2,113 matches
-
de ei, cred că pot să păcălească somnul doar pentru că Îi cer Încă un pic, doar Încă un pic, ei, cărora nu le fusese acordat nici un minut de odihnă. Singură, În timpul tuturor acelor ceasuri, coasa căută o explicație pentru ieșirea insolită a morții printr-o ușă oarbă care, din momentul În care o puseseră acolo, părea condamnată până la sfârșitul veacurilor. În cele din urmă renunță să-și mai bată capul, mai devreme sau mai târziu avea să afle ce se petrece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
în inactivitate, ca el să se dezbare de condiționările terestre și să devină receptiv. Dar de ce tocmai el? — Extratereștrii nu pot spune lucrurile direct. Au nevoie să se exprime în mod indirect, figurat, de pildă prin povestiri ce provoacă emoții insolite. Acest scriitor pare să aibă o tehnică bună și o anume adaptabilitate la ideile noi. — Dar i-ați citit cărțile? — Ceea ce a scris până acum nu interesează. În cartea pe care o va scrie când va fi ieșit din criză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
stradă, se trezește gândind că n-avea ce să caute acolo acest șobolan și se întoarce să-i spună portarului. Față de felul cum a reacționat bătrânul domn Michel, doctorul își dă seama și mai bine de ceea ce avea în ea insolit descoperirea. Prezența acestui șobolan mort i se păruse doar ciudată în timp ce, pentru portar, ea constituia un scandal. Părerea acestuia din urmă era categorică : nu existau șobolani în bloc. Doctorul s-a străduit în zadar să-l asigure că era unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
Bărbatul de lângă e ginerele lui, se numește Marçal Gacho, și încă n-a împlinit treizeci. Oricum, cu chipul pe care îl are nimeni nu i-ar da atâția. Cum poate s-a remarcat, amândoi au lipite de prenume niște patronime insolite cărora le ignoră originea, sensul și motivația. Ar fi probabil nemulțumiți dacă ar afla vreodată că algor înseamnă răceala intensă a trupului, care vestește febra, și că gacho nu e altceva decât grumazul boului pe care șade jugul. Cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
despre ce era vorba, dar sunt și alte lucruri, care pot fi același bărbat și aceeași femeie, același cuvânt și același moment, care, privite dintr-un unghi diferit, sub o lumină diferită, pot stârni îndoieli și perplexități, semne neliniștitoare, o insolită palpitație, de aceea lui Cipriano Algor îi pieri brusc plăcerea de a se gândi la Isaura Estudiosa, vina a avut-o fraza, Așa n-ar mai trebui să vin la Centru, de parcă ar fi spus, Dacă mă însor cu ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
exagerări îi permite celui care visează logica onirică, este prezența unei bănci de piatră înăuntru, o bancă exact la fel ca cea a meditațiilor, și din care Cipriano Algor nu poate vedea decât dosul spătarului, odată ce banca este în mod insolit întoarsă spre peretele din fund, la nu mai mult de cinci palme de el. Pietrarii trebuie s-o fi pus aici ca să se odihnească la ora prânzului, apoi au uitat s-o ia, își spuse Cipriano Algor, dar știa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
în multe cazuri, gândul manifestat a fost, ca să spunem așa, aruncat în față de un alt gând care n-a considerat oportun să se manifeste. În ce-l privește pe Cipriano Algor, nu va fi greu de priceput că unele dintre insolitele sale procedee sunt motivate de preocupările care îl frământă privind rezultatul sondajului, și că, amintindu-i fiicei lui că, chiar locuind în Centru, ar putea veni să lucreze la olărie, n-a vrut pur și simplu decât s-o facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
pe Howard lui Fazel - nu se cunoșteau decât după faimă; ultimul nu mai venise de un an la Tabriz, orașul său de baștină, totuși. De altminteri, prezența sa, În seara aceea, Între zidurile scorojite, sub luminile care dansau, avea ceva insolit și neliniștitor. Nu era el unul din liderii parlamentarilor democrați, un stâlp al Revoluției constituționale? Era oare momentul să se Îndepărteze de capitală? Întrebări pe care i le-am pus. Păru stânjenit. Vorbisem, totuși, În franceză și cu voce joasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
ea să anunțe că a regăsit semnalul. Se urcă pe un loc mai înalt, privi în jur pentru a descoperi altceva în afară de roci și creste stâncoase. Ca răspuns la această dorință, ochii captară imaginea unei mase oarecum diferite, îndeajuns de insolită pentru ca ochii să se mărească de mirare îndărătul căștii transparente și murdare, îndeajuns de incredibilă pentru a-i smulge lui Kane un strigăt puternic. ― Isuse! ― Ce e? Ce se-ntâmplă?... Lambert se repezi spre el, urmată de Dallas. Uluirea lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Lionel îi înapoiază albumul fără să-l deschidă. Îi spune hotărât: — Faceți-mă de nerecunoscut! — Acum sunteți cunoscut? se miră, oarecum ironic, chirurgul. — Aș vrea să-mi faceți o față de anonim. — Pardon? e contrariat profesorul în fața unei cereri atât de insolite. — Cât mai anonim. — Anonimul venețian? se agață chirurgul de un fir de pai. — Anonimul anonim, spune decis Lionel. Profesorul se lasă să cadă, greu, pe scaun. — Domnule... n-am reținut exact... — Frunza, îl ajută Lionel. — Exact. Deși trecem printr-o
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
și a intelectului pentru a evalua lumea, și pentru a primi dicteul în vederea transvaluării Ființei cât mai aproape de vecinătatea absolutului. Mecanismul dicteului Schematic, fenomenologia dicteului ni se pare că parcurge următorii timpi indisociabili: Viziunea: o țâșnire originară incontrolabilă, un văz insolit al ochiului interior ochiul transcendental receptând imaginea unei lumi superioare ontologic latentă în rezervele axiologice ale spiritului universal (vidul cuantic, un preaplin de potențialități, despre care vorbesc fizicienii), și care folosește pe poet ca o portavoce. Impulsul pentru fructificare, constituit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
de a întruchipa dicteul în cuvânt, marmură, culori sau muzică. În ce privește primum movens, stimulul care pune în acțiune această fenomenologie, el poate fi o idee, un cuvânt, o stare sufletească, o imagine din natură, sau iruperea are loc cu totul insolit, incontrolabil. Experiențele care concură la creația întruchipată, modulând-o, diferă la omul arhaic și la omul de cultură. La omul arhaic deschis spre sublim prin contactul nemijlocit, "de primă zi", cu marile dimensiuni ale universului, cu misterul, creația are loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
nu se vor fi hrănind cu o astfel de energie ? Nu ea creează geniile ? Căci justiția poetică este același lucru cu justiția spirituală. Poezie și hazard Nu există hazard. Cum nu există nici predestinare. În univers nimic nu este întâmplător, insolit, irațional. Ci toate evenimentele, fenomenele, faptele, tot ceea ce are loc punctual într-un anumit loc din spațiu și timp, constituie rezultatul "algebric" al interacțiunii a nenumărate linii energetice venind din aproape și din departe, de acum și din totdeauna, așa încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
vie numai o floare Maria Tirenescu rămâne o maestră a discreției observației, a iscodirii faptelor mărunte, la limita inobservabilului. Corneliu Traian Atanasiu Leagăn de copil atârnat de-un ram de tei - mireasma florilor Câteva cuvinte: lejeritatea întreruperii unei situații puțin insolite în linia a doua, o blândețe de primăvară ne amăgește (sic) între L1 și L3... Notați că kigo-ul nu apare decât în L3 (teiul este complet înflorit). Francis Tugayé Urme de polen pe o petală de crin - luceafărul Între câine
COMENTARII LA POEME by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83883_a_85208]
-
de supra populată, treceau zilnic niște irlandezi crazy, care purtau pe umeri busturi de marionete uriașe și intrau În relații diverse (În general, decente) cu trecătorii. Am urmărit și filme de animație cu păpuși și marionete, unele din ele moderne, insolite (produse În America). M-a surprins să văd, În Capitala mondială a păpușilor (numai În centru există, aproape lipite, zece magazine care expun și comercializează asemenea „jucării” !) și spectacole mediocre - vreo două, chiar jignitor de proaste : unul catalan ( Trei momente
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
pentru fărădelegile lor. Deși versurile sunt destul de primitive, iar rima în suferință, totuși Rugăciunea vibrează de sentimente puternice, iar descrierea figurată a simptomelor bolii, ca și a tratamentului ei sunt meșteșugit redate. Reproducem partea a II-a a acestui poem insolit, unde, cât de cât, se ating și probleme medicale: ......................................................... Dar cu toate că îngrozitoarea molimă de holeră, abătută și asupra Transilvaniei, în îndoliatul an 1831 s-a stins, în mare, în ianuarie 1832, totuși liniștea nu s-a abătut asupra acestei încercate
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
sau de cele ale lui Dehaut: "În timpi normali, nu obțineți în schimb decât un bine iluzoriu, iar real [în realitate] o slăbire, o deteriorare a organelor mistuirii; în timpi anormali, nu sunt numai vătămătoare, ci chiar periculoase"507. * Un insolit ecou târziu al epidemiei de holeră din 1893 l-a constituit publicarea, la Paris, în 1925, a povestirii Codin, a lui Panait Istrati; acesta evocă aici aspecte ale molimei ce bântuise în Brăila copilăriei sale: instalarea atmosferei de panică, intervenția
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Două brațe metalice coborîră de undeva și, cu precizie și indiferență, prinseră de subțiori ghemotocul uman rătăcitor cu gândul prin cosmoparcul tinereții lui. Oare n-ar putea încremeni pentru totdeauna această clipă fugară? Ca un serafic țipăt de viori... Ca insolita dulceață a unui fulgurant ferăstrău de senzații de-a lungul întregului trup...". - Mai ai de trăit încă cinci secunde, începu să rostească pe tonul tehnic ai comenzii unei lansări spațiale Zeul Vitezei, în timp ce raze detectoare, unele policrome, și altele invizibile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85062_a_85849]
-
primă pentru un dicționar complet al ștrengarilor și pezevenghilor descriși în romanele picarești. Dar eu trebuie să mă mulțumesc doar cu câteva paragrafe. Am avut impresia unei vieți intense și brutale, sălbatică, multicoloră și vivace. Marsilia pe care o cunoșteam, insolită și plină de oameni care gesticulează, cu hotelurile confortabile și restaurantele pline de oameni din lumea bună, cuminți și banali, renăștea acum dinaintea ochilor mei. Îi invidiam pe cei care au putut vedea cu ochii lor priveliștile și scenele descrise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
lui Razza Rob, transformate astfel în temelia construcției. Bull nu voia s-o îndepărteze pe Juniper. Își dorea și alte experiențe pe linoleum, alte perspective oblice ale firimiturilor, ghemotoacelor de praf, dulceții și celorlalte, învestite cu atribute geologice tocmai de insolitul situației. — ... Ah, da? Juniper părea încântată. Fie deosebit de acuzatoare, fie deosebit de entuziastă, Bull nu-și dădea exact seama. Continuase: — Am fost să-l văd... stai să mă gândesc... oare lunea trecută? Cred că da. Marți am fost la un magazin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
replicat vioaie, numai să știi că nu vom putea vorbi. Sunt foarte răgușită și doctorița mi-a interzis să scot vreun cuvânt. Stupefiată, abia am izbutit să articulez: — Bine, dar atunci cum ne vom înțelege? Prin scris? Îmi și imaginam insolitul situației: fiecare cu o bucățică de hârtie pe genunchi, schimbând în răstimpuri bilețelele. — Vom vedea! m-a lăsat ea în cumpănă. În sfârșit, în după-amiaza zilei de 27 septembrie 2009, după mai multe ceasuri de călătorie, am ajuns cu prietena
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
intenție, esența lor nefiind percepută cu adevărat decât de un inițiat. Totul poate fi luat drept o preocupare maniacală, apreciere oarecum justificată, avându-se în vedere că eu sunt, în același timp, creatorul, exegetul și, nu mai puțin, apologetul acestui insolit sistem de a desena litera, cuvântul, fraza. Dar, în caz de nereușită, va rămâne scriitura, povestea vieții mele în alb-negru, necolorată, nepictată, mâzgălită, dacă vreți. Pentru că, după cum a fost și este, așa ar trebui așternută pe hârtie. Sunt orgolios însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
Și apă avea, câteva bidoane. Se odihnea bine. Noaptea dormea opt ore, iar ziua cel puțin două. Pe figura lui nu se zărea decât hotărâre, siguranță. Doar pentru că se stăpânea, fiindcă în sinea sa nu putea să rămână indiferent la insolitul în care se afunda cu fiecare kilometru parcurs. Primul semn vădit de neliniște l-a arătat atunci când a observat că nu mai există nici o adiere... Bordul arăta o sută douăzeci de kilometri pe oră. Chiar și în condițiile unui calm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
minciuna cu trei limbi (...). Animalele se poartă ca oamenii, iar oamenii ca animalele, tinerii plâng iar babele râd; leii boncăluiesc, iar cerbii vânează”. De cele mai multe ori, nebunia Renașterii stârnește râsul și, pentru obținerea acestui efect, artiștii și scriitorii acumulează detalii insolite. Scopul acestui demers este învățătura și condamnarea nebuniei. Un exemplu în acest sens îl constituie stampele de la sfârșitul secolului al XVIlea și începutul secolului al XVII lea consacrate lumii răsturnate, și având un puternic caracter moralizator, acumulând însă simultan și
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
întreaga creație. Iată de ce motivul urâtului prezintă aspecte mereu noi, însă incomplete.” Friedrich Schlegel arată în lucrarea Studiu despre poezia greacă (1795 - 1796) schimbarea de gust estetic a omului modern, care nu mai gustă reprezentările armonioase ale frumosului, preferința pentru insolit, șocant, excentric, respingător și îngrozitor fiind noua “convulsie a gustului în agonie: “ Frumosul este atât de departe de a fi principiul dominant în poezia modernă, încât multe dintre splendidele opere moderne sunt pur și simplu reprezentări ale urâtului. Astfel, ne
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]