9,535 matches
-
Tristan. El este pur și simplu Ragaiac și, doar astfel, fiind ceea ce este, instaurează convingător o nouă tipologie masculină, aceea a fantasmatorilor de marcă, tulburători și vrednici să fie iubiți.” Un scurt comentariu: „aleșii” scriitoarelor intervievate sunt personaje din proza interbelică. Să fie acesta un semn că prozatorii de azi nu mai creează personaje memorabile de acest tip? Și-au pierdut ei, oare, știința de a iubi sau pe aceea de a descrie iubirea?
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3478_a_4803]
-
poetului si eseistului Nichifor Crainic si care a fost generată de un articol privitor la posteritatea lui Ion Theodorescu-Sion, publicat în revista Glasul Patriei, revistă destinată, în exclusivitate, românilor din exil. Epistola e, de fapt, o zguduitoare confesiune despre România interbelică, despre pictorii ei si, apoi, despre unele realități incomode create de un sistem acultural, opresiv si intolerant. Misivele lui Pamfil Șeicaru existente în arhive publice si particulare, cât si în marile biblioteci ale României, se cuvin a fi publicate în
Noi contribuții despre epistolograful Pamfil Șeicaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6340_a_7665]
-
a cărei nostalgie bântuie fără contenire, forfotește pretutindeni în paginile cărții. Istoria, punctul de fugă al romanului, va atrage spre lectură oameni pe care nu-i captează în mod obișnuit ficțiunea - pasionații de istorie, cu pliurile ei, îndrăgostiții de România interbelică. Dar cei fascinați de ficțiune găsesc topite miraculos într-o singură carte, de peste 440 de pagini, aventurile unui om căruia istoria îi fracturează viața, istorisirea unor iubiri, suita de inițieri ale unui străin în „misterele Bucureștiului”. Felix Kanmacher își găsește
Descântec fabulos despre o Românie pierdută by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3491_a_4816]
-
cu uluitoarea forță a iubirii biruind spațiu și timp. Mi-a amintit de altă iubire din Creanga de aur de Mihail Sadoveanu: Kesarion Breb își trimite umbra la asfințit să ajungă aproape de împărătița Maria. Romanul lui Jan Koneffke reînvie România interbelică, unde caruselul istoriei amestecă ame- țitor comedia și tragedia, realul și fantezia. Nu rezist ispitei de a cita calamburul unei distinse scriitoare și traducătoare, care a îmbrăcat splendid în straie românești pe autorii nobelizați din spațiul de limbă germană: Jan
Descântec fabulos despre o Românie pierdută by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3491_a_4816]
-
nu numai în plan literar. S-a dedicat, la fel ca Maiorescu, și unor acțiuni politice, neajungând ca el, ce e drept, ministru și prim-ministru, dar ajungând deputat. Ca membru al P.N.Ț. și-a reprezentat partidul în Parlamentul interbelic, revenindu- i onoarea de a rosti acolo cuvântarea de răspuns la mesajul Tronului. În 1930, când faptul acesta se întâmpla, Vladimir Streinu era deputatul cel mai tânăr din Parlamentul de atunci. Ca om politic, Vladimir Streinu și-a exprimat poziția
Vladimir Streinu, altă ipostază by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3501_a_4826]
-
pe care acesta le proiectase; editorul trebuie, dacă dorește să nu falsifice profilul operei, să nu prezume structuri și conținuturi, înainte ca întreaga moștenire a scriitorului să fie tipărită. Dăltuiri datorează mult, desigur, și excepționalei expertize în materie de presă interbelică a lui Marin Diaconu. Fericită este întâlnirea dintre această experiență și cunoașterea aprofundată a vieții și operei lui Radu Stanca, pe care o demonstrează Anca Sîrghie. Chiar și numai identificarea a 280 de pagini inedite ar fi fost un mic
Radu Stanca inedit by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3580_a_4905]
-
cu foi liniate de caiet, cu„peană”și călimară , precum vechii dieci blăjeni, cerceta și conspecta articole și studii din periodicele revenite la Blaj. Al. Todea îl felicită pentru organizarea acestor cărți de către vechiul director al Bibliotecii blăjene din perioada interbelică; în 1979, se împlineau 225 de ani de la deschiderea Școlilor Blajului și Manciulea îi trimite un documentat istoric episcopului. La primirea acestuia mulțumirile sunt secondate de elogiul școlilor și dascălilor Blajului;„Socotesc, după o privire amănunțită a schiței, că este
Cardinalul Alexandru Todea în pagini de corespondență1 by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3595_a_4920]
-
loc pe care Blaga și-l dorea cu mare ardoare, și unde a ajuns, la 7 noiembrie 1927. Urmare a clasării documentelor diplomatice, am spune că, în parte chiar defectuoasă, efectuată de lucrătorii din Arhiva Ministerului Afacerilor Străine, în perioada interbelică, documentul de față, care pune în evidență acordarea ordinului de decorare, semnat de Suveranul României, se află numai „dosarele pragheze”. La el, exegeții și biografii lui Blaga n-au ajuns, rămânând necunoscute aceste aspecte până azi. Mai remarcăm faptul că
Distincția regală acordată de Ferdinand lui Blaga by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/3806_a_5131]
-
a atitudinilor sale publice. În ansamblu, avem un mozaic de registre, cu luări de poziție în legătură cu scena politică din România acelor ani, elogii ale unor personalități (Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Moshe Idel, Umberto Eco, Elie Wiesel), critici ale extremismului legionar interbelic, recenzii de carte, povestiri-parabolă. Sunt de amintit și textele in memoriam, semnate de intelectuali care l-au cunoscut pe Culianu, sub o formă sau alta: Șerban Anghelescu, Dana Șișmanian, Radu Portocală, Dan Laurențiu, Dorin Tudoran și Vladimir Tismăneanu. Aș vrea
Reflecții (in)actuale by Adrian G. Romila () [Corola-journal/Journalistic/3813_a_5138]
-
la început a fost cuvântul”: „Cred în miracolul cuvântului care dă lumii un trup.” Oare îl va fi citit pe „cernăuțeanul” Eminescu: „Limba este stăpâna noastră. Din mii și mii de vorbe consistă a noastră lume.”? Sau pe contemporanul ei, interbelic, Heidegger: „Limba este loc de adăpost și locaș al esenței omului”? Marile spirite se întâlnesc pe aceleași culmi de gândire. E multă liniște datorată spațiilor albe dintre cuvinte. Polifonia eului stă într-un raport de determinare față de cuvinte. Ritmul și
Rose Ausländer în „grădina visului fără somn“ by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/3817_a_5142]
-
religioasă, lucrarea fiind cea de-a treia concretizare a poetului. Prefața aces tui volum este semnată de același critic, Alexandru Firescu: Dumitru Paraschivescu urmează o tradiție a celei mai adevărate literaturi religioase, care s-a scris la noi în perioada interbelică. Poetul se închină vibrant și adevărat la iconostasul unei doc trine religioase. Poezia, Ridică-te, iubire, este relevantă în acest sens, din care extrag ultima strofă: Ridică-te, iubire, peste moarte! / Pentru trecut, prezent și viitor! / Să îngro păm tristețile
Un poet total, cu operă de Altar. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Memoirs/93_a_115]
-
inauguratoare, de la începutul lui 1952, în care Mihail Sadoveanu a citit o proză, sau aceea din 1956 în care a fost decorat Bacovia la 75 de ani, în prezența lui Arghezi, proaspăt reabilitat, și a altor mari scriitori din generațiile interbelice. Nimeni dintre cei prezenți acum în sală n-a mai avut șansa de a participa la aceste dintâi manifestări literare. O a doua perioadă bine marcată din istoria Casei Monteoru și a USR a fost aceea din deceniul și jumătate
Adio la Monteoru! by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3753_a_5078]
-
că fac realism socialist i-ar discredita sau, oricum, i-ar dezavantaja. Deci nu o mai spun. Noua generație de critici are de luptat încă din anii ’62, ’63 pentru reimpunerea criteriului estetic, pentru înlăturarea falsificărilor, pentru refacerea legăturilor cu interbelicul, pentru contacte cu Occidentul, adoptând strategii care azi pot genera semne de întrebare. De ce, de pildă, în epocă, atâtea discuții despre „realismul nețărmurit”, conceptul lansat de Roger Garaudy în cartea sa din 1963, cu ecouri atât de prompte, această carte
Luptele criticii literare by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3779_a_5104]
-
marchează o răscruce în destinul politic al României. Efectele sunt vizibile cu ochiul liber: complicarea dosarelor MCV și Schengen, ca și amânarea proiectului de intrare în zona euro", a scris Criști Preda. USL- democrație mimata? "La fel ca în perioada interbelică, echipa politică a primului ministru a fost votată de o majoritate covârșitoare. Matei Dogan numea sistemul acesta “democrație mimata”, fiindcă aveam de-a face nu cu guverne parlamentare, ci cu parlamente guvernamentale. USL caută, de fapt, reînvierea - într-o nouă
Preda atacă USL, după un an de guvernare by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/37868_a_39193]
-
merită o discuție și o analiză aparte, cu alte cuvinte, o sistematizare. Așa cum s-a mai scris, dificultățile de plasare a operei steinhardtiene într-un context „generaționist” sau într-o familie spirituală, dincolo de asociațiile gratuite, sunt evidente. Amic cu marii interbelici, pe care i-a și parodiat sclipitor în volumul său de debut, trecut printrun doctorat în drept și printr-o redutabilă activitate publicistică politică și culturală, prins în vâltoarea anilor ’40 și în cea a stalinizării, interesat de formula romanului
N. Steinhardt și genul eseistic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3787_a_5112]
-
că fracturile identitare ori spirituale, incongruențele, discontinuitățile nu ar traversa acest scriitor unic în peisajul literar românesc. Dimpotrivă, depun mărturie: intelectualul laic și cel credincios, scriitorul și martirul, evreul și creștinul, cosmopolitul și autohtonistul, homo aestheticus și homo religiosus. Eseistul interbelic și eseistul postbelic. Nuanței catafatice evreiești din Eseuri despre iudaism, de pildă, i se va alătura mai târziu componenta apofatică ortodoxă. Ideea esențială este că eseistica lui N. Steinhardt, recuperată în integralitatea ei, ne restituie și complexitatea gândirii acestui scriitor
N. Steinhardt și genul eseistic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3787_a_5112]
-
va alătura mai târziu componenta apofatică ortodoxă. Ideea esențială este că eseistica lui N. Steinhardt, recuperată în integralitatea ei, ne restituie și complexitatea gândirii acestui scriitor, astăzi, de prim raft, al literaturii române. „Ruta“ unui potențial studiu, de la unidimensionalitatea eseului interbelic catafatic la bidimensionalitatea eseului postbelic (apofatic + catafatic), marcat - să o recunoaștem - de fascinația pentru credința creștină, mai are de surmontat și alte obstacole: în primul rând, dificultățile de decupare a operei eseistice din ansamblul de note, amintiri, recenzii, articole 3
N. Steinhardt și genul eseistic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3787_a_5112]
-
în schimb, pe aceea hedonistă, a unui entuziasm militant. O posibilă tipologie, la prima vedere, a - atât de pestrițului - eseu steinhardtian, e greu de întocmit, dar s-ar putea pleca și de la o schiță precum aceasta de mai jos: ESEUL INTERBELIC („BURGHEZ”): ESEUL POLITIC (Liberalism, Evoluția politică a lui André Gide etc.) ESEUL SOCIOLOGIC (Eseuri despre iudaism) ESEUL CRITIC (Elementele operei lui Proust, Neoclasicism? Neotradiționalism?) ESEUL POSTBELIC : ESEUL TEOLOGIC (Dăruind vei dobândi ) ESEUL „DISEMINAT” ȘI NOTAȚIA ESEISTIC| (Jurnalul fericirii 4, Eseu
N. Steinhardt și genul eseistic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3787_a_5112]
-
au evitat, de regulă - ca reacție la politizarea din anii ’50 a istoriei literare - contextul operei în favoarea eseisticii imanentiste. Or, critica practicată de acest simpatizant al „criticii complecte” la care visa G. Ibrăileanu, pare situată mai degrabă în descendența lovinescianismului interbelic. Pe de altă parte, Simuț e unul dintre puținii critici optzeciști centrați pe istoria literară tradițională, deschisă eventual spre psihocritică, dar fără idiosincrazii ideologice sau veleități teoretizante. Cel mai recent volum al său, Vămile posterității, se înfățișează ca un șantier
Istoricul literar, canonul și politicul by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3786_a_5111]
-
ar fi fost evoluția scriitorului mort peste puține zile în capitalul său Accident; n-ar fi fost cu totul imposibil ca acesta să se alinieze pînă la urmă cedărilor la care s-au pretat personaje dintre cele mai simandicoase ale interbelicului, dar integra sa conduită nu ni se pare a îndreptăți contondenta sentință a unui Petre Pandrea, cum că „Mihail Sebastian jucase la mai multe mese (și) avusese mai multe fețe”. Jucase, firește, la mai multe mese pe care i le-
Mihail Sebastian mîntuit? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3646_a_4971]
-
primar pentru o singură zi. S-a întâmplat în 1990. De asemenea, de pe blogul lui Ștefan Bădiță aflăm că orașul a avut primul aeroport al Regatului României, de unde s-a efectuat prima cursă aeriană cu pasageri, în 1926. În perioada interbelică, a fost cel mai cunoscut oraș din România. A fost distrus de mai multe ori de către americani, otomani, greci, ruși, tătari, nemți. Dacă ar fi organizat ca zonă metropolitană ar deveni al 2-lea oraș al României ca număr de
Orașul din România care a avut un primar pentru o singură zi by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33810_a_35135]
-
la televizor mai multe filme bazate pe romanele Agathei Christie, toate cu Hercule Poirot. Am constatat că enigma și intuițiile genialului detectiv de origine belgiană mă interesează mult mai puțin decât fundalul social, fie că acțiunea se petrece în Anglia interbelică, fie în colonii. E vorba de o lume definitiv dispărută, de o Atlantidă scufundată și de neregăsit pe hartă. Subiectul majorității filmelor sau romanelor care le-au stat la bază este naiv, ca și Poirot, simpatică păpușă mecanică semănând cu
Zece negri mititei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3410_a_4735]
-
diversitate stilistică, și asta în condițiile în care cenzura ideologică rămâne încă activă” în prima jumătate a perioadei antologate. Un excurs de istorie literară identifică etape. După perioada de consolidare a modernismului românesc și încheierea unui ciclu odată cu marii poeți interbelici Blaga, Arghezi, Bacovia, Barbu, schimbarea criteriului poetic se petrece mai întâi prin reactivarea avangardismului și afirmarea celui de al doilea val suprarealist, reprezentat de Gellu Naum, Virgil Teodorescu și Gherasim Luca; apoi, momentul „Cercului literar de la Sibiu”, cu Ștefan Aug.
Antologie de poezie română contemporană în limba spaniolă Miniaturas de tiempos venideros by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3147_a_4472]
-
și o transformă în anexă a propagandei de partid. Revolta nu întârzie să apară, primele semne venind dinspre poeții „Stelei”, revista condusă de A.E. Baconsky, „el însuși un proletcultist în primii ani ai publicației”. Repunerea în circulație a marilor interbelici și traducerile masive din literatura universală fac posibilă irumperea generației ’60. Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Ioan Alexandru, Cezar Baltag, Adrian Păunescu, Ileana Mălăncioiu, Gabriela Melinescu, Constanța Buzea, Mircea Ivănescu, Ion Pop ș.a. au în comun „conștiința tare a
Antologie de poezie română contemporană în limba spaniolă Miniaturas de tiempos venideros by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3147_a_4472]
-
Ion Buzași Între profesorii secundari din Transilvania interbelică, Emil Precup ocupă un loc proeminent. Originar din mândra Țară a Năsăudului, din Chiuza, fiu de preot, s-a născut în 1887. A copilărit la Rebrișoara, vatra Mureșenilor, unde tatăl său, preotul Anton Precup, s-a mutat ca slujitor al
Prima monografie despre Creangă by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3158_a_4483]