4,226 matches
-
timp. Dorința de a lega fire translucide de membrele politicienilor astfel încât actul politic să fie foarte prietenos? Nimic nou, iarăși. Anul 2012, de altfel, a fost nu mai puțin agitat și bogat în evenimente care să demonstreze încă o dată această interferență deloc recomandată între politic și media. Ne referim la referendumul pentru demiterea președintelui din 29 iulie 2012 care a fost în atenția presei, atât din țară cât și internațional, pentru o perioadă de câteva luni. De altfel, nici în timpul alegerilor
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
de județe specificat în lege, poate vom vedea televiziuni care să se numească „X TV - Aripa Tânără”, de exemplu. Chiar dacă nu va fi fost prezentă ca intenție de la început, printr-un efect pervers s-a ajuns la situația în care interferența funcțională dintre partide și presă - în starea de confuzie cronicizată - s-a transformat în suprapunere a funcțiilor. Incapacitatea formațiunilor politice de a-și stabili o bază minimală de interese proprii comune le-a adus în situația în care zona de
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
poate consulta conștiința sau buzunarul chiar cu televizorul deschis. Cel puțin în cazul referendumurilor se constată, de asemenea, că presa decide în bună măsură rezultatul. Pentru o parte a funcțiilor indicate în teoria politică în dreptul partidelor politice, este de înțeles interferența cu mass-media. De altfel, nici Montesquieu nu postula separația absolută a celor trei puteri în stat. În capitolul imediat următor celui în care prezintă principiul separației puterilor, autorul francez subliniază că între ele trebuie să existe zone de contact pentru că
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
tocmai această dorință, deseori neconștientizată. Dacă în Statele Unite formarea opiniei publice de către comunitatea corporațiilor este înscrisă într-un mecanism al organismelor non-profit care depind, deși nu în mod declarat, de veniturile pe care le asigură marile corporații, în spațiul românesc interferența dintre factorul economic și cel politic devine evidentă în spațiul mass-media, anihilând într-o oarecare măsură capacitatea cetățeanului de a reacționa conștient și consecvent la o situație pe care, de altfel, o percepe ca fiindu-i potrivnică. Ca să concluzionăm într-
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
enervez pe Gabriel Liiceanu. [...] Ironiile lui Andrei Pleșu la adresa revistei Observator cultural și a conducerii sale sunt o cale foarte sigură de a duce discuția într-o zonă unde doar părerea sa contează. (OC, 9-15.II.2006). 2.2.3. Interferențe cu alte clișee recente - Pe zonă se substituie clișeului pe probleme (vezi infra 3.2.): Consilieri pe zona de comerț exterior. (Radio BBC România, 5.IV.2006). - Termenul zonă, în sensul său concret, începe să fie concurat de areal: Problemele
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
tendințelor actuale din domeniul operatorilor impreciziei. În limba actuală, în limbajul colocvial curent, alde a păstrat toate valorile deja înregistrate în limba mai veche și în graiuri, adăugându-le însă unele noi. Uzul său s-a extins ca urmare a interferențelor de registre (prin prezența elementelor populare și colocviale în limba presei, în limbajul standard etc.) și a unei tendințe de specializare a mijloacelor de marcare a distanței ironice. În cele ce urmează, ne propunem să urmărim funcționarea operatorului alde în
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
cea mai naturală situație de dezvoltare a limbajului; garantează integrarea emoțională a acestuia; presupune spontaneitate din partea partenerilor deoarece limbajul rezultă totdeauna din sentimentele și interesele lor; echilibrează raportul dintre limbajele expresiv și receptiv; implică o rafinare continuă a Înțelesurilor prin interferențele și interacțiunile care se ivesc ; presupune angajarea atitudinilor partenerilor de discuție, ajustarea și flexibilizarea lor; solicită o anticipare continuă a comportamentelor pentru că scopul celor angajați În discuție este de a se Înțelege Între ei și de a se face ei
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
ȘI PERSPECTIVE 2.1. Mediul de securitate actual Armata este o reflexie, la scară mică, a întregii societăți, a schimbărilor produse în aceasta. În același timp, armata poate să influențeze evoluția societății și să contribuie la rezolvarea diverselor ei probleme. Interferențele între mediul civil și cel militar sunt mai pregnante, lucru reflectat de altfel și de subțierea barierelor dintre profesia militară și celelalte profesii. Funcțiile sociale pe care armata le îndeplinește în societate reprezintă un alt factor social cu rol determinant
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
garnizoana Iași, Consiliul Județean Iași are cele mai strânse legături cu Centrul Militar Zonal Iași, nu atât prin relația administrativă determinată de cadrul legislativ în vigoare, cât mai ales datorită rolului pe care această structură îl are la nivelul județului, interferența cu societatea civilă, instituțiile publice și operatorii economici, și numeroaselor activități organizate și desfășurate în comun. Merită menționat faptul că Centrul Militar Zonal Iași îndeplinește un rol cheie atât pe timp de pace, cât și în situații de criză sau
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
un set de experimente de optică care pot fi realizate atât la nivel începător, dar și la nivel avansat al elevilor de gimnaziu și liceu. Experimentele prezentate caută să reliefeze fenomene optice studiate în învățământul preuniversitar: reflexia, refracția, reflexia totală, interferența, difracția și polarizarea luminii. Capitolul II, pentru evaluarea cunoștințelor, conține un set de teste de evaluare sumativă care sunt utile elevilor de liceu care se pregătesc pentru bacalaureat, dar și celor care participă la concursuri școlare. Capitolul III conține documentare
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
descrise mai sus și modul de lucru, dar și lungimea de undă când se cunoaște constanta rețelei. Dacă pe o rețea de difracție este incidentă o undă monocromatică, are loc un fenomen complex: difracția luminii produsă de fiecare fantă și interferența luminii provenite de la toate fantele. În esență, atât difracția, cât și interferența, sunt fenomene de compunere coerentă a radiației; deosebirea dintre ele este mai mult de natură teoretică și este dată în principal de întinderea spațială a surselor de la care
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
când se cunoaște constanta rețelei. Dacă pe o rețea de difracție este incidentă o undă monocromatică, are loc un fenomen complex: difracția luminii produsă de fiecare fantă și interferența luminii provenite de la toate fantele. În esență, atât difracția, cât și interferența, sunt fenomene de compunere coerentă a radiației; deosebirea dintre ele este mai mult de natură teoretică și este dată în principal de întinderea spațială a surselor de la care provine radiația. Figura de difracție în lumină monocromatică prezintă un maxim luminos
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
gaussiană impune folosirea de fascicule înguste, puțin înclinate față de axa optic și aflate în vecinătatea acesteia. 23. Raza reflectată este total polarizată pentru un unghi anumit, numit unghi Brewster. 24. Lumina naturală este polarizată. 25. Pentru a obține fenomenul de interferență, diferența de fază a celor două unde trebuie să se modifice în timp. I. Fenomenul de reflexie totală are următoarele caracteristici: 1. nu se poate pune în evidență experimental; 2. apare doar la trecerea luminii dintr-un mediu mai dens
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
cazurile ilustrate nu este posibilă situația din : III. Descompunerea luminii albe în radiații monocromatice se poate face prin următoarele fenomene: 1. difracția luminii pe un paravan; 2. reflexia luminii pe o oglindă plană; 3. dispersia luminii printr-o prismă; 4. interferența luminii pe o lamă subțire. IV. Despre lentila convergentă se poate afirma că: 1. formează numai imagini reale; 2. are două focare principale; 3. una din suprafețe poate fi concavă; 4. se poate utiliza ca lupă. V. Un obiect real
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
V. Un obiect real se află în fața unei lentile divergente, între focar și lentilă, imaginea sa este: 1. reală; 2. mai mică decât obiectul; 3. virtuală; 4. răsturnată. VI. În general, pentru surse coerente punctiforme sau filiforme, se produce: 1. interferență nestaționară; 2. interferență localizată; 3. interferență nelocalizată; 4. nu se poate produce interferență. 35 TEST 4 1. O lentilă de grosime e este considerată subțire dacă: a) R1 = R2; b) ambele suprafețe sunt curbe; c) e << R; d) o suprafață
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
real se află în fața unei lentile divergente, între focar și lentilă, imaginea sa este: 1. reală; 2. mai mică decât obiectul; 3. virtuală; 4. răsturnată. VI. În general, pentru surse coerente punctiforme sau filiforme, se produce: 1. interferență nestaționară; 2. interferență localizată; 3. interferență nelocalizată; 4. nu se poate produce interferență. 35 TEST 4 1. O lentilă de grosime e este considerată subțire dacă: a) R1 = R2; b) ambele suprafețe sunt curbe; c) e << R; d) o suprafață este plană. 2
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
în fața unei lentile divergente, între focar și lentilă, imaginea sa este: 1. reală; 2. mai mică decât obiectul; 3. virtuală; 4. răsturnată. VI. În general, pentru surse coerente punctiforme sau filiforme, se produce: 1. interferență nestaționară; 2. interferență localizată; 3. interferență nelocalizată; 4. nu se poate produce interferență. 35 TEST 4 1. O lentilă de grosime e este considerată subțire dacă: a) R1 = R2; b) ambele suprafețe sunt curbe; c) e << R; d) o suprafață este plană. 2. Pentru o lentilă
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
lentilă, imaginea sa este: 1. reală; 2. mai mică decât obiectul; 3. virtuală; 4. răsturnată. VI. În general, pentru surse coerente punctiforme sau filiforme, se produce: 1. interferență nestaționară; 2. interferență localizată; 3. interferență nelocalizată; 4. nu se poate produce interferență. 35 TEST 4 1. O lentilă de grosime e este considerată subțire dacă: a) R1 = R2; b) ambele suprafețe sunt curbe; c) e << R; d) o suprafață este plană. 2. Pentru o lentilă divergentă imaginea este totdeauna reală dacă: a
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
a doua lentilă L2 și imaginea finală formată de sistemul de lentile; d. mărirea liniară transversală dată de sistemul de lentile. TEST 8 1. Fenomenul care provoacă devierea razei de lumină la trecerea printro lentilă este: a. efectul fotoelectric; b. interferența; c. reflexia; d. refracția. 2. Imaginea reală dată de un sistem optic pentru un punct luminos se formează: a. la intersecția prelungirii razelor de lumină care ies din sistemul optic; b. la intersecția razelor de lumină care ies din sistemul
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
se depărtează de oglindă cu distanța d, atunci distanța dintre el și imaginea sa: a. crește cu d ; b. scade cu d ; c. crește cu 2d ; d. scade cu 2d . 5. Alegeți afirmația care nu este corectă în legătură cu imaginea de interferență obținută cu ajutorul unei pene optice: a. imaginea de interferență constă în franje de egală grosime; b. franjele de interferență sunt echidistante între ele; c. franjele de interferență sunt paralele cu muchia penei; d. imaginea de interferență nu este localizată. 6
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
dintre el și imaginea sa: a. crește cu d ; b. scade cu d ; c. crește cu 2d ; d. scade cu 2d . 5. Alegeți afirmația care nu este corectă în legătură cu imaginea de interferență obținută cu ajutorul unei pene optice: a. imaginea de interferență constă în franje de egală grosime; b. franjele de interferență sunt echidistante între ele; c. franjele de interferență sunt paralele cu muchia penei; d. imaginea de interferență nu este localizată. 6. Rotind o oglindă cu 300, raza reflectată se rotește
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
scade cu d ; c. crește cu 2d ; d. scade cu 2d . 5. Alegeți afirmația care nu este corectă în legătură cu imaginea de interferență obținută cu ajutorul unei pene optice: a. imaginea de interferență constă în franje de egală grosime; b. franjele de interferență sunt echidistante între ele; c. franjele de interferență sunt paralele cu muchia penei; d. imaginea de interferență nu este localizată. 6. Rotind o oglindă cu 300, raza reflectată se rotește cu: a. 30 0 ; b. 60 0 ; c. 45 0
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
scade cu 2d . 5. Alegeți afirmația care nu este corectă în legătură cu imaginea de interferență obținută cu ajutorul unei pene optice: a. imaginea de interferență constă în franje de egală grosime; b. franjele de interferență sunt echidistante între ele; c. franjele de interferență sunt paralele cu muchia penei; d. imaginea de interferență nu este localizată. 6. Rotind o oglindă cu 300, raza reflectată se rotește cu: a. 30 0 ; b. 60 0 ; c. 45 0 ; d. 90 0 . 7. O sferă de sticlă
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
corectă în legătură cu imaginea de interferență obținută cu ajutorul unei pene optice: a. imaginea de interferență constă în franje de egală grosime; b. franjele de interferență sunt echidistante între ele; c. franjele de interferență sunt paralele cu muchia penei; d. imaginea de interferență nu este localizată. 6. Rotind o oglindă cu 300, raza reflectată se rotește cu: a. 30 0 ; b. 60 0 ; c. 45 0 ; d. 90 0 . 7. O sferă de sticlă formează imaginea unui punct luminos aflat în centrul ei
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
mediul din care provine la întâlnirea suprafeței de separare cu un alt mediu ; c. trecerea luminii într-un alt mediu, însoțită de schimbarea direcției de propagare ; d. suprapunerea a două unde luminoase. 2. Franjele luminoase care se observă în cazul interferenței staționare a luminii reprezintă locul geometric al punctelor în care: a. energia transportată de undele luminoase este egală cu energia undelor emise de sursele de lumină ; b. intensitatea undei rezultate prin interferență este media aritmetică a intensităților undelor care se
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]