în mase unele interesante realizări ale poeziei noastre din ultima vreme, pline de sinceritate, de ideile și de sentimentele poporului nostru și ale vremii noastre (...)”. *** George MUNTEANU 64: „S-a discutat anul acesta în presa literară, cu oarecare insistență, despre poezia de dragoste, mai precis vorbind - despre inexistența unei asemenea poezii. Cum s-a întâmplat și cu alte prilejuri, tot cititorii au semnalat mai stăruitor această penurie. Câțiva critici i-au dibuit apoi pricinile, încheindu-și sârguincioasele lor investigații
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]