2,070 matches
-
ani. * „Ce legătură au toate acestea cu numărul 750 al unei reviste apăsate de povara elitismului?”, se Întreabă redactora-șefă a sărbătoritei reviste, referindu-se la viața de toate zilele, din România pre-europeană. Vechea și mereu noua prăpastie Între „popor” și intelectualitatea care pretinde, cu deșartă vanitate, a-l reprezenta, sau nici nu pretinde măcar așa ceva, pare să-și reitereze, din păcate, azi, tradiția și pagubele. „Ce legătură are cu evenimentul mediatic al acestei veri: «De ce se ceartă intelectualii»?” Concluzia devine strict
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
copil, se dedică, astfel, milioanelor de morți și tuturor celor care Își mai amintesc de ei.” Discursul de la festivitatea Nobel mi-a parvenit În zilele când aflam despre atacurile fățișe și voalate cu care presa și o bună parte din intelectualitatea maghiară primiseră vestea premiului, de mesajele electronice adresate Academiei Suedeze, „aservită conspirației mondiale evreiești”, de cererile de a se onora, În viitor, un scriitor „cu adevărat” maghiar, de reproșurile că atenția acordată Holocaustului ar jigni martirii anticomuniști ai revoluției din
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
într-o „tristă vrajă”, dar și al dorului de lumină și căldură („Lucească soarele până la ardere, / Pletele de foc pârjolească-se / La vâlvătaia sublimă a zilei”). Și chiar dacă uneori imaginile sunt abscons hermetice, o anume grație a sentimentului convertit în intelectualitate este transpusă mereu într-un vers armonic, cu repetiții ritmate dilematic și refrene muzicale. SCRIERI: Furăm trandafiri, București, 1967; Jumătate zeu, București, 1970; Adagio, București, 1973; Taina, Cluj-Napoca, 1976; Amiaza, București, 1978; Ceața, București, 1978; Poetica, București, 1981; Vârtejul și
DIACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
1919 și 8 ianuarie 1920, având subtitlul „Organ național-politic”. Proprietar-editor și director a fost Valeriu Braniște (1901-1919), iar pentru ultimele numere, Mihail Gașpar (1919-1920). Redactori responsabili sunt Corneliu Jurcă (1901-1915) și Nicolae Jugănaru (1916-1920). D. era purtătorul de cuvânt al intelectualității bănățene în perioada de pregătire a Unirii din 1918. În programul său, publicația se declară neaservită vreunei grupări politice, regionale sau confesionale. În paginile ei se află, alături de articole politice care marchează momente esențiale din perioada 1901-1920, studii și informații
DRAPELUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286866_a_288195]
-
consideră implicit autorul, singurele umane. Unul dintre ele este deschiderea În 1974 la Paris a primului club de body-building. Nu sunt omise, aidoma celebrului film al anilor nouăzeci pe care l-am amintit, Încrucișările Întâmplătoare dintre personaje și personalități ale intelectualității franceze (Jane, mama protagoniștilor - frații vitregi Bruno și Michel, dansează În tinerețe cu Sartre un be-bop și este frapată doar de urâțenia fizică a filosofului; Bruno Îl cunoaște pe Philippe Sollers când Îi propune spre publicare niște proze și eseuri
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
faptul că a primit responsabilitatea de a organiza Congresul mondial de sociologie în 1939. Pe plan intern, Școala de la București a devenit o mișcare națională. Sociologia a ieșit din perimetrul izolat academic și a cuprins largi segmente, nu numai ale intelectualității românești. Țărănimea a fost în mod special receptivă la acțiunea sociologică de ridicare a satului. A doua moștenire: Gusti a lansat o direcție de dezvoltare a sociologiei care s-a dovedit a fi larg acceptată în prezent; dincolo de cadrul teoretic
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dar mai ales trebuiau convinși actorii sociali să utilizeze în practica socială aceste noi repere. Prima operație a fost aceea de a repoziționa forțele sociale: de partea progresului se găseau clasele sănătoase ale națiunii (muncitorimea în alianță cu țărănimea săracă), intelectualității rezervându-i-se șansa să-și revizuiască conștiința, să treacă printr-un purgatoriu și să adere la noua putere. Discursurile oficiale, articolele de direcție invitau intelectualitatea să înțeleagă sensul istoriei (cuvintele de ordine erau „democrație” sau „lumina”), să aleagă calea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
partea progresului se găseau clasele sănătoase ale națiunii (muncitorimea în alianță cu țărănimea săracă), intelectualității rezervându-i-se șansa să-și revizuiască conștiința, să treacă printr-un purgatoriu și să adere la noua putere. Discursurile oficiale, articolele de direcție invitau intelectualitatea să înțeleagă sensul istoriei (cuvintele de ordine erau „democrație” sau „lumina”), să aleagă calea cea dreaptă, să nu refuze adevărul. Farul și călăuza, direcția o dădeau știința și arta sovietică, iar Sadoveanu anunța profetic că „Lumina vine de la răsărit”. Intelectualii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
încredințează sarcina să lămurească țăranii neștiutori despre avantajele colectivizării și să lupte pentru întemeierea unor gospodării colective) și romanele șantierului, realizate după scheme cognitiv-acționale de proiectare-realizare a unui vis, după un model ideal). Nu lipsesc nici eroii provenind din rândurile intelectualității, care înțeleg să trăiască „în miezul unui ev aprins” și să lupte împotriva colegilor lor decadenți, influențați de practici mic-burgheze. În romanul lui Al. Siperco, N-a fost în zadar, o eroină de acest tip perorează, referindu-se la frumusețea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
are loc o „schimbare la față” a sa, el se declară pătruns de cuvântările și îndemnurile Cârmaciului și se transformă în interpret și propagandist al ideilor acestuia. Volumul de publicistică Lumea de mâine (1973) este plin de declarații de fidelitate („intelectualitatea vi se încredințează dumneavoastră”) și încercări de a găsi semnificații simbolice în gesturile Conducătorului, amestecă sinceritatea cu oportunismul, versalitatea cu promiscuitatea morală. După ce i se permite înființarea Cenaclului Flacăra, rolul sau de „educator” în promovarea „culturii naționale” crește considerabil, el
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
utilizat ulterior cu consecvență. Publică, în anii ’80 și ’90, mai multe romane, într-un ritm destul de susținut. Romanele scrise de C. sunt asemănătoare între ele prin tematică, viziune și modalitate narativă. Mediul social investigat este de regulă cel al intelectualității - cu ascendență rurală - din deceniile postbelice (medici, cercetători, juriști, studenți ș.a.). Incursiunile în lumea satului dintr-un trecut mai apropiat sau mai îndepărtat sau chiar din prezentul marcat de modernizare nu sunt extinse cantitativ, dar oferă pasaje dintre cele mai
CATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
mobilier (de exemplu, salonul lui Saferian), învederând un vrednic urmaș al lui Balzac, și mai ales portretul, gen în care C. excelase dintotdeauna. De astă dată însă portretul este șarjat până la caricatură. Mai toate personajele, în afară de majoritatea membrilor „mișcării”, aparțin intelectualității universitare sau înaltei societăți. Ei sunt conformiști ca Gaitany, fricoși ca Suflețel, ariviști ca Gonzalv Ionescu, paranoici ca Hagienuș, impostori ca Pomponescu, poltroni ca Gulimănescu, naționaliști „rumâni” ca Hangerloaica, aristocrați care ajung aventurieri de două parale ca Hangerliu. E, în
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
axe în jurul cărora s-au derulat procesele de modernizare a societății românești: context internațional (dependență de imperii, nivel economic scăzut în raport cu cel din Occident, presiunea țărilor dezvoltate asupra societății românești), întârzierea unor reforme economice și sociale cerute de procesul modernizării, intelectualitate modernă în curs de formare, alcătuită cu precădere din umaniști, nivelul scăzut al științei și tehnicii, intersecția în spațiul românesc a unor influențe divergente. Principiul metodologic adoptat de autor rămâne evidențierea contradicției dintre aspirația către o modernizare cât mai rapidă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
pentru eliberarea din nou a Basarabiei, După abdicarea regală, Universitatea în exil a Europei Libere, 1952; Pamfil Șeicaru, Este posibil un partid creștin în România, 1960), și memorandumuri, luări de poziție, întâmpinări către forurile occidentale, mărturii ale atitudinii ferme a intelectualității din exil pentru a determina luarea unei poziții juste a Occidentului față de România. În această suită se înscrie Memorandumul adresat reprezentanților Statelor Unite, Marei Britanii și Franței, redactat de căpitanul în rezervă Pamfil Șeicaru, publicat în 1952: „Cine poartă răspunderea schingiuirilor
ALMANAHUL PRIBEGILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285290_a_286619]
-
labirintică, în limba română? În plus, una în care nici nu mai era nevoie de "traducerea" simbolurilor la final pentru a fi înțeles mesajul critic. Mentalitatea sa este, să nu uităm, una pragmatică. E vorba de un pragmatism comun întregii intelectualități din sud-estul european, după cum demonstrează Virgil Cândea: "Realismul medieval al gânditorilor bizantini se transforma la urmașii lor într-un pragmatism..."14. Prin urmare, la ceva tot îi slujea manuscrisul Istoriei ieroglifice. Așa cum, sesiza același editor al operei cantemiriene, graba de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Evului Mediu care lovea în supremația Bisericii, explicând de ce a fost excomunicat de Papă în două rânduri. Înflorirea științei sub Frederic al II-lea s-a datorat și numeroaselor privilegii acordate studenților și importanței deosebite pe care a acordat-o intelectualității timpului. Monedele sale („augustalii”, cu portretul său, iar pe revers acvila înconjurată de numele său, „Fredericus”) trădează un gust artistic rafinat, cu dragoste de frumos și spirit umanist. Forța Universității din Salerno a constat și în faptul că ea a
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
curge aceeiași lacrimă fierbinte./ Dar viața merge înainte... O familie de boieri liberali Constantin Ilaș: La instaurarea regimului politic comunist cei din conducerea sa au vrut distrugerea elitei societății pe orice nivel se afla ea: elita politică, a satelor, a intelectualității, a artiștilor ș.a.m.d. Elita a avut cel mai mult de pierdut prin schimbarea regimului politic și de aceea era potențial opozantă. De aceea cred că familia dumneavoastră a fost vizată: odată pentru că aveați mult pământ și apoi erau
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
îmi amintesc, mă ia o durere câteodată... Atunci eram o țară de nimic, domnule. Eu eram în fond un copil, dar am stat cu oameni grei: cu facultate, cu călătorii prin străinătate, știau 4-5 limbi, oameni cu cultură. Au distrus intelectualitatea. Cei care au trecut pe la Aiud, pe la Sighet, pe la Pitești... a fost o nenorocire. Și toate astea nu s-au putut face decât cu niște criminali fără credință. C. I.: Singura răzbunare legitimă este prin memorie, să știe copiii dumneavoastră
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nu pământ Când nu vom mai putea răbda, Când foamea ne va răscula, Hristoși să fiți nu veți scăpa, Nici în mormânt!" Atent la psihologia maselor, Tudor Arghezi avea să zugrăvească și el fraternizarea cu țăranii a muncitorimii și a intelectualității, scăpându-i de tragerea la răspundere de către justiție: „Doi câte doi, sătenii răzvrătiți Aveau să fie puși... să-și sape groapa șimpușcați. Căprarul se lăsase dus de gând, Când gropile erau gata, Trăgea cartușule în vânt, Făcându-i pe țărani
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Negri, pe Al. Xenopol, C. Dumitrescu - Iași care trăiau, generația care îi avusese ca înaintași imediați pe Kogălniceanu, C. Negri, V. Pogor, Petre Carp, T. Maiorescu, T. Rosetti și era natural să trăiască în asemenea convingeri. Iar lașul, comoară a intelectualității, Bârladul de unde provenea și însemna multă istorie scrisă, dar mai ales nescrisă, constituiau pentru el un izvor de idei nesecate pe care el înțelegea să le împărtășească cu dărnicie, dar și cu înțelepciune înțeleasă. „Născut sub Regulamentul Organic, când sentimentul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
unei țări, precum și gradul de dezvoltare pe care aceasta l-a atins. Autoritatea papalității aflată la apogeul său s-a datorat existenței unui cler european cunoscător de limbă latină, precum și a unei concepții asupra lumii împărtășită practic unanim; conform acesteia, intelectualitatea bilingvă, mediind între limba locală și latină, mijlocea între pământ și cer. Declinul treptat și neomogen (mai întâi în Europa occidentală, ulterior pretutindeni) al reperelor interdependente care au stat la baza societății medievale, sub impactul schimbărilor economice, al descoperirilor (sociale
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
majoritatea teoreticienilor marxiști, Gramsci consideră că cele două elemente au înțeles doar dacă sunt analizate împreună. Schimbarea bazei este posibilă prin schimbarea suprastructurii: Gramsci consideră că, pentru ca răsturnarea sistemului capitalist să fie posibilă, clasa muncitoare trebuie să-și creeze propria intelectualitate, capabilă să impună o contrahegemonie, pentru ca ulterior să constituie un nou bloc istoric. Ideile gramsciene au exercitat o puternică influență asupra economiei politice internaționale. În domeniul Relațiilor Internaționale, ele sunt vizibile mai ales datorită operei lui Robert Cox, care a
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
România a avut cea mai spectaculoasă dinamică (o creștere de 710 ori între 1939 și 1947; de la 1.000 la 710.000 membri). După părerea mea, tocmai această creștere uriașă demonstrează oportunismul masiv al românilor. Totodată, țin să subliniez că intelectualitatea românească a fost dintotdeauna predispusă la compromisuri, slugărnicie și lașitate, indiferent de regimul dictatorial existent: carlist, legionar, antonescian, comunist. Dăm doar un singur exemplu: numărul omagial din iunie 1940 al Revistei Fundațiilor Regale în care avem nenumărate expresii tipice cultului
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
amintim de proiectul acelei sinteze internaționale de istorie universală care avea ca idee centrală rolul esențial jucat de Orient (Bizanț) în evoluția Europei (îndeosebi în Evul Mediu). Iată de ce cred că nu se poate scuza sau atenua oportunismul cras al intelectualității noastre, mult mai încetățenit și mai acceptat de români în raport cu popoarele din alte state foste sateliți ai URSS (Ungaria, Polonia, Cehoslovacia). Așa cum am arătat la început, tradiția „bizantină” și-a pus amprenta incriminantă și în cazul perceperii dictaturii comuniste și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
spuse la plenară, că PCUS pășește pe un drum periculos”. La rândul său, Vadim Medvedev subliniază că atitudinea manifestată în țările socialiste față de procesul de restructurare inițiat în Uniunea Sovietică a fost diferită. Dacă la nivelul opiniei publice, în mediul intelectualității, acest proces a fost primit cu interes și entuziasm, la nivelul conducerii starea de spirit era alta. „Cu conducerea acestor țări care pășiseră deja pe calea reformelor - Ungaria, Polonia, Gorbaciov a stabilit o înțelegere reciprocă bună. Dimpotrivă, conducătorii țărilor cu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]