3,496 matches
-
spiritului de melodramă, imorala pocăită, suferindă de inimă, se sfârșește înainte ca Iorgu și Maria să ajungă la căpătâiul ei. Un pigment ironic aduc scenele, șarjate, în care se fandosesc ipochimeni din înalta societate. Dialogul, pe lângă sforăitoare patetisme, conține replici inspirate și unele sclipiri de spirit. Decretată de Mihail Dragomirescu, cu argumente exorbitante, o „capodoperă”, piesa într-un act Jertfă (1909) a avut mai întâi premiera, în 1908, la Teatrul Național din București. Cu o gradație psihologică bine strunită, pândită totuși
MICLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288104_a_289433]
-
noi, publicându-și constatările sub titlul Valori literare în opera lui N. Filimon (1943). Considerând că scrierea lui Filimon a fost abordată excesiv prin prismă sociologică, criticul vrea să-i demonstreze calitățile intrinseci, plecând de la premisa că autorul e „un inspirat și îndemânatic cizelator al frazei, precum și un psiholog dintre cei mai subtili”. Capitolele Viziunea epică a scriitorului (considerată realistă, susținută de un ascuțit simț de observație), Adâncimea psihologică a romanului (se subliniază că autorul definește ironic, necruțător tipul parvenitului), Aspectul
MIHAESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288113_a_289442]
-
revăzut (într-o ediție ce a apărut postum) versiunea lui St. O. Iosif după Romeo și Julieta (1945); de asemenea, a tradus, în 1924, Povești după Shakespeare de Charles și Mary Lamb. Tot în volum a dat versiuni corecte, adesea inspirate, după versurile lui Robert Burns, după Cain de Byron (1925) și după Dora de Alfred Tennyson. S-a încumetat să traducă din Chaucer (1922), poposind apoi asupra unor scriitori din secolul al XVII-lea, ca Robert Herrick, al XVIII-lea
GRIMM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287365_a_288694]
-
o compilație, probabil din franceză, cu exemplificări copioase din scriitori și oratori greci, români, francezi, dar și din literatura română. Examinând procedeele poetice, figurile de stil, autorul întreprinde implicit și o critică a poeziei românești: opțiunile, însă, nu sunt totdeauna inspirate. Despre romanul istoric se spune aici că ar fi o alcătuire bastardă, de istorie și ficțiune. Privit printr-o grilă morală, romanul, în genere, e socotit a fi „un mijloc țintitoriu la învățătura spiritelor și la îndreptarea moravurilor”. Istoriei literare
GUSTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287390_a_288719]
-
care sufletul s-adapă. // Din valul lumii lor mă smulge / Și cu povața ta-nțeleaptă, / În veci spre cei rămași în urmă, / Tu, Doamne, văzul meu îndreaptă.” Născut în mijlocul plugarilor, al clăcașilor, poetul s-a afirmat dintru început ca un inspirat cântăreț al lor, al satului ardelean, supus robiei naționale și sociale. Prin cel mai bun volum al său, acela de debut, asimilând influențe ale înaintașilor (G. Coșbuc, St. O. Iosif), dar mai ales înrâurirea lui Eminescu, G. e în substanță
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
sociale și Filosofia marxistă. Din martie 1918 conduce la Iași gazeta „Arena”, suspendată de cenzură, și, din octombrie, cotidianul „Lumea”. În 1926 și 1927 este directorul unui alt ziar, „Politica”, apărut în capitală. În 1933, la Geneva, scoate, sprijinit și inspirat politicește de N. Titulescu, „Le Moment”, în scopul susținerii intereselor românești; ziarul continuă să se tipărească, din 1935 până în 1940, la București. H. a mai colaborat cu versuri, proză, articole dedicate vieții literare, mai ales mișcării simboliste, articole despre teatru
HEFTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287424_a_288753]
-
și esență (Vrăbioiul alb, Trombonul misterios, Jertfa laudei ș.a.). Socialul, politicul intră deopotrivă sub lupa scriitorului, orice amănunt, la prima vedere banal, lipsit de importanță, modificându-se și căpătând conotații satirice. Tonul ironic, savuros este prezent și în alte crochiuri, inspirate fie de atmosfera orașului Iași - Iașii (Revedere), Însemnări ieșene -, fie de medii sociale diverse - O călătorie cu tramvaiul, Strada mea. De menționat sunt și nuvelele de inspirație istorică, evocând un trecut plasat în epoca geților, cumanilor ori a otomanilor (Prințul
HOTNOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287457_a_288786]
-
spre un statut de scriitor independent. Ponderea reprezentării romantice tradiționale a profesiunii, care continuă o artă și o literatura «populare», rămâne determinanta. Această tradiție, perpetuata de studiul literelor și istoriile literare, așează Încă și astăzi scriitorul În postura unui etnograf inspirat, purtător al geniului național. Cooptarea diletanților, consacrați ai poporului, amenință pe vremea lui Ceaușescu să transforme asociația scriitorilor Într-o mișcare artistică «de masă», reunind amatori, semi-profesioniști și profesioniști. Menținerea În funcțiune a scriitorilor funcționari, foști cenzori și activiști esteți
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
texte desfășurată de L. pe durata mai multor decenii este cel al literaturii pentru copii: de la Cuore de Edmondo de Amicis până la Bertoldo și Bertoldino, cele mai cunoscute cărți italiene pentru cei mici au făcut obiectul unor transpuneri și prelucrări inspirate, iar basmele populare italiene și-au găsit loc în diferite antologii. O serie de dicționare, ghiduri de conversație și compendii de gramatică stau și ele mărturie pasiunii sale pentru limba și cultura italiană. Traduceri: Carlo Montella, Cu limuzina în paradis
LAZARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287762_a_289091]
-
Capitolul despre sabat în hasidism insistă asupra aspectului de comunicare a omului cu semenii, de contopire întru bucurie la masa bogată, în tactul muzicii și al dansului hasidic. Texte filosofice bine alese din Proudhon, N. Bialik, M. Buber sunt urmate, inspirat, de mici antologii de texte lirice și epice dedicate sărbătorii. Volumul Reflecții despre iudaism (1989) prezintă istoria și credința evreilor într-un mod esențializat, cu citate biblice pregnante, într-o traducere românească armonioasă. Claritatea tezelor se îmbină cu scrupulul istoric
LEIBOVICI-LAIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287774_a_289103]
-
iubire (2001), adresate lui Mihail Sebastian, Cioran, Virgil Ierunca, Monicăi Lovinescu, lui Andrei Pleșu ș.a. Mai puțin în lucrarea Tragicul. O fenomenologie a limitei și depășirii, care prefațează, într-un tipar academic, preocuparea insistentă a lui L. pentru peratologie (aici inspirată și susținută în principal de o lectură a lui Nietzsche), sau în culegerea Încercare în politropia omului și a culturii (1981), alcătuită din eseuri inspirate cu precădere de domeniul artelor plastice. Un melanj de literatură și filosofie, de eseu și
LIICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287808_a_289137]
-
Igor încearcă, mai mult sau mai puțin conștient, să își reprime sentimentele incestuoase față de mama sa. R. construiește aici, cu siguranță și pătrundere, trasee analitice surprinzătoare, precum și o atmosferă bizară, în care viața artiștilor de circ își află o aproape inspirată rescriere literară. SCRIERI: Apocalips terestru, București, 1932; Somnul singurătății, Chișinău, 1936; Scrieri alese, îngr. și pref. Simion Cibotaru, Chișinău, 1968; N-am dovedit că scriu..., îngr. A. Suceveanu, Chișinău, 1985, 59-171; Scrieri, îngr. Aristide Popescu, pref. Dumitru Micu, București, 1985
ROBOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289290_a_290619]
-
versiunile lui Al. A. Philippide din creația poeților de expresie germană Hölderlin, Mörike, Rilke, ca și din aceea a lui Baudelaire, relevabile sunt și tălmăcirile din Racine, Dostoievski, Cehov, Nietzsche, Rimbaud, Tagore, Maiakovski, Oscar Wilde, Apollinaire, Kazantzakis ș.a. Originală și inspirată este ideea de a oferi simultan mai multe versiuni ale unor texte celebre, cum se întâmplă cu Prefața și Albatrosul, poemele lui Baudelaire, sau cu altele, aparținând lui Catul, Petrarca, Leopardi, Goethe ș.a. Această inovație nu este singulară în R.l.
ROMANIA LITERARA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
povestiri de război ale lui N.N. Beldiceanu (la rubrica „De pe frontul nostru”), în schimb, remarcabil este faptul că ziarul a reușit să publice multă poezie de calitate. Alături de poemele Pământ și cer, Ciorile ș.a. de Octavian Goga, se disting versurile, inspirate tot de drama războiului, al căror autor este V. Voiculescu (Șase cruci, Pe Siret, Era o zi de bătălie, Frunză verde, Oaspeții lui Ion, La Cheia Buzăului, Rănitul ș.a.). În sumar intră și poezii ocazionale sau patriotice, multe retipărite, aparținând
ROMANIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289343_a_290672]
-
pace să nu mă lași!/ Dă-mi braț puternic, chiot înalt,/ Măsoară-mi văzduhul pentru un salt”. Peste un deceniu, volumul Versuri (1967) ilustrează înclinația autoarei pentru pastel; poemele utilizează tehnici picturale, în care mânuirea perspectivei se îmbină cu folosirea inspirată a culorii, de la tușele groase ale verdelui ierburilor la albastrul delicat al zării: „Un râu imens de iarbă se revărsa pe câmpuri,/ Cirezile de arbori se profilau pe zări,/ Mișcând fără-ncetare pădurea lor de coarne,/ Tălăzuind cu valuri de
SALAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289442_a_290771]
-
și cei cu studii postuniversitare, 68% și respectiv 55%, cred În diavol 17. Mai mult de o treime din toți americanii cred În Biblie ad litteram, crezând că fiecare rând al acesteia este cuvântul Domnului și nu numai o interpretare inspirată sau povești Închipuite 18. (Apropo, 93% dintre americani au o Biblie 19.) Credința religioasă profundă a Americii a intrat În conflict cu educația seculară americană, Încă de la Începutul școlii publice. Nicăieri lupta dintre cele două nu a fost mai aprigă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
La această publicație cu o ușoară atitudine anticonservatoare, director și prim-redactor este V. Ștefănescu, iar redactor politic și literar, începând din luna august, Traian Demetrescu. Poetul craiovean și-a publicat aici câteva schițe și impresii de călătorie, precum și un inspirat articol dedicat lui Mihai Eminescu, care atrage atenția mai ales prin paralela cu Alfred de Musset și prin afirmația că la 1890 Eminescu era poetul de predilecție al tineretului. În ultimul număr Traian Demetrescu tipărește recenzia Poveștile lui Ion Creangă
LUCEAFARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287876_a_289205]
-
dintre aceștia, și anume asupra a ceea ce Nichols identifică sub denumirea de „disturbatori emoționali”; este vorba despre acele cuvinte care cauzează la unii ascultători reacții emoționale, și astfel segmentează modul propriu de receptare, amploarea și calitatea acesteia. Folosind o metaforă inspirată, el le mai numește și cuvintele „steaguri roșii”, precizând că ele reduc eficiența ascultării uneori chiar aproape de zero în momentul când apar în câmpul comunicării. De aceea este important să identificăm cuvintele și frazele care tind să ne distragă emoțional
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
un „ingredient” cotidian al experienței noastre de viață. Unii oameni par să știe doar să provoace conflicte, alții le și rezolvă. Se cuvine însă să observăm că, așa cum se exprimă unii autori (Rubin, Pruitt, Kim, 1994), folosind o metaforă foarte inspirată atunci când conflictul devine foarte intens (ceea ce se numește escaladarea conflictului), acesta arde precum un foc toate bunele intenții ale partenerilor în comunicare; astfel, în mitologia greacă, la intrarea în Infern stă Cerber, un câine cu trei capete, cu o coadă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
spectacolul ei de lumină, extatic, fierbinte”, Etica naturii). Printr-un limbaj ca al lui Nichita Stănescu („însomnează-ți iar nesomnul”, de pildă) se spune că geneza somniacă a lumii poetice este facere demiurgică, compunere logică („încrede-te-n cuvânt”), dar și inspirată („dă din greșeală, prin cărbuni, de-o piatră scumpă”), izvorâtă din inocența permanent rememorată (Rumori interioare), precum ciclurile vieții („revoluția semințelor înaintează insolent prin pământ”). Sfieli franciscane în fața lucrurilor pământului se transfigurează - în cadențe clasice - asemenea unor psalmodieri argheziene închinate
STERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289922_a_291251]
-
haosul războiului civil? Mă întreb cine ar fi putut să oprească armata română să intre în Chișinăul dornic de unire cu Țara? În plus, afirmația potrivit căreia România ar fi intrat în război de partea învingătorilor este cel puțin rău inspirată deoarece trupele române au ieșit din starea de neutralitate atunci când Puterile Centrale erau departe de a fi fost înfrânte. La fel stau lucrurile și cu "părțile" din Ungaria și Austria primite compensatoriu de România, incontestabil și tradițional teritorii românești, cu
Condiția de victimă by Valentin Protopopescu () [Corola-journal/Journalistic/17172_a_18497]
-
și pietate, după o prelungită ședere în Umbria verde (Sfântul Francisc din Assisi și spiritul franciscan, 1942). Pe fundalul unei epoci în care luminile se întretaie violent cu întunericul, faptul biografic se întrețese cu legenda iradiantă în evocarea, presărată cu inspirate descrieri, a lui „Il Poverello”, „noua întruchipare a lui Iisus pe pământ”. O apariție enigmatică acest sfânt, cândva dedat unei vieți ușuratice, de petreceri, și căruia zguduirea unor revelații avea să-i stârnească „sublima nebunie idealistă” ce îl aureolează. Spiritul
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
1987; Recviem la crângul de salcâmi, București, 1993; Căutând iubirea (din însemnările unui licean), București, 1994; Pauza de prânz, Pitești, 1996; Spectacol cu intrare liberă, București, 1999; Poemul care își citește cititorul, Pitești, 2001. Repere bibliografice: Dumitru Anghel, Un drumeț inspirat, ARG, 1988, 2; Marian Barbu, Sensul echilibrului - Florian Stanciu, „Săgetătorul”, 1997, 34; Ion Lică Vulpești, „Spectacol cu intrare liberă” , „Săgetătorul”, 2000, 156; Alex. Ștefănescu, Florian Stanciu, „Săgetătorul”, 2001, 204; Petru Mihai Gorcea, Florian Stanciu respiră poezie..., „Săgetătorul”, 2001, 222. L.
STANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289864_a_291193]
-
a încercărilor de sistematizare a conținutului său, poemul rezistă în mod absolut oricărei înlănțuiri analitice. Vom vedea mai departe cum tratează această problemă Victorin de Petoviu, la sfârșitul secolului al III‑lea. Deocamdată ne mulțumim să expunem soluția lui Bornkamm, inspirată probabil de lectura lui Victorin. În capitolul 1, v. 19, Fiul Omului îi poruncește lui Ioan: „Scrie deci cele ce‑ai văzut și cele ce sunt și cele ce‑au să fie după acestea” * ((ΔςΡ≅< ≅⇒< γ⊃∗γΗ 6∀ℜ γ
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
recurente sau de referință. Spre pildă, Mazzaferri observă că de fiecare dată când se schimbă tema vedeniilor, modificarea este precedată de formula: ♣< Β<γβ:∀ ϑ4. Autorul ține să sublinieze în acest fel, la începutul fiecărei serii de descoperiri, caracterul lor inspirat. Formula respectivă apare de patru ori: la 1,9‑10; 4,1‑2; 17,1‑3; 21,9‑10. Secțiunea 12-16, care cuprinde conflictul cosmogonic, singura care nu este introdusă prin ♣< Β<γβ:∀ϑ4, se bucură însă de o formulă
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]