44,521 matches
-
a dispus condamnarea autorului excepției au fost comise atât sub imperiul vechiului Cod penal, cât și sub imperiul legii noi, acestea fiind obiectul concursului de infracțiuni. Curtea Constituțională a subliniat în jurisprudența sa că, pentru situații juridice diferite, legiuitorul poate institui un regim juridic diferit, fără a încălca în acest fel principiul constituțional al egalității în drepturi. Prin săvârșirea unei infracțiuni sub imperiul legii noi, inculpatul se expune consecințelor care derivă din aceasta, inclusiv cele vizând regulile concursului de infracțiuni, așa
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
juridice. Așa fiind, pentru situațiile tranzitorii apare utilă instituirea unor reguli care să asigure respectarea tuturor principiilor amintite mai sus: principiul aplicării legii penale mai favorabile, principiul securității raporturilor juridice, principiul legalității. ... 31. În continuare, instanța judecătorească arată că reglementarea instituită prin art. 10 din Legea nr. 187/2012 este de natură a contraveni și dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție privind egalitatea persoanelor în fața legii și nediscriminarea acestora. Apreciază că ne aflăm în prezența unor situații diferite. Astfel, în
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
căror reguli se aplică, în cazul succesiunii de legi penale în timp, în mod autonom, independent de încadrarea juridică a faptelor după legea nouă sau după cea anterioară. ... 42. Curtea a reținut că, aparent, art. 10 din Legea nr. 187/2012 instituie, prin voința legiuitorului, o lex tertia, permițând, în privința tratamentului sancționator al pluralității de infracțiuni, aplicarea unei alte legi decât cele aplicate pentru majoritatea infracțiunilor componente ale pluralității. Curtea a constatat însă că art. 10 din Legea nr. 187/2012 reglementează
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
din 9 decembrie 2015. ... 44. Cu acele prilejuri, Curtea a reținut că dispozițiile de lege criticate reglementează în materia sancționării concursului de infracțiuni săvârșite de persoana fizică, infractor major, pentru ipoteza în care s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, instituind tratamentul penal al concursului de infracțiuni prin aplicarea sistemului cumulului juridic cu spor obligatoriu și fix. Așadar, potrivit prevederilor precitate, dacă pentru infracțiunile concurente s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, se va aplica pedeapsa cea mai grea, la care
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
s-a modificat prin Hotărârea Guvernului nr. 134/2016). Prin această adăugare, arată recurenta, având în vedere că susținerea tezei de doctorat a avut loc la data de 27.10.2015, iar titlul de doctor a fost acordat la data de 7.12.2015, se instituie un punct ulterior de la care ar trebui să curgă termenul de sesizare în vederea verificării respectării standardelor de calitate sau de etică profesională, ceea ce are aptitudinea de a produce efecte asupra reclamantei într-o eventuală constatare a neconstituționalității
DECIZIA nr. 915 din 21 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271378]
-
articole etc. care au fost publicate în anii 2016, 2017, 2018 și au copiat pasaje din lucrarea de doctorat pentru care reclamanta a primit titlul de doctor. Mai mult, art. 50 alin. (1) și (2) din Codul de doctorat nu instituie un termen maxim în care se poate face sesizarea, fapt care conduce la o stare perpetuă de incertitudine juridică, arată recurenta. Astfel, sintagma care conferă această posibilitate, indiferent de data susținerii acesteia și de data acordării titlului de doctor, este
DECIZIA nr. 915 din 21 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271378]
-
fără ca acest demers să fie justificat în mod obiectiv, învederează recurenta. Concluzionând, recurenta apreciază că, în mod indubitabil, rezultă neconstituționalitatea dispozițiilor art. 50 alin. (1) și (2) din Codul de doctorat, prin încălcarea principiului accesibilității și previzibilității normelor juridice instituit de dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituția României, deoarece aceste dispoziții nu respectă cerințele constituționale de precizie, claritate și previzibilitate, permițând interpretări arbitrare și abuzuri din partea CNATDCU, prin aceea că titularul titlului de doctor este într-
DECIZIA nr. 915 din 21 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271378]
-
dispozițiile art. 291 din Codul penal, arată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra constituționalității acestor dispoziții, dintr-o perspectivă identică, prin Decizia nr. 712 din 5 noiembrie 2019. Alin. (1) al art. 292 din Codul penal instituie tragerea la răspundere a oricărei persoane care cumpără influență. Apreciază că legiuitorului, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituție, îi revine îndatorirea de a stabili ce fapte constituie infracțiuni și care este regimul sancționator al acestora, precum și cauzele de
DECIZIA nr. 95 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271406]
-
mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, întrucât, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. e) și g) din Codul de procedură penală, lipsa sau retragerea plângerii prealabile conduce la încetarea procesului penal. În acest sens, Codul de procedură penală instituie o obligație pentru instanță de a chema persoana vătămată și de a-i solicita punctul de vedere cu privire la introducerea unei plângeri prealabile. În fapt, instanța schimbă încadrarea juridică și, la momentul la care persoana vătămată se prezintă, o
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
avea loc împăcarea, prevăzut la art. 159 alin. (3) teza finală din Codul penal, și momentul până la care poate interveni schimbarea încadrării juridice a faptei, așa cum dispune art. 386 din Codul de procedură penală. ... 29. Astfel, Codul penal instituie un termen-limită până la care împăcarea poate opera, și anume momentul citirii actului de sesizare a instanței, conform art. 159 alin. (3) teza finală din Codul penal. Pe de altă parte, potrivit art. 386 din Codul de procedură penală, schimbarea
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
Partea I, nr. 968 din 7 decembrie 2017 (paragraful 25), a reținut că, în acord cu principiul disponibilității, legiuitorul a acordat o importanță deosebită exprimării acordului expres al părților asupra judecării recursului de către completul de filtru, atunci când a instituit, prin dispozițiile art. 490 alin. (2) teza finală din Codul de procedură civilă, obligativitatea depunerii acestui acord împreună cu cererea de recurs, a întâmpinării sau, respectiv, a răspunsului la întâmpinare. Ca atare, în mod corelativ, instanța de judecată trebuie să
DECIZIA nr. 20 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270925]
-
24 din Constituție, existând suficiente garanții procedurale pentru asigurarea accesului liber la justiție și a dreptului la apărare. De altfel, exercitarea acestui drept presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, fiind de competența exclusivă a legiuitorului să instituie regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, soluție ce rezultă din dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 66 din 11 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 22 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270965]
-
după caz; ... d) cererile de evacuare; ... e) cererile referitoare la zidurile și șanțurile comune, distanța construcțiilor și plantațiilor, dreptul de trecere, precum și la orice servituți sau alte limitări ale dreptului de proprietate prevăzute de lege, stabilite de părți ori instituite pe cale judecătorească; ... f) cererile privitoare la strămutarea de hotare și cererile în grănițuire; ... g) cererile posesorii; ... h) cererile privind obligațiile de a face sau de a nu face neevaluabile în bani, indiferent de izvorul lor contractual sau extracontractual, cu
DECIZIA nr. 32 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270692]
-
53 din Constituție, autorul excepției apreciază că nu există vreo justificare pentru limitarea sau mai degrabă excluderea oricărui drept de a ataca încheierea instanței de executare. Nu în ultimul rând, apreciază că trebuie avut în vedere scopul pentru care sunt instituite penalitățile în sarcina debitorului, potrivit art. 906 din Codul de procedură civilă, și anume sancționarea debitorului pentru a-l constrânge să execute obligația, fiind vorba deci despre o veritabilă acuzație în materie penală. Prin urmare, neconstituționalitatea dispozițiilor art. 906 alin.
DECIZIA nr. 513 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270937]
-
un recurs efectiv, nu are semnificația asigurării dublului grad de jurisdicție, ci doar a posibilității de a se supune judecății unei instanțe naționale. Curtea a mai reținut că reglementarea căilor de atac este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 160 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 432 din 9 iunie 2016, paragraful 21). ... 22. În
DECIZIA nr. 513 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270937]
-
ceea ce instanța de contencios constituțional a statuat în mod constant, respectiv faptul că egalitatea de tratament presupune în mod necesar identitatea de situații juridice, calificarea unei reglementări ca fiind discriminatorie se justifică doar atunci când pentru situații similare se instituie regimuri juridice diferite pentru persoanele cărora li se aplică (a se vedea Decizia nr. 432 din 21 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.176 din 13 decembrie 2004). Or, Curtea a constatat că prevederile criticate
DECIZIA nr. 35 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270970]
-
criticate se aplică deopotrivă, în mod egal, tuturor celor care cad sub incidența lor, de la momentul de referință stabilit de legiuitor. Principiul justei așezări a sarcinilor fiscale implică un complex de condiții de care legiuitorul este ținut atunci când instituie anumite obligații fiscale în sarcina contribuabililor, întrucât fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci și proporțională, rezonabilă, echitabilă și să nu diferențieze impozitele [contribuțiile sociale] pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetățeni (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr.
DECIZIA nr. 35 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270970]
-
agent al statului (Hotărârea din 14 aprilie 2015, pronunțată în Cauza Mustafa Tunç și Fecire Tunç împotriva Turciei, paragraful 171). Totodată, instanța de la Strasbourg a reținut că art. 2 din Convenție trebuie considerat, de asemenea, ca impunând statului să instituie un sistem judiciar independent eficient pentru a asigura mijloace legale care să permită stabilirea faptelor, tragerea la răspundere a celor răspunzători și furnizarea unei reparații adecvate victimei. Un astfel de sistem poate, și în anumite circumstanțe trebuie, să includă recurgerea
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, societățile naționale, companiile naționale și societățile cu capital integral sau majoritar de stat, precum și pentru regiile autonome, care au în structura organizatorică personal propriu de specialitate juridică, s-a instituit regula potrivit căreia aceste servicii se asigură în primul rând de către personalul propriu, respectiv de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entități. Însă de la această regulă s-a legiferat și o excepție, respectiv faptul că, în
DECIZIA nr. 639 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270969]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 867 din 5 decembrie 2003, atribuie suficiente competențe acestei categorii profesionale în ceea ce privește reprezentarea și apărarea drepturilor și intereselor legitime ale autorității, instituției sau entității de care aparține și își desfășoară activitatea, instituind totodată și obligații în acest sens. Astfel, potrivit art. 4 din Legea nr. 514/2003, consilierul juridic în activitatea sa (i) asigură consultanță și reprezentarea autorității sau instituției publice în serviciul căreia se află ori a persoanei juridice cu care are
DECIZIA nr. 639 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270969]
-
alin. (2) din Constituție, precum și a art. 1 din Protocolul nr. 12/2000 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a art. 1 alin. (1) din Primul Protocol adițional la Convenție, autoarea arată că procedura insolvenței instituie o procedură colectivă, egalitară și concursuală pentru achitarea maximală a datoriilor debitorului. Pornind de la reperele jurisprudențiale stabilite de Curtea Constituțională, potrivit cărora „o diferență de tratament este discriminatorie dacă nu are o «justificare obiectivă și rezonabilă», adică dacă nu
DECIZIA nr. 39 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271028]
-
a garanțiilor ori reeșalonarea plăților în defavoarea creditorului, fără acordul expres al acestuia [art. 5 alin. (1) pct. 16 din Legea nr. 85/2014]. În vederea confirmării planului de reorganizare a debitorului, pentru categoria de creanțe care suferă aceste modificări legiuitorul instituie condiția ca, în cazul în care aceasta respinge planul, să fie supusă unui tratament corect și echitabil prin plan. Cu alte cuvinte, pentru a putea fi confirmat de judecătorul-sindic, planul de reorganizare trebuie să prevadă aplicarea unui tratament corect
DECIZIA nr. 39 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271028]
-
Constituție. ... 8. Tribunalul București - Secția a VII-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, întrucât continuarea reorganizării debitoarei se va efectua și prin valorificarea bunurilor acesteia, iar conform Dosarului penal nr. 193/P/2014 asupra majorității bunurilor debitoarei a fost instituit sechestru penal. ... 9. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 10
DECIZIA nr. 72 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270985]
-
comun al procedurii insolvenței, a cărui regulă este că bunurile înstrăinate sunt dobândite libere de orice sarcini, precum ipoteci, garanții reale mobiliare sau drepturi de retenție, de orice fel, ori măsuri asigurătorii, excepția fiind măsurile asigurătorii sau măsurile preventive specifice, instituite în cursul procesului penal. Curtea a stabilit că prin prevederile legale criticate este garantat, în mod egal, dreptul de proprietate pentru toți creditorii debitorului aflat în faliment, în sensul că toți creditorii se pot îndestula din averea debitorului, prin distribuirea
DECIZIA nr. 72 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270985]
-
cu Codul de procedură penală, în ceea ce privește măsurile asigurătorii și măsurile preventive, în funcție de evoluția și stadiul acestor proceduri, aspecte ce țin de resortul instanței de judecată și al autorităților îndrituite cu ducerea la îndeplinire a măsurilor instituite prin aceste acte normative (paragraful 28). ... 19. Mai mult, indisponibilizarea nu conferă acestor bunuri caracter de inalienabilitate și insesizabilitate, așa cum reține Înalta Curte de Casație și Justiție în Decizia nr. 2 din 19 februarie 2018 (paragrafele 67 și 68
DECIZIA nr. 72 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270985]