4,971 matches
-
și citirii. * Copiii cu pierderi de auz neurosenzoriale moderate prezintă imaturitate a vorbirii, nedezvoltare a vocabularului, sintaxei, conceptelor, utilizează În limbajul expresiv propoziții mai simple decât copiii auzitori. * Copiii cu pierderi de auz neurosenzoriale severe Întâmpină dificultăți În dezvoltarea proceselor instrumentale datorită lipsei unui limbaj interiorizat • Copiii cu deficiențe de auz profunde Întâmpină dificultăți pe măsură ce Încearcă să foloseacsă, să Înțeleagă, să gândească În propoziții Însușirea citirii reprezintă pentru copilul deficient de auz ”o Învățare a unei noi limbi”, un proces de
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
fel de aeronavă, atunci când zborul se efectuează „la vedere” (pilotul utilizează, În actul de pilotare, informațiile directe, observabile În mediul său Înconjurător și nu cele indirecte, de natură abstractă, furnizate de aparatura de bord - caz În care zborul este numit „instrumental”). În situații de zbor critice, cum este cea pe care o voi analiza În continuare, se recurge la zborul „la vedere” pentru că informațiile rezultate din percepția directă a scene-urilor sunt mult mai puternice decât indicațiile obiective ale aparatelor de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
oferite de acestea și să-și identifice propria poziție În raport cu aerodromul pe care urma să aterizeze. În ordinul pe care Îl dă lui 271, de a-l căuta pe 326 și a-i transmite anumite coordonate de zbor, pe lângă date instrumentale, Îi introduce un reper extern față de care să-și coordoneze propria poziție Sunt „Startul”, transmite-i să urce la 5000 m, să cupleze alarma și să zboare pe direcția generală sud. Cu soarele În ochiul drept. De Îndată ce s-a refăcut
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
datelor combinate, furnizate, pe de o parte, de aparatura de bord, pe de alta, de scene-ul din care făcea parte la momentul respectiv. CÎnd Krugul Îi dă comanda ... , dreapta 10 grade. 326 nu este În măsură să coreleze informația instrumentală cu viitoarea sa poziție În scene-ul dinamic al momentului și de aceea cere informații suplimentare asupra acestui scene Sunt 326. Această comandă mă Îndepărtează de Siret? Reperele scene-lui sunt capitale În situații de criză, cum este aceasta. Pilotul devine
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Pilotul devine neîncrezător În informațiile oferite de instrumentele de bord și dorește certitudini. După ce s-a ancorat În scene-ul ce conținea un reper important și de durată, Siretul (acesta Îl “Însoțea” pe pilot până la aterizare), 326 dorește ca informațiile instrumentale să-i fie “traduse” În termeni de relații spațiale Între poziția sa și reperul Siret. El se liniștește doar atunci când află noile sale raporturi În cadrul acestui scene Startul: Da, dar atât cât să nu-l pierzi din ochi. Acum căpătau
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
În termeni de relații spațiale Între poziția sa și reperul Siret. El se liniștește doar atunci când află noile sale raporturi În cadrul acestui scene Startul: Da, dar atât cât să nu-l pierzi din ochi. Acum căpătau semnificația propriu-zisă și informațiile instrumentale; atâta timp cât avea Siretul la vedere, zbura În siguranță către aerodrom. Mandler identifică două tipuri de relații Între obiectele unui scene: obligatorii ( scaunele trebuie să fie pe dușumea și nu pe masă, ferestrele trebuie să fie În pereți și nu În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
cel tradițional. El știe despre : * Management și marketing de bibliotecă * Tehnologii informaționale * Evaluarea și deselecția colecțiilor * Cerințele de lectură și informații ale utilizatorilor * Arhitectura și organizarea bibliotecilor ETAPE (CONCEPȚII) ALE DEZVOLTĂRII BIBLIOTECILOR CU INFLUENȚE ASUPRA DEZVOLTĂRII PROFESIEI: * ETAPA MUZEALĂ * ETAPA INSTRUMENTALĂ ȘI UTILITARĂ Fiecare a produs un alt tip de bibliotecar ETAPA MUZEALA Predominantă până la începutul secolului XX Aspectul conservare este prioritar : acces anevoios la colecții; lectură sub strictă supraveghere; comunicare limitată. Bibliotecarul - paznic al colecțiilor ETAPA INSTRUMENTALĂ ȘI UTILITARĂ Prezentă
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
ETAPA MUZEALĂ * ETAPA INSTRUMENTALĂ ȘI UTILITARĂ Fiecare a produs un alt tip de bibliotecar ETAPA MUZEALA Predominantă până la începutul secolului XX Aspectul conservare este prioritar : acces anevoios la colecții; lectură sub strictă supraveghere; comunicare limitată. Bibliotecarul - paznic al colecțiilor ETAPA INSTRUMENTALĂ ȘI UTILITARĂ Prezentă de la începutul secolului XX până astăzi (accent pe tehnicile legate de nevoile de informare ale cititorilor - bibliografie, documentare) Bibliotecarul - consilier al cititorului SCOPUL: Stăpânirea colecțiilor și satisfacerea utilizatorilor prin folosirea cu pricepere a întregului instrumentar tehnic contemporan
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
iar fenomenul creativ necesită o alternare între stările de maximă concentrare, conștiente și cele de relaxare. (Mihaela Roco, 1979, p.20) I 1.2.2. Teoria behavioristă (comportamentalistă ) a creativității Perspectiva behavioristă explică procesul creativității prin schema clasică a condiționării instrumentale, S-R (StimulRăspuns) reprezentanții teoriei, C.F.Osgood, Rossman, Parnes și Hyman consideră că fenomenul creativității depinde considerabil de modul în care au fost stimulate manifestările creative ale individului. (Anca Munteanu, 1994, p.49) Orientarea behavioristă concepe creativitatea ca un tip
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
tema. Ca și opțiune de viitor, s-a gândit că ar vrea să învețe să cânte la un instrument, acordeon (îl poate ajuta bunicul, care e lăutar) și ar fi plăcut, recunoaște el, să poată compune și interpreta vocal și instrumental cântece prin care să atragă atenția oamenilor asupra nevoii de toleranță, înțelegere, conviețuire împreună indiferent de rasă. Ar vrea chiar să facă lăutărie, pentru a continua tradiția familiei, deși până a vedea că este apreciat la antrenamentele creative, nu se
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
instrumentelor de măsură are ca efect înregistrarea, pe lângă variația mărimii măsurate, și a unor influențe datorate mediului în care se desfășoară măsurarea: temperatură, câmpuri electromagnetice, presiuni etc. Principalele surse de erori se pot datora următoarelor cauze: * mijloacelor de măsurare (erori instrumentale); * metodelor de măsurare utilizate (erori de metodă); * influenței mediului înconjurător: temperatură, umiditatea aerului, câmpuri electrice și magnetice, presiunea aerului, vibrații etc. (erori datorate mediului ambiant); * influenței celui care efectuează determinările: atenție, acuitate vizuală, exercițiu etc. (erori personale); * modelului asociat măsurandului
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
a temelor, integrarea vârstelor; activarea imaginației, cercetarea sentimentelor; promovarea ideilor care se abat de la convingerile comune, ca parte a procesului creativ; instituirea unei educații care să solicite întreg creierul; accent pe componenta umană (relația educator - elevi de neînlocuit), utilizarea strict instrumentală a mijloacelor tehnice. Rolul școlii devine tot mai complex, datorită necesității împletirii și corelării funcționale a acesteia cu alte segmente ale socialului, educației revenindu-i sarcini inedite și dificile. Aceasta presupune nașterea unei mentalități noi, o școală în care elevii
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
personalității (concepția structural sistematică). Autorii desprind următoarele structuri ale personalități: subsistemul de orientare - concepția despre lume și viață, idealul de viață, imaginea de sine, sistemul motivelor și al intereselor; subsistemul bioenergetic - intercorelațiile neuro-hormonale, tipul de activitate nervoasă superioară, temperamentul; subsistemul instrumental al personalității - particularitățile manifestării și gradul de dezvoltare a diverselor procese psihice senzoriale, motrice, intelectuale, afective, volitive, precum și informațiile, operațiile, structurile operaționale, nivelul de cultură generală și profesională, nivelul dezvoltării priceperilor și deprinderilor, aptitudinile, capacitățile, potențialul creativ; subsistemul relațional-valoric și
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
performanțele în învățare, în profesie, în viața socială nu depind doar de aptitudini ci și de factorii noncognitivi ai personalității (motivație, afectivitate, atitudini). Referindu-se la fenomenul vocațional, P.P Neveanu precizează că acesta „implică o sinteză coerentă, de forțe instrumentale și valori socio-morale, o interacțiune optimă între aptitudini pentru ceva și atitudinile față de același obiect în cadrul unei înalte conștiințe axiologice și în baza unei viguroase tendințe de autodepășire” (1978). Autor al modelului bifactoral al creativității, P.P. Neveanu considera creativitatea interacțiunea
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
vectro - operațional) de către Paul Popescu-Neveanu, care presupune sinteza dintre atitudini și aptitudini. Dacă atitudinea poate fi considerată un montaj orientativ și reglatoriu, atitudinea este un sistem operațional disponibil; una care ține de valorile relaționale și comportamentale, iar cealaltă de valorile instrumentale; una generează predispoziții spre acțiune, iar alta privește însăși executarea acțiunii până la rezultatul ei final. Acest model bipolar, afirmă Paul Popescu Neveanu, nu exclude organizarea comună a atitudinilor și aptitudinilor, a elementelor motivaționale și operaționale de diverse grade și sensuri
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
indirectă, dar importantă în activitatea creatoare. În ceea ce privește factorii creativității, se poate vorbi mai întâi despre aptitudini pentru creație. Există anumite structuri cerebrale care favorizează imaginația, ele creând predispoziții în diferite grade pentru sinteza unor idei, imagini noi. Aptitudinile vizează latura instrumentală și executivă a personalității, fiind cele care determină reușita în activitate. Aptitudinile speciale sunt acele categorii de aptitudini care mijlocesc performanțele supramedii în activitatea dintr-un anumit domeniu, cum ar fi: muzica, pictura, sportul de performanță, activitatea tehnică, de cercetare
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
creativității, elaborată de P.P. Neveanu și M. Roco: „creativitatea, ca formațiune sintetică de personalitate, dispune de o structură complexă, ce unifică în ordinea importanței motivația și orientarea specifică, imaginația și inteligența”. Cu alte cuvinte, nu este siguranța numai prin disponibilitățile instrumentale de care dispune subiectul, ci implică și resorturi interne specifice. Se cere o voință fermă, perseverență, deoarece progresele sunt astăzi mari în toate domeniile și este dificil să aduci ameliorări sau transformări radicale. Nici în artă marile talente n-au
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
depistarea și cunoașterea trăsăturilor temperamentale ale elevilor, a aspectelor pozitive și a limitelor fiecăruia, facilitând intervenția diferențială, flexibilă a învățătorului în vederea unei compensări temperamentale în cadrul activității instructiv - educative. În abordarea structurală și sistemică a personalității, aptitudinile sunt incluse în subsistemul instrumental al acesteia, care mai cuprinde: nivelul de pregătire și ansamblul deprinderilor, priceperilor și obișnuințelor, capacităților, potențialului creativ. Succesul activității de învățare este determinat de măsura în care elevii posedă modalități, instrumente eficiente de a executa, cu alte cuvinte, de nivelul
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
tehnica redării elementare a perspectivei și a desenării suprapuse a obiectelor din desen. De asemenea, serbările școlare, cercurile de creație de diferite tipuri devin preocupări de actualitate. La școlarul mic, jocul încorporează forme noi de fantezie și incită la activitatea instrumentală pentru joc. Pe parcursul micii școlarități, în strânsă legătură cu imaginația retrospectivă se dezvoltă și imaginația creatoare. Astfel, școlarul poate introduce modificări în subiectul unei povestiri, poate generaliza și comprima aspectul imaginilor, datorită influențelor proceselor gândirii și memoriei verbal - logice asupra
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
tehnica ca fiind „ideologia modernă”, iar Paul Ricoeur va exploata o posibilă legătură între știință și ideologie, pornind de la articolul Cunoaștere și interes a lui Habermas. Astfel, științele empirico-analitice ar fi animate de un interes tehnic sau de o acțiune instrumentală. Științele istorico-hermenentice, sunt puse în mișcare de un interes practic, al comunicării și înțelegerii interumane sau acțiunii comunicative; științele sociale, critice sunt și ele conduse de un interes: interesul pentru emancipare, autonomie și independență, numit de Habermas și autoreflecție. (cf.
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
celor doi autori, potrivit definiției date de ei, popoarele sunt cele care nutresc convingeri, iar comunitatea de securitate este construită la nivel transnațional. Se afirmă astfel, în subsidiar, că formarea încrederii nu este un proces la latitudinea unei instituții rațional instrumentale, cum este statul, ci a unui organism mult mai larg, cu o adevărată viață afectivă, cum ar fi societatea. Nu statul își redefinește identitatea, ci societatea care îl locuiește. Curente sociologice precum cel al interacționismului simbolic exercită o puternică influență
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
propune o tipologie a actorilor transnaționali bazată pe două criterii: structura internă și motivațiile diverselor tipuri de actori. Primul criteriu ne ajută să distingem între organizații formale (de la CTN la OING) și rețele, iar al doilea, între actorii cu motivații instrumentale și cei motivați să promoveze propria viziune despre binele comun. În plan teoretic, modelul constituie și un răspuns la tentativa realistă de a încorpora ascensiunea actorilor nestatali, fără însă a le conferi un rol semnificativ în sistemul internațional. Această viziune
ACTORI ÎN SISTEMUL INTERNAŢIONAL. In: RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
pe care o desfășurăm presupune schimbul de informații, adică procese și relații de comunicare. Ca fenomen social, procesul comunicării îi angajează pe oameni cu toată încărcătura lor psihică, ceea ce nu se întâlnește în lumea animală, unde are o semnificație pur instrumentală. Comunicarea pedagogică reprezintă procesul de transmitere a mesajului educațional, de la profesor la elev, cu scopul de a produce influențe și schimbări asupra comportamentului elevului din perspectiva obiectivelor pedagogice. Ea constituie baza procesului de predareînvățare evaluare. Comunicarea pedagogică presupune o interacțiune
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
numeroase cercetări, pentru descoperirea unor metode mai accesibile și mai eficiente pentru a înlesni preșcolarului cunoașterea tainelor muzicii la o vârstă fragedă. Un punct de plecare al autorilor, îl constituie sistematizarea și gradarea problemelor de bază, de teorie muzicală și instrumentală, pentru corecta însușire a deprinderilor instrumentale și o fidelă citire a unui text muzical. Majoritatea pedagogilor din țară și din străinătate agreează idea performanțelor artistice realizate la o vârstă fragedă. O problemă aflată mereu în atenția profesorilor de pian este
Abecedar pianistic by Marin P?nzariu, Ioana-Mina Enoiu-P?nzariu,Andrei Enoiu-P?nzariu. () [Corola-publishinghouse/Science/83213_a_84538]
-
mai accesibile și mai eficiente pentru a înlesni preșcolarului cunoașterea tainelor muzicii la o vârstă fragedă. Un punct de plecare al autorilor, îl constituie sistematizarea și gradarea problemelor de bază, de teorie muzicală și instrumentală, pentru corecta însușire a deprinderilor instrumentale și o fidelă citire a unui text muzical. Majoritatea pedagogilor din țară și din străinătate agreează idea performanțelor artistice realizate la o vârstă fragedă. O problemă aflată mereu în atenția profesorilor de pian este aceea legată de modalitatea efectuării inițierii
Abecedar pianistic by Marin P?nzariu, Ioana-Mina Enoiu-P?nzariu,Andrei Enoiu-P?nzariu. () [Corola-publishinghouse/Science/83213_a_84538]