2,029 matches
-
coarde, la care execuția se face, în mod obișnuit, cu arcușul. Viola modernă folosește patru corzi, acordate în cvinte perfecte. Viola este al doilea membru al familiei viorii, având un sunet mai grav decât vioara și mai acut decât violoncelul. Instrumentistul care cântă la violă se numește violist. Limba română cunoaște alte câteva denumiri pentru violă, întrebuințate mai ales când se face referire la instrumentul adaptat după necesitățile muzicii folclorice. Cu deosebire în Transilvania, viola este numită braci sau brace (comparație
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
viola este mai mare și mai dificil de controlat de către un copil; pentru ambele probleme, cel mai probabil se va opta pentru „rivalul” apropiat al violei - vioara. Totuși, dincolo de cei care studiază de la bun început viola, există un număr de instrumentiști care s-au axat mai întâi pe vioară, după care aleg viola și i se dedică sau cântă în paralel la ambele instrumente. Ușurința de a comuta între cele două este acordajul asemănător: cele mai grave trei corzi ale viorii
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
Johann Sebastian Bach, de asemenea foarte bun cunoscător al viorii și al altor instrumente. Bach prefera să interpreteze în cvartetul de coarde (două viori, violă și violoncel) la violă, pentru a fi poziționat în centru, de unde putea „dirija” către ceilalți instrumentiști, indicând mișcarea prin ridicarea sau coborârea gâtului instrumentului său în timp ce cânta. În continuare, iată câteva nume ale unor instrumentiști interpreți dedicați violei, și ale unora care cântă la violă în paralel cu alte instrumente:
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
cvartetul de coarde (două viori, violă și violoncel) la violă, pentru a fi poziționat în centru, de unde putea „dirija” către ceilalți instrumentiști, indicând mișcarea prin ridicarea sau coborârea gâtului instrumentului său în timp ce cânta. În continuare, iată câteva nume ale unor instrumentiști interpreți dedicați violei, și ale unora care cântă la violă în paralel cu alte instrumente:
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
este un proiect muzical de jazz/etno electronic, lansat în 2005 de către dirijorul și compozitorul Marcel Ștefăneț prin intermediul MediaPro Music. Ștefăneț a selecționat instrumentiștii, a compus muzică și a coordonat întreg proiectul. Astfel, a început să ia forma albumul cu același nume, care include 14 piese. Marcel Ștefăneț, omul din spatele , este un cunoscut instrumentist, compozitor și aranjor de muzică jazz și etno din Republică
Transbalkanica () [Corola-website/Science/309289_a_310618]
-
și compozitorul Marcel Ștefăneț prin intermediul MediaPro Music. Ștefăneț a selecționat instrumentiștii, a compus muzică și a coordonat întreg proiectul. Astfel, a început să ia forma albumul cu același nume, care include 14 piese. Marcel Ștefăneț, omul din spatele , este un cunoscut instrumentist, compozitor și aranjor de muzică jazz și etno din Republică Moldova. Conform propriilor declarații, el a început acest proiect din pură dragoste pentru muzica și nimic mai mult. Pe langă Marcel Ștefăneț, care mânuiește cu măiestrie vioară și violă, poiectul
Transbalkanica () [Corola-website/Science/309289_a_310618]
-
jazz și etno din Republică Moldova. Conform propriilor declarații, el a început acest proiect din pură dragoste pentru muzica și nimic mai mult. Pe langă Marcel Ștefăneț, care mânuiește cu măiestrie vioară și violă, poiectul reunește o echipă complexă de instrumentiști cu experiență: Codruț Farcaș, Geta Ciuiu, Anișoara Dabija, Natalia Proca (soliști); Andrii Ciorda și Igor Cuciuc (strigături); Cezar Cazanoi (flaut, fluier, caval); Valentin Boghean (cimpoi, fluier, caval); Radu Daud (clarinet, saxofon-sopran); Adam Stingă (trompeta); Valeriu Cașcaval (țambal); Igor Iachimciuc (chitară
Transbalkanica () [Corola-website/Science/309289_a_310618]
-
(n. 19 ianuarie 1930, Petrila, județul Hunedoara - d. 30 iunie 2015, București) a fost un muzician maghiar din România, dirijor, compozitor, instrumentist (violă) și profesor de dirijat orchestră. Cariera sa muzicală a fost strâns legată de Societatea Română de Radiodifuziune, unde și-a desfășurat activitatea din 1957. Începe studiile muzicale în orașul natal, Petrila. Studiază inițial vioara, cu Joseph Faubich. Urmează studiile
Ludovic Bács () [Corola-website/Science/309290_a_310619]
-
legată de Societatea Română de Radiodifuziune, unde și-a desfășurat activitatea din 1957. Începe studiile muzicale în orașul natal, Petrila. Studiază inițial vioara, cu Joseph Faubich. Urmează studiile liceale la liceul de stat din Petroșani. În timpul liceului este admis ca instrumentist în formația simfonică a orașului, condusă de profesorul Julius Horáček. Între anii 1948-1951 își continuă studiile la Conservatorul de muzică din Cluj, apoi, între 1951-1956, obține o bursă și urmează studii de perfecționare în Rusia, la Conservatorul de muzică „Piotr
Ludovic Bács () [Corola-website/Science/309290_a_310619]
-
urmează studii de perfecționare în Rusia, la Conservatorul de muzică „Piotr Ilici Ceaikovski” din Moscova. În 1957 a fost repartizat la orchestra simfonică a Radioteleviziunii Române, unde, nefiind liber nici un post de dirijor, a fost încadrat inițial pe post de instrumentist (violă). Din 1958 până la pensionare, în 1991, a avut o activitate neîntreruptă în radio, în calitate de dirijor și director artistic al "Orchestrei de studio Radio București", devenită, în 1990, "Orchestra de Cameră Radio". În 1966 fondează formația de muzică veche "Musica
Ludovic Bács () [Corola-website/Science/309290_a_310619]
-
amploare. Sub aspect armonic (acordic), rock-ul psihedelic se arată foarte bogat, atât ca varietate stilistică, cât și prin inventivitatea de care se dă dovadă. Se practică improvizația în concerte (dar și în studio, cu toate că mai rar), mulți interpreți fiind instrumentiști virtuozi sau cântăreți înzestrați. Armoniile vocale erau adesea stabilite sau modificate "ad-hoc", remarcabili în această direcție fiind artiștii americani Beach Boys (deja amintiți) și Jefferson Airplane. În plan ritmic, se observă aceeași diversitate ca în cazul armoniei, factor determinant pentru
Rock psihedelic () [Corola-website/Science/310400_a_311729]
-
ingenios mesaje de natură politică sau omagii ale unor subiecte cenzurate (droguri, sexualitate). Muzica instrumentală are o pondere mai scăzută decât cea cu versuri, însă semnificativ mai ridicată decât în cazul multor alte curente muzicale: datorită originalității sonorităților produse de instrumentiști apropiați de fanii lor, momentele și piesele instrumentale se vor bucura de un mare succes în această perioadă, ba chiar vor deveni un subiect de „onoare” pentru public. În anii nouăzeci, o dată cu începerea crizei atomizării în muzicile de consum (ramificarea
Rock psihedelic () [Corola-website/Science/310400_a_311729]
-
cifrajul corespunzător este I-II în Re major, cu al doilea acord drept sextă napolitană). Dacă interpretarea respectă indicațiile de tempo din partitură, durata totală a piesei este de aproximativ 7 minute. Partitura este destinată unei orchestre de 40-50 de instrumentiști, cărora se adaugă solistul la pian. Sunt notate:
Momentul muzical () [Corola-website/Science/310451_a_311780]
-
originală de subscripție pentru construirea teatrului (1817), și afișele trupei G.A.Petculescu, prima trupă profesională din Ardeal și Banat. Viața muzicală a orașuiui ia avânt prin crearea Reuniunii de Muzică și Cânt cu sediul în clădirea teatrului. Muzicieni vestiți instrumentiști și soliști din țară și de peste hotare și-au ținut concertele aici. Nu trebuie uitată contribuția deosebită a Liceului "Dragalina" din localitate prin corul de elevi cu o veche tradiție. Nicolae Lighezan, întâi învățător, apoi profesor de muzică la acest
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
începe să înregistreze din 1970. În perioada 1965 - 1972 continuă să înregistreze un EP și un LP cu frații Gore (în 1965, respectiv 1967) și două LP-uri cu orchestra condusă de violonistul Constantin Mirea, colaborând în această perioadă cu instrumentiști de prestigiu ca Nicolae Florian, Nicolae Vișan, Nicolae Crăciunescu și Marcel Budală. Începând cu 1973 practic toate înregistrările de până la sfârșitul carierei sunt realizate alături de formația lui Ion Onoriu, orchestră căreia se alătură mai târziu clarinetistul Mieluță Bibescu, trompetistul Costel
Gabi Luncă () [Corola-website/Science/305031_a_306360]
-
instrumental format din patruzeci de piese, dar și de un cor de treizeci de persoane. Discul a primit recenzii favorabile din partea criticii de specialitate, cântăreața grupului — Simone Simons, fiind apreciată pentru controlul să vocal, iar din punct de vedere muzical, instrumentiștii Epica au fost aclamați pentru climatul simfonic creat. În clasamentele de specialitate discul a obținut poziții modeste, notabil fiind debutul din Olanda, direct pe locul douăzeci și trei. Cel de-al cincilea album de studio al formației, intitulat "Design Your
Epica () [Corola-website/Science/305020_a_306349]
-
fost membru al Sideral. În vara lui 1968, el propune colaborarea cu Mondial și este primit în formație. Experiența dobândită cu Sideral îl va pune în conducerea - muzicală și organizatorică, a - formației. O problemă riscantă de organizare, prezența a doi instrumentiști la claviaturi se rezolvă de la sine, niciunul nefiind interesat de afirmarea ca virtuoz. Astfel, Romeo Vanica s-a concentrat pe pian, acustic sau electric (deținea un model primitiv de pian electric de producție Doina, numit claviton,) iar Mircea Drăgan a
Mondial () [Corola-website/Science/306139_a_307468]
-
română, franceza și rusă. Stilul său muzical este greu de definit, dar se încadrează între pop acustic, rock contemporan, alternative, jazz și soul, cu elemente inovatoare la nivelul compoziției și versurilor. Alexandrina apare adesea pe scenă alături de o trupă de instrumentiști, dar uneori își susține recitalul în formula voce-pian. În ceea ce privește preferințele sale muzicale, Tori Amos deține întâietate, cu care împărtășește trăsături precum sensibilitatea și versatilitatea vocii, virtuozitatea de a cânta la pian și sensibilitatea versurilor, pe alocuri absurde. Alți artiști care
Alexandrina Hristov () [Corola-website/Science/306336_a_307665]
-
în inimile fanilor și ale familiilor neîndreptățite de regim. Piesa „Exercițiu”, devine în scurt timp un hit și rămâne un cântec simbol al anilor ’90, datorită modului în care reflectă realitățile politice și sociale ale perioadei de tranziție. Cu aportul instrumentiștilor Dan Cimpoeru (chitară solo), Mihai Petrescu (bas) și Radu Gheorghe (tobe) lansează albumele "S-a votat Codul penal" (1992), respectiv "Evenimentul zilei... și altele" (1994). Din punct de vedere muzical, Sterian continuă linia rock de pe materialele precedente, apropiindu-se și
Valeriu Sterian () [Corola-website/Science/306424_a_307753]
-
tânărul compozitor Ion Aldea-Teodorovici. Din 1975 și până în 1981, când devine student la "Facultatea de compoziție și pedagogie a Conservatorului "G. Musicescu"" din Chișinău, activează în cadrul formației de muzică ușoară „Contemporanul” condusă de compozitorul Mihai Dolgan. Aici se produce în calitate de instrumentist, compozitor și solist. Tot în acești ani, lansează piesa „Seară albastră”, a cărei paternitate a fost disputată un timp între el și fratele său Petre Teodorovici, cu care semnase anterior câteva piese comune, începând cu această piesă, compozitorul a cunoscut
Ion Aldea-Teodorovici () [Corola-website/Science/305865_a_307194]
-
locul său în formație fiind luat mai apoi de Răzvan "Lapi" Lupu. Urmează în 1999 albumul "Vama Veche"; trupa pornește în turneul "Povestea merge mai departe", care se desfășoară în 15 orașe. Membrii formației urcă pe scenă alături de alți 6 instrumentiști - vioară, violoncel, percuție, flaut, chitară. Vama Veche era o trupă ce s-a dorit nonconformistă și deschizătoare de drumuri, iar acest lucru a fost cel mai bine ilustrat de cel de-al treilea album al lor, un album conceptual, o
Vama Veche (formație) () [Corola-website/Science/303455_a_304784]
-
prea mult”, “Satul de tot și toate”, “Sunt vinovat” (preluată și de Aurelian Temișan), “Ziua Schimbării”. “Cioară”, “Fără bani”, “Cântecul nebunului”, “Sunt foarte rău”. În 1999, “vechiul Krypton” își încetează activitatea, fiecare dintre membrii continuandu-si cariera muzicală indepenedent că instrumentiști, compozitori, producători muzicali sau manageri artistici. În anul 2000 Eugen Mihăescu reînființează trupa avându-l că solist vocal pe Răzvan Fodor. Cu un alt stil ( în continuare în marea sfera a rockului) formația se reinventează și recucerește inimile fanilor. În
Krypton () [Corola-website/Science/313019_a_314348]
-
adus destul de puține rezultate demne de interes critic (deși succesul la public, cu atât mai nespecialist decât muzicienii, era asigurat). Una dintre puținele formații care au realizat înregistrări ale unor piese originale reușite a fost Sideral, grup care a recrutat instrumentiști ce vor reveni mai târziu în formații de primă mână precum Sfinx și Mondial. Un grup de rock mai îndrăgit de conducerea politică a fost Sincron, a cărui repertoriu trimitea mai curând către muzica ușoară; Phoenix (numiți pe atunci "Sfinții
Muzică rock românească () [Corola-website/Science/313108_a_314437]
-
văduvă prin decesul primului ei soț, Manolescu Victor, fost avocat la P.T.T. A avut doi copii: Lindner Alexandru, născut în București la 12 mai 1940, inginer de îmbunătățiri funciare, și Lindner Cristina, născută în București la 8 august 1942, artist instrumentist. A decedat din cauza unui carcinom renal. Este înmormantat la Cimitirul Bellu din București, nu departe de un alt cunoscut aviator român, Gheorghe Bănciulescu. A absolvit școala primară în satul natal, liceul teoretic (secția reală) - primele 5 clase la liceul Ferdinand
Eduard Lindner () [Corola-website/Science/314521_a_315850]
-
scandal legat de promisă lor apariție în cadrul proiectului „Live Aid”. Programată inițial să apară în cadrul concertului de pe JFK Stadium din Philadelphia, TFF au anunțat în dimineața zilei respective (13 iulie 1985) că nu pot onora inivitatia din cauza plecării a doi instrumentiști ale căror contracte de colaborare expiraseră. În schimb, TFF au anunțat că vor dona o cotă din încasările concertelor de la Tokyo, Sydney, London și New York. Au urmat schimburi dure de replici cu Bob Geldof, unul din organizatorii și inițiatorii proiectului
Tears for Fears () [Corola-website/Science/314122_a_315451]