2,311 matches
-
verbale. Varabila stilului cognitiv a fost concepută pe baza supoziției că asimilatorii elaborează rezolvarea problemelor cât mai mult cu putință, în timp ce exploratorii își modifică strategiile de rezolvare a problemelor, chiar atunci când proba nu solicită transformarea lor. Rezultatele au demonstrat că instructajul care a încurajat utilizarea strategiilor de explorare contribuie la rezolvarea cu succes a problemelor. Cea mai importantă descoperire a fost interacțiunea statistică dintre tipul de instructaj și scorurile de asimilare-explorare, care demonstrează că asimilatorii au fost avantajați de îndemnul la
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
rezolvare a problemelor, chiar atunci când proba nu solicită transformarea lor. Rezultatele au demonstrat că instructajul care a încurajat utilizarea strategiilor de explorare contribuie la rezolvarea cu succes a problemelor. Cea mai importantă descoperire a fost interacțiunea statistică dintre tipul de instructaj și scorurile de asimilare-explorare, care demonstrează că asimilatorii au fost avantajați de îndemnul la explorare și vizualizare, în timp ce exploratorii au fost favorizați de îndemnul la analiză și verbalizare. Rezumat Rezultatele lui Martinsen și Kaufmann (1991) arată că stilurile cognitive reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
O asemenea dimensiune trebuie să fie luată în considerare în cercetările experimentale. Rezultatul referitor la faptul că asimilatorii „vor urma, cel mai probabil, comenzile implicite introduse în modul de formulare a problemei” (adică e probabil că vor reacționa adecvat la instructajul explicit) poate fi aplicat în toate cercetările care recurg la instructaje explicite. În capitolul de față vor fi dezbătute și alte aspecte ale diferențelor individuale. Ultima cercetare experimentală descrisă relevă că informațiile au un rol crucial în gândirea și performanța
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
experimentale. Rezultatul referitor la faptul că asimilatorii „vor urma, cel mai probabil, comenzile implicite introduse în modul de formulare a problemei” (adică e probabil că vor reacționa adecvat la instructajul explicit) poate fi aplicat în toate cercetările care recurg la instructaje explicite. În capitolul de față vor fi dezbătute și alte aspecte ale diferențelor individuale. Ultima cercetare experimentală descrisă relevă că informațiile au un rol crucial în gândirea și performanța creative. Această concepție corespunde cercetării strategiilor, deoarece strategiile alese depind de
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
unor categorii pentru a forma o nouă categorie care să includă toate exemplarele. Studiul a apelat la trei forme de manipulare: în prima, s-a recurs la variația gradului de interdependență dintre exemplarele categoriilor. În a doua, s-au utilizat instructaje diferite pentru sarcini izolate în cadrul sarcinilor generale. Instructajele „aveau rolul să stimuleze realizarea efectivă a operațiilor ce stau la baza combinatoricii și a procesului de restructurare, înaintea creării noii categorii”. Acele operații includeau o căutare activă a schemei de caracteristici
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
care să includă toate exemplarele. Studiul a apelat la trei forme de manipulare: în prima, s-a recurs la variația gradului de interdependență dintre exemplarele categoriilor. În a doua, s-au utilizat instructaje diferite pentru sarcini izolate în cadrul sarcinilor generale. Instructajele „aveau rolul să stimuleze realizarea efectivă a operațiilor ce stau la baza combinatoricii și a procesului de restructurare, înaintea creării noii categorii”. Acele operații includeau o căutare activă a schemei de caracteristici (vezi Hyman, 1964). Prin a treia formă de
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ar fi detectat asocierile vizuale fără instrucția explicită de a imagina modalitățile de combinare a părților... [Însă] limitele artificiale impuse de astfel de instrucții inhibă drastic abilitatea subiecților de a realiza descoperiri creative” (p. 252). Cu siguranță, anumite tipuri de instructaje pot inhiba gândirea creativă fie prin direcționarea eronată a individului către piste sau idei neproductive, fie prin activarea rigidității sau a unor blocaje emoționale și atitudinale. Blocajele de atenție vor fi discutate mai amplu în secțiunea destinată afectivității și motivației
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
pentru a fi introduși în patru grupuri corespunzătoare performanțelor scăzute sau crescute la testul utilizărilor alternative și la RAT. Jumătate din subiecți au fost instruiți să dea dovadă de cât mai multă originalitate, pe când cealaltă jumătate nu a primit acest instructaj. În urma înregistrării EEG a activității corticale, la subiecții cu un nivel superior de creativitate care au primit instructajul undele alfa din timpul fazei de inspirație au fost mai reduse decât undele înregistrate în timpul etapei de elaborare. La celelalte grupuri, intensitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
RAT. Jumătate din subiecți au fost instruiți să dea dovadă de cât mai multă originalitate, pe când cealaltă jumătate nu a primit acest instructaj. În urma înregistrării EEG a activității corticale, la subiecții cu un nivel superior de creativitate care au primit instructajul undele alfa din timpul fazei de inspirație au fost mai reduse decât undele înregistrate în timpul etapei de elaborare. La celelalte grupuri, intensitatea undelor alfa înregistrate în timpul inspirației a fost și mai mică decât în faza de elaborare. Atenția Trei cercetări
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a indivizilor și asupra calității produselor creative. Variabilele dependente introduse în cercetare au inclus executarea unei sarcini verbale (un haiku în stil american) și a unui colaj. S-a apelat, în principal, la manipularea informațională - prin urmare, a tipului de instructaj acordat subiectului -, iar informațiile au fost însemnate pe un panou. Deoarece au fost anunțați că vor lucra împreună cu alte persoane (pentru testarea coacțiunii), subiecții au efectuat, de exemplu, probele într-o sală în care scaunele erau astfel dispuse încât să
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
tipul de cercetare al lui Pryor și colaboratorii săi (1969) prin dependența lor față de sistemul diferențial de recompensă: recompensa pentru comportamentele inovatoare este acordată selectiv. Glover și Gary (1976), spre exemplu, au efectuat manipulări asupra recompensei, numărului de exerciții și instructajului oferit subiecților. În una dintre situații experimentale, copiii de clasele a patra și a cincea au avut la dispoziție zece minute pentru a „enumera toate modurile de folosință” ale unui obiect, a cărui denumire fusese notată pe tabla din clasă
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
s-a înregistrat o creștere a fiecărui factor în urma recompensei corespunzătoare acestuia, în mod special în cazul factorului de elaborare (detaliile adăugate unei idei) și un nivel minim al factorului de originalitate (care desemnează ideile rare sau neobișnuite). În condițiile instructajului dat, au rezultat modificări de o relevanță moderată pentru fluență și flexibilitate (numărul de idei, respectiv diversitatea lor). Investigația mai sus menționată constituie încă un exemplu al eficacității instructajului explicit. Însă în cadrul designului experimental utilizat de Glover și Gary (1976
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
factorului de originalitate (care desemnează ideile rare sau neobișnuite). În condițiile instructajului dat, au rezultat modificări de o relevanță moderată pentru fluență și flexibilitate (numărul de idei, respectiv diversitatea lor). Investigația mai sus menționată constituie încă un exemplu al eficacității instructajului explicit. Însă în cadrul designului experimental utilizat de Glover și Gary (1976) nu se poate invoca influența specifică a instructajului datorită caracterului tripartit al administrării - prin recompense, instructaje și exerciții. Glover și Gary au fost preocupați mai curând de eventualitatea măsurării
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
moderată pentru fluență și flexibilitate (numărul de idei, respectiv diversitatea lor). Investigația mai sus menționată constituie încă un exemplu al eficacității instructajului explicit. Însă în cadrul designului experimental utilizat de Glover și Gary (1976) nu se poate invoca influența specifică a instructajului datorită caracterului tripartit al administrării - prin recompense, instructaje și exerciții. Glover și Gary au fost preocupați mai curând de eventualitatea măsurării factorilor standard de creativitate decât de analiza comparativă a eficienței tipurilor de administrare. Într-un studiu similar, Goetz și
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
respectiv diversitatea lor). Investigația mai sus menționată constituie încă un exemplu al eficacității instructajului explicit. Însă în cadrul designului experimental utilizat de Glover și Gary (1976) nu se poate invoca influența specifică a instructajului datorită caracterului tripartit al administrării - prin recompense, instructaje și exerciții. Glover și Gary au fost preocupați mai curând de eventualitatea măsurării factorilor standard de creativitate decât de analiza comparativă a eficienței tipurilor de administrare. Într-un studiu similar, Goetz și Salmonson (1972) au demonstrat eficiența recompensei acordate în funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
constituie acea manipulare activă specifică investigației experimentale. Cercetarea experimentală poate aborda în totalitate complexul creativ? Ce indici ai sindromului creativ relevă, în realitate, cercetarea experimentală? Datorită amplorii presupuse de o asemenea analiză, am considerat necesar să evidențiem câteva rezultate specifice: instructajul explicit este deseori utilizat ca formă de manipulare și e capabil să-i ofere subiectului informații și strategii care stimulează flexibilitatea și originalitatea ideației și gândirii. Prin intermediul instructajelor explicite le sunt furnizate subiecților atât informații directe, cât și procedurale; s-
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de o asemenea analiză, am considerat necesar să evidențiem câteva rezultate specifice: instructajul explicit este deseori utilizat ca formă de manipulare și e capabil să-i ofere subiectului informații și strategii care stimulează flexibilitatea și originalitatea ideației și gândirii. Prin intermediul instructajelor explicite le sunt furnizate subiecților atât informații directe, cât și procedurale; s-a descoperit că diferențele individuale modulează reacțiile la instructaje explicite. Cu alte cuvinte, unii subiecți sunt mai favorizați decât alții de informațiile explicite. Diferențele individuale au capacitatea de
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și e capabil să-i ofere subiectului informații și strategii care stimulează flexibilitatea și originalitatea ideației și gândirii. Prin intermediul instructajelor explicite le sunt furnizate subiecților atât informații directe, cât și procedurale; s-a descoperit că diferențele individuale modulează reacțiile la instructaje explicite. Cu alte cuvinte, unii subiecți sunt mai favorizați decât alții de informațiile explicite. Diferențele individuale au capacitatea de a reduce numeroase efecte experimentale; informațiile sugerate sau provenite din experiența personală pot contribui la rezolvarea creativă a problemelor, însă au
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
pot aduce îmbunătățiri la cercetarea experimentală pentru validitatea externă crescută a rezultatelor; recomandarea anterioară referitoare la metodele de generalizare și stabilitate se bazează pe acest argument. Manipularea informațională și rezolvarea problemelor Numeroase studii experimentale depin de manipularea informațională. De exemplu, instructajele explicite manipulează informațiile prin intermediul indiciilor, a sugestiilor și a strategiilor obiectivate în diversele manipulări experimentale. În studiul conflictului (James, 1995; Sheldon, 1995), grupurile experimentale și de control au fost diferențiate pe baza informațiilor specifice furnizate. Până și zgomotele utilizate în
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
fenomenului creativ. Menționăm acest aspect deoarece există multiple modalități în care cercetarea experimentală a creativității compensează cercetarea neexperimentală și viceversa. Iată aici câteva exemple clare ale modului în care rezultatele cercetărilor experimentale completează cercetarea nonexperimentală a creativității: cercetarea experimentală a instructajelor și a contingențelor se încadrează bine în studiile educaționale, cognitive și developmentale. De exemplu, Hennessey și Zbikowski (1993) au demonstrat cum copiii pot deveni „imuni” prin minimalizarea efectelor negative ale recompensei. O astfel de imunizare presupune dezbateri și o modelare
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
un proces de incubație (vezi și Wallace, 1992); reamintim aici cercetările experimentale care utilizează probleme concrete, deoarece contrabalansează cercetarea experimentală a diferențelor individuale. După cum am menționat anterior, anumite diferențe individuale au rolul de a diminua volumul de informații prezentate în cadrul instructajelor explicite. Studiile cognitive întreprinse asupra avantajelor cogniției situaționale (Greeno, 1989) compensează, de asemenea, cercetările psihometrice și experimentale asupra problemelor concrete; ideea câmpului larg de atenție care poate genera idei divergente și prin urmare originale a fost avansată de studii experimentale
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
periodice). Studiile observaționale demonstrează că gândirea divergentă a copiilor este favorizată de un mediu stimulativ (Ward, 1969), iar beneficiul apare numai atunci când aceștia își orientează atenția în direcții diverse și multiple; cercetările efectuate asupra stresului au un impact semnificativ asupra instructajelor explicite fiindcă informațiile furnizate pot influența indivizii în mod diferit. Oamenii își interpretează în mod propriu informațiilor și tot astfel interpretează și factorii potențiali stresori. (Astfel se explică diferențele semnificative care apar între faptele obiective și „nemulțumiri” sau stresul presupus
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
sunt prezente în studiile de stil cognitiv (Martinsen, 1995; Martinsen și Kaufmann, 1991) și în evaluarea trăsăturilor realizată de Kasof (în publicații periodice). Consecințele cercetării experimentale și cercetările viitoare Unele posibile efecte ale cercetării experimentale au fost deja abordate. Aplicabilitatea instructajelor explicite în mediul educațional, de exemplu, este evidentă. Impactul instructajelor s-a dovedit valid pentru numeroase segmente din populație, iar un control adecvat reflectă faptul că acest impact vizează aspecte specifice ale gândirii divergente, precum fluența ideativă, originalitatea sau flexibilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și Kaufmann, 1991) și în evaluarea trăsăturilor realizată de Kasof (în publicații periodice). Consecințele cercetării experimentale și cercetările viitoare Unele posibile efecte ale cercetării experimentale au fost deja abordate. Aplicabilitatea instructajelor explicite în mediul educațional, de exemplu, este evidentă. Impactul instructajelor s-a dovedit valid pentru numeroase segmente din populație, iar un control adecvat reflectă faptul că acest impact vizează aspecte specifice ale gândirii divergente, precum fluența ideativă, originalitatea sau flexibilitatea (Runco și Okuda, 1991). Deși trebuie luate în considerare anumite
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
se recomandă educatorilor să ofere cunoștințe și strategii procedurale și să se concentreze asupra fondului de cunoștințe al elevilor pentru a mări probabilitatea rezolvării creative a problemelor de către aceștia. Cercetările viitoare trebuie alcătuite astfel încât să fie capabile să izoleze efectele instructajelor asupra atitudinilor (vezi Hyman, 1964; Runco și Basadur, 1993). Probabil că manipulările informaționale le oferă subiecților cunoștințe și strategii procedurale utile rezolvării problemelor, dar este, de asemenea, probabil că manipularea modifică atitudinile subiecților față de creativitate, iar efectul oscilațiilor atitudinale asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]